Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 118/2010. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

(Număr în format vechi 58/2010)

OMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ

DECIZIA PENALA NR. 118

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 21 ianuarie 2010

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Dumitrița Piciarcă

JUDECĂTOR 2: Ion Tudoran Bogdan Corneliu

JUDECĂTOR: - -

GREFIER:

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.

Pe rol, se află soluționarea RECURSULUI declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 06.01.2010 pronunțată de Tribunalul București - Secția I -a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - inculpat,personal, aflat în stare de arest preventiv la Penitenciarul Rahova, asistat juridic de apărători aleși, avocat și, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, apărător ales al recurentului - inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudecând, să se dispună punerea în libertate a inculpatului, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza emiterii mandatului de arestare preventivă.

Din analiza probelor administrate în cauză nu rezultă că inculpatul a avut o participație proprie la săvârșirea faptei ce i s-a reținut în sarcina, având în vedere legătura de cauzalitate care nu a fost stabilită și mijlocul fraudulos prin care s-a săvârșit această faptă.

Până la dezbaterile finale în faza cercetării judecătorești apreciază că se impune cercetarea inculpatului în stare de libertate.

Avocat, apărător ales al recurentului - inculpat, apreciază că nu se impune prelungirea mandatului de arestare preventivă al inculpatului întrucât s-au modificat ori au dispărut temeiurile avute în vedere la momentul luări acestei măsuri preventive de excepție.

Așa cum rezultă din lecturarea încheierii recurate, a solicitat instanței de fond înlocuirea măsurii arestării preventive, motivat de minima verificare a actelor dosarului, cât și pe pericolul social invocat, respectiv art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Solicită și instanței de recurs să constate că, de la luarea măsurii arestării preventive și până la momentul verificării temeiniciei acestei măsuri, s-a invocat, ca principal temei al menținerii stării de arest, faptul că nu s-a recuperat prejudiciul; la dosar există declarația părții vătămate care menționează că și-a recuperat integral prejudiciu, iar această declarație reprezintă o modificare a temeiurilor avute în vedere la momentul arestării inculpatului.

În plus, solicită instanței să aibă în vedere și încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului; astfel, după intrarea în vigoare a noului cod penal, în sarcina inculpatului se poate reține infracțiunea de înșelăciune, care prevede împăcarea părților, iar partea vătămată și-a exprimat acordul pentru împăcare.

Față de aceste considerente, apreciază că nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.

Cu privire la pericolul social pe care îl reprezintă inculpatul pentru societate, de altfel, singurul motiv invocat pentru menținerea acestei stări de excepție a arestului preventiv, solicită instanței să aibă în vedere termenul îndelungat scurs de la momentul arestării. Apreciază că trebuie respectat si termenul rezonabil a arestului preventiv și, în acest sens, invocă practica CEDO, unde s-a statuat că pericolul social se diminuează, roi dispare, odată cu trecerea timpului.

Față de toate aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive.

În subsidiar, dacă instanța va aprecia că, pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune luarea unei măsuri preventive, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu ori țara.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază soluția instanței de fond ca fiind legală și temeinică, în cauză existând probe și indicii temeinice cu privire la săvârșirea infracțiunilor de către inculpat, având în vedere declarațiile martorilor, declarația coinculpatei - care arată faptul că inculpatul este cel care i-a dus o carte de identitate ce prezenta poza inculpatei și datele de stare civilă ale lui scu; de reținut sunt și declarațiile lui, din care rezultă că inculpatul este cel care ia instruit atât pe inculpata, cât și pe, căruia i se mai spunea și "" despre cum să procedeze aceștia la notar pentru ca activitatea infracțională să fie dusă la bun sfârșit.

Față de toate aceste aspecte, având în vedere natura și gravitatea faptelor de furt și înșelăciune, pentru care este cercetat inculpatul, având în vedere că este vorba despre înstrăinarea unui mobil trebuie, trebuie să ne gândim și la consecințele nefaste care se produc asupra proprietarului unui imobil în momentul în care acesta constată ca acel bun nu se mai află în proprietatea sa, și a fost înstrăinat, în mod fraudulos, de alte persoane.

Având în vedere și frecvența acestui gen de infracțiuni, apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică; totodată, trebuie avut în vedere contribuția foarte importantă pe care a avut-o inculpatul în desfășurarea activității infracționale.

În consecință, solicită respingerea ca nefondat a recursului.

Avocat, apărător ales al recurentului - inculpat, în replică, solicită să se constate că există declarația coinculpatei în care aceasta precizează că a fost determinată de toți cei menționați de reprezentantul Ministerului Public să declare că a participat în mod direct la săvârșirea faptei; o altă persoană săvârșit falsul, inculpatul doar a însoțit una din părțile vătămate, ca avocat, la tranzacționarea respectivului imobil.

Avocat, apărător ales al recurentului - inculpat, în replică, solicită instanței să aibă în vedere fișa de cazier judiciar a inculpatului, și fișa de cazier judiciar a coinculpatei care, mult înainte de fapta din prezenta cauză, a săvârșit aceeași infracțiune împreună cu, astfel, apreciază că nu se poate discuta despre o determinare a acesteia de către inculpatul.

Recurentul - inculpat, având cuvântul, se raliază concluziilor apărătorilor săi aleși. Precizează că a fost arestat pe baza declarațiilor lui și a denunțătorului (taximetrist). Precizează că este o victima a mafiei imobiliare; soțul coinculpatei a fost cel care a fost la notariat și a dat declarația.

Solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față,constată următoarele:

Prin încheierea din 06.01.2010 Tribunalul București - Secția I-a Penală(dosar nr-), în baza art.3002Cod procedură penală rap.la art.160 Cod procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurilor arestărilor preventive luate față de inculpații și,măsuri pe care le-a menținut.

A respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

S-a reținut că prin rechizitoriul nr. 2205//P/2009 din 16.11.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureștis -a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 Cod penal rap. la art. 293 al. 1 Cod penal, art. 291 Cod penal și de art. 26 Cod penal rap. la art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal și, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 293 al. 1 Cod penal, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod Penal, art. 31 al. 2 Cod penal rap. la art. 289 al. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal și de art. 215 al. 1, 2, 3 și 5 Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.

În fapt, s-a reținut față de inculpatul că, în data de 23.10.2007, i-a încredințat inculpatei un act de identitate precum și acte de proprietate false și totodată a instigat-o pe aceasta să înstrăineze imobilul situat în B,-, sector 5, proprietatea părții vătămate scu.

Față de inculpata s-a reținut că în data de 23.10.2007, folosind un act de identitate și acte de proprietate false, a încheiat în calitate de vânzător un contract de vânzare-cumpărare a unui imobil situat în B,-, sector 5, proprietatea părții vătămate scu, valoarea prejudiciului produs fiind de 240.000 de Euro.

Prin încheierea de ședință din data de 24.09.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o durată de 29 de zile, de la 24.09.2009 până la 22.10.2009, emițându-se pentru inculpatul nr. 195/UP/24.09.2009, iar pentru inculpata nr. 196/UP/24.09.2009.

Prin încheierea de ședință din data de 20.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală s-a dispus prelungirea duratei arestării preventive a inculpaților cu 30 de zile, de la 23.10.2009 până la 21.11.2009, inclusiv.

Tribunalul a constatat că temeiurile de fapt și de drept, care au justificat luarea măsurii arestării preventive, nu s-au schimbat și justifică în continuare privarea de libertate a inculpaților.

Există în cauză probe și indicii temeinice în sensul comiterii faptei de către inculpați,relevante în acest sens fiind denunțul și declarațiile numitului, plângerea și declarațiile părții vătămate scu, declarații martori, procese verbale întocmite cu prilejul recunoașterii de pe planșa conținând fotografii judiciare,declarații inculpați,expertizele grafoscopice efectuate în cauză, procesele verbale de recunoaștere de pe planșe foto, precum și procesul verbal de ridicare a unor înscrisuri de la sediul Biroului notarului public.

Infracțiunile reținute în sarcina inculpaților tulbură nu numai ordinea juridică dar,în primul rând,mediul social ocrotit de valorile sale fundamentale,prin normele dreptului penal și procesul penal,această tulburare fiind susceptibilă de a se repeta în viitor,din cauza faptului că generează o stare de primejdie pentru raporturile sociale. Lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru odinea publică, acesta rezultând din gravitatea faptelor, împrejurările comiterii, urmarea produsă, existând temerea că împotriva unor fapte periculoase nu se reacționează prompt.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul menținerii stării de arest preventiv. În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea de domiciliu ori țara.

Curtea,examinând recursul inculpatului, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, constată că acesta nu este întemeiat.

Din probele administrate în cauză și expuse pe larg de instanță, se constată că Tribunalul Bucureștia făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art.160 Cod procedură penală, reținând că sunt îndeplinite cerințele art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală,cum și subzistența în continuare a temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Natura infracțiunii de furt și înșelăciune,pentru care este cercetat inculpatul,împrejurările comiterii acesteia,cum și persoana inculpatului, evidențiază îndoieli că, lăsat în libertate, inculpatul nu ar reface conexiunile specifice unei activități infracționale de același gen,așa încât, este justificată menținerea în continuare a arestării preventive a inculpatului, fiind asigurată astfel și o bună desfășurare a procesului penal, potrivit art.136 Cod procedură penală.

Așa fiind, și cum din oficiu nu sunt motive de nelegalitate a încheierii, urmează a respinge ca nefondat recursul inculpatului potrivit art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 06.01.2010, pronunțată Tribunalul București - Secția I-a Penală, dosar nr-.

Obligă recurentul inculpat la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

GREFIER,

Red.

Dact.IE/2 ex.

22.02.2010

marino --1.

Președinte:Dumitrița Piciarcă
Judecători:Dumitrița Piciarcă, Ion Tudoran Bogdan Corneliu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 118/2010. Curtea de Apel Bucuresti