Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1202/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ operator 2711

DECIZIE PENALĂ Nr. 1202

Ședința publică de la 10 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Anca Nacu

JUDECĂTOR 2: Ion Dincă

JUDECĂTOR 3: Laura Bogdan

Grefier - -

Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul T Serviciul teritorial Timișoara.

Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și, împotriva încheierii penale de ședință din 18.11.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpații în stare de arest preventiv, asistat de avocat, asistat de avocat.

Procedura de citare îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Apărătorul inculpatului, avocat lăsat la aprecierea instanței soluția.

Apărătorul inculpatului, avocat, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și punerea inculpatului în stare de libertate. În motivare a arătat că durata arestării preventive a depășit termenul rezonabil, iar inculpatul nici măcar nu a fost audiat de instanța de fond. Pe de altă parte, nu s-a dovedit cu probe pericolul concret pentru ordinea publică, cauza este de o mare complexitate, judecata urmând să dureze un timp îndelungat, astfel că nu se poate menține măsura preventivă, deoarece ar echivala cu o condamnare. Referitor la persoana inculpatului a arătat că acesta are doar 23 de ani, o familie și nu s-a făcut dovada că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

Procurorul a pus concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, încheierea recurată este temeinică, legală și motivată.

Inculpații, având pe rând, ultimul cuvânt, - a lăsat la aprecierea instanței soluția,iar a solicitat să fie judecat în stare de libertate.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față constată următoarele:

Prin încheierea penală de ședință din 18.11.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr- au fost admise cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații arestați preventiv, și.

În baza art.139 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.139 alin.35Cpp coroborat cu art.145 Cpp s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților: -, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi municipiul

În baza art.139 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.139 alin.35Cpp coroborat cu art.145 Cpp s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi municipiul

În baza art.139 alin.1 Cod procedură penală raportat la art.139 alin.35Cpp coroborat cu art.145 Cpp s-a înlocuit măsura arestării preventive a inculpatului, cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi comuna.

În baza art.145 alin.11Cpp pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpații, au fost obligați să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la Poliția Municipiului T, secția în a cărei rază teritorială se află domiciliile inculpaților, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art.145 alin.11Cpp pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la Poliția Municipiului L, secția în a cărei rază teritorială se află domiciliul inculpatului, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art.145 alin.11Cpp pe durata măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, inculpatul a fost obligat să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; b) să se prezinte la Poliția comunei, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art.145 alin.1 ind.2 Cpp s-a impus inculpatului următoarea obligație: să nu se apropie de persoanele vătămate, A, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

În baza art.145 alin.1 ind.2 Cpp s-a impus inculpatului următoarea obligație: să nu se apropie de persoana vătămată Coasă, de martorele:, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

În baza art.145 alin.1 ind.2 Cpp s-a impus inculpatului următoarea obligație: să nu se apropie de persoanele vătămate:, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

În baza art.145 alin.1 ind.2 Cpp s-a impus inculpatului următoarea obligație: să nu se apropie de persoanele vătămate:, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

În baza art.145 alin.1 ind.2 Cpp s-a impus inculpatului următoarea obligație: să nu se apropie de persoanele vătămate, de martorele, Coasă, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

În baza art.145 alin.22Cpp s-a atras atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a măsurii sau a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.

În baza art.145 alin.21Cpp la data rămânerii definitive a prezentei încheieri, câte o copie certificată de pe încheiere se va comunica inculpaților, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiesc aceștia, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră, precum și altor instituții, în vederea asigurării respectării obligațiilor care le revin.

În baza art.160 ind.8 Cpp s-au admis în principiu cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații, și.

În baza art.160 ind.8a alin.2 Cpp au fost admise cererile de liberare provizorie sub control judiciar și dispune punerea în libertate provizorie a inculpaților și.

În baza art.160 ind.8a alin.3 Cpp raportat la art.160 ind.2 alin.3 Cpp pe timpul liberării provizorii inculpații și au fost obligați să respecte următoarele obligații: a) să nu depășească limita teritorială a județului T; b) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat; c) să se prezinte la Poliția municipiului T - secția în a cărei rază teritorială se află domiciliile inculpaților, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat; d) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței care a dispus măsura; e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.

În baza art.160 ind.8a alin.3 Cpp raportat la art.160 ind.2 alin.3 ind.1 Cpp s-a impus inculpatului următoarea obligație: să nu se apropie de persoana vătămată Coasă, de martorele:, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

În baza art.160 ind.8a alin.3 Cpp raportat la art.160 ind.2 alin.3 ind.1 Cpp s-a impus inculpatului următoarea obligație: să nu se apropie de persoanele vătămate, și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

În baza art.160 ind.2 alin.3 ind.2 Cpp s-a atras atenția inculpaților și că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, se va lua față de aceștia măsura arestării preventive.

În baza art.160 ind.8a alin.4 Cpp după rămânerea definitivă a prezentei încheieri o copie a dispozitivului se va trimite administrației locului de deținere și organului de poliție în a cărui rază teritorială locuiesc inculpații liberați provizoriu.

În baza art.160 ind.8a alin.4 Cpp raportat la art.160 ind.2 alin.4 Cpp și art.145 alin.2 ind.1 Cpp la data rămânerii definitive a prezentei încheieri, câte o copie certificată de pe încheiere se va comunica inculpaților liberați provizoriu, secției de poliție în a cărei rază teritorială locuiesc aceștia, jandarmeriei, poliției comunitare, organelor competente să elibereze pașaportul, organelor de frontieră, precum și altor instituții, în vederea asigurării respectării obligațiilor care le revin.

S-a respins, ca nefondată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul .

Au fost respinse ca nefondate, cererile de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații și.

S-a constatat rămasă fără obiect cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpatul.

Pentru a pronunța această încheiere penală, prima instanță a reținut următoarele:

Potrivit art.139 alin.1 Cpp " măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii".

Măsura arestării preventive față de cei 6 inculpați a fost dispusă și menținută în temeiul art. 143 raportat la art. 148 lit. f

C.P.P.

Din coroborarea celor două texte de lege rezultă condițiile ce trebuie întrunite pentru ca măsura arestării preventive să fie legală și temeinică: existența unor probe sau indicii temeinice că persoana suspectată a săvârșit fapte de natură penală; legea să prevadă pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau închisoarea mai mare de 4 ani; existența unui probatoriu din care să rezulte că lăsarea în libertate a persoanei prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

În speță, cu ocazia luării, prelungirii și menținerii arestării preventive a fost analizată atât de judecător, tribunal, cât și de Curtea de Apel, cerința existenței indiciilor temeinice referitoare la faptele de care sunt bănuiți inculpații și pentru care aceștia au fost trimiși în judecată. Cu aceste ocazii s-a stabilit că aceste indicii temeinice se regăsesc în prezenta cauză și în privința celor 6 inculpați menționați anterior.

Tribunalul a apreciat că, în privința inculpaților, și, următorii factori au suferit modificări pe parcursul procesului penal, modificări de natură să justifice înlocuirea măsurii arestării preventive: intervalul de timp scurs de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive; lipsa datelor din analiza cărora să se poată trage concluzia că inculpații ar încerca să influențeze buna desfășurare a procesului penal.

Întrucât inculpații sunt bănuiți de săvârșirea în mod organizat a unor infracțiuni, precum șantaj și lipsire de libertate, l-a momentul luării măsurii arestării preventive se putea justifica pericolul social pe ideea că aceștia au posibilitatea, fie direct, fie prin persoane care acționează la solicitarea acestora, să influențeze poziția și declarațiile persoanelor care urmau să apară în fața magistraților (martori, victime). De la data punerii în executare a măsurii arestării preventive și până în prezent (un interval de 9 luni de zile) nu au apărut date noi în raport de care concluzia inițială să poată fi susținută în continuare. În esență, nu rezultă că până în momentul de față vreunul dintre cei 5 inculpați să fi încercat influențarea bunei desfășurări a procesului penal în sensul menționat anterior.

Din acest punct de vedere tribunalul a apreciat că temeiurile care au determinat luarea măsurii s-au schimbat, cu consecința diminuării pericolului social concret pe care îl reprezintă inculpații. Această modificare impune și o adaptare a măsurilor preventive, corespunzătoare situației actuale a pericolului social.

O situație aparte există în cazul inculpatului, în raport de care Tribunalul a apreciat că pericolul social concret nu s-a redus, astfel încât nu s-au modificat temeiurile care să justifice înlocuirea măsurii. În acest sens instanța are în vedere două aspecte: datele ce rezultă din dosar referitoare la presupusele acțiuni de natură penală ale inculpatului; trecutul infracțional al acestuia. În legătură cu primul aspect, se observă că numitul a fost inculpat pentru o serie de fapte de natură penală (un număr de aproximativ 9 infracțiuni), în majoritate acțiuni de natură violentă, inclusiv tentativă la infracțiunea de omor calificat. Ce este de remarcat în cazul acestui inculpat este imprevizibilitatea comportamentului. Astfel, în cazul faptei de care este bănuit inculpatul că ar fi săvârșit-o față de partea vătămată, motivul aparent care l-a determinat pe inculpat să acționeze cu violență era cearta pe care partea vătămată o avea cu o femeie. În ce privește antecedentele penale ale inculpatului se reține că acesta a fost condamnat definitiv de 3 ori (fila 10, vol.4 UP) pentru infracțiuni de furt și distrugere, fiind liberat condiționat la data de 03.04.2007 cu un rest rămas de executat de 666 de zile.

Coroborând aceste elemente prima instanță a apreciat că în prezent subzistă temeiurile care au determinat arestarea preventivă, astfel că în cazul acestui inculpat va respinge cererea de înlocuire.

În privința cererilor de liberare provizorie sub control judiciar formulate de inculpații arestați preventiv, și, instanța de fond reținut cu titlu preliminar împrejurarea că cele două măsuri preventive, respectiv arestarea preventivă și liberarea provizorie sub control judiciar, nu se exclud, ci între ele există un raport de complementaritate. Prin urmare, chiar dacă sunt îndeplinite condițiile luării măsurii arestării preventive, posibilitatea de liberare sub control judiciar nu este înlăturată.

Din punct de vedere al condițiilor ce trebuie îndeplinite, legea procesual penală (art.160 ind.6 Cpp, art.160 ind.2 alin.1 Cpp) face distincție între elementele de admisibilitate (referitoare la titularul cererii, conținutul cererii; natura infracțiunii și cuantumul pedepsei prevăzută de lege) și cerințele referitoare la temeinicia acesteia (prevăzute de art.160 ind.2 alin.2 Cpp).

În ceea ce privește condițiile de admisibilitate s-a reținut că fiecare din cele patru cereri analizate (cererea formulată de inculpatul devenind lipsită de obiect ca urmare a admiterii cererii de înlocuire a arestării preventive) îndeplinește aceste condiții: cererile au fost formulate fie de titulari sau însușite de aceștia; au conținutul prevăzut de lege; infracțiunile pentru care au fost trimiși cei patru inculpați în judecată sunt infracțiuni intenționate iar pedeapsa prevăzută de lege pentru aceste infracțiuni nu depășește 18 ani.

Din punct de vedere al temeiniciei cererilor s-a reținut că potrivit art.160 ind.2 alin.2 "liberarea provizorie sub control judiciar nu se acordă în cazul în care există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea unor părți, martori sau experți, alterarea ori distrugerea mijloacelor de probă sau prin alte asemenea fapte".

Prin urmare, dacă nu există date din care să rezulte necesitatea de a-l împiedica pe învinuit sau inculpat să săvârșească alte infracțiuni sau că acesta va încerca să zădărnicească aflarea adevărului, instanța poate să acorde liberarea provizorie, apreciind în concret oportunitatea acestei măsuri în raport de persoana inculpatului și de măsura în care o atare dispoziție ar afecta buna desfășurare a procesului penal.

Întrucât inculpații sunt bănuiți de săvârșirea în mod organizat a unor infracțiuni, precum șantaj și lipsire de libertate, l-a momentul luării măsurii arestării preventive existența datelor referitoare la încercarea de zădărnicire a adevărului prin influențarea unor părți sau martori putea fi dedusă din examinarea împrejurărilor în care se presupune că au fost săvârșite faptele. În cazul infracțiunilor de șantaj sau lipsire de libertate, constrângerea victimei, psihică sau fizică, este un element definitoriu al faptei, astfel încât se putea presupune în mod rezonabil că buna desfășurare a procesului penal ar fi afectată dacă inculpaților li s-ar da posibilitatea să interacționeze, direct sau indirect, cu victimele sau martorii din cauză.

În prezent aceste temeri nu mai subzistă întrucât, de la data punerii în executare a măsurii arestării preventive și până în prezent (un interval de 9 luni de zile) nu au apărut date noi în raport de care concluzia inițială să poată fi susținută în continuare. În esență, nu rezultă că până în momentul de față vreunul dintre cei 4 inculpați să fi încercat influențarea bunei desfășurări a procesului penal în sensul menționat anterior.

În consecință, instanța de fond a apreciat că ipoteza prevăzută de art.160 ind.2 alin.2 Cpp nu se regăsește în cauza de față în acest moment procesual.

Referitor la oportunitatea acordării liberării provizorii au fost avute în vedere, în principal, elementele care se desprind din analiza faptelor de care sunt suspectați inculpații.

În privința inculpatului, elementul în raport de care instanța a apreciat că nu se impune liberarea provizorie este împrejurarea că acesta este suspectat de a fi coordonatorul activităților ilicite ale celorlalți inculpați, aspect care urmează a fi cercetat și verificat cu ocazia cercetării judecătorești, însă raportat la acest moment procesual este de natură să determine, în opinia instanței, respingerea cererii de liberare provizorie.

În privința inculpatului, împrejurarea că este suspectat de săvârșirea mai multor fapte de natură violentă (inclusiv tentativă la infracțiunea de omor calificat) coroborată cu elemente ce țin de antecedența penală a inculpatului (condamnat pentru infracțiunea de viol și lipsire de libertate - liberat condiționat la data de 01.08.2006 cu un rest rămas neexecutat de 842) a determinat în opinia primei instanțe respingerea cererii de liberare provizorie.

În privința inculpatului s-a reținut că acesta nu are antecedente penale din analiza cărora să se poate trage concluzia existenței vreunui pericol în ipoteza punerii în libertate (fila 27, vol.4 UP). Totodată, din verificarea împrejurărilor în care se presupune că a săvârșit faptele de care este suspectat (constituirea de grup infracțional organizat și proxenetism) nu rezultă indicii în sensul că buna desfășurare a procesului penal ar fi afectată în ipoteza punerii în libertate a acestuia.

În privința inculpatului s-a reținut că acesta nu are antecedente penale din analiza cărora să se poate trage concluzia existenței vreunui pericol în ipoteza punerii în libertate (fila 34, vol.4 UP). Totodată, din verificarea împrejurărilor în care se presupune că a săvârșit faptele de care este suspectat nu rezultă indicii în sensul că buna desfășurare a procesului penal ar fi afectată în ipoteza punerii în libertate a acestuia.

Prin urmare, în situația acestor doi inculpați instanța de fond apreciat îndeplinite condițiile pentru admiterea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar.

Împotriva acestei încheieri penale au declarat recurs inculpații și, primul criticând-o pentru netemeinicie, constând în greșita respingere a cererii având cao biect înlocuirea măsurii arestării preventive, iar cel de al doilea, prin apărător ales a lăsat la aprecierea instanței soluția ce va fi pronunțată.

Recursul declarat de inculpatul este nefondat, iar recursul declarat de inculpatul este inadmisibil, ambele urmând a fi respinse, pentru motivele ce vor fi analizate în continuare.

Cu privire la cererea formulată de inculpatul, în mod corect prima instanță a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 160 ind. 2 alin.2 p Cod Penal, împrejurările concrete reținute la urmărirea penală cu privire la săvârșirea infracțiunilor, precum și participația penală a acestuia în modalitatea reținută la urmărirea penală, numărul mare al infracțiunilor și pericolul social concret al acestora, dovedesc necesitatea cercetării în continuare a inculpatului în stare de arest.

Așa fiind, în temeiul prev.art. 38515alin.1, pct. 1 lit.b p Cod Penal, recursul declarat de inculpatul va fi respins ca nefondat.

Cu privire la recursul declarat de inculpatul, în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 141 alin.1 p Cod Penal, potrivit cărora, în încheierea dată în prima instanță și în apel, prin care se dispune luarea, revocarea, înlocuirea sau menținerea unei măsuri preventive și prin care se con stată încetarea de drept a arestării preventive, poate fi atacată separat cu recurs de procuror sau de inculpat.

Acestea fiind încheierile care pot fi atacate cu recurs, rezultă că, încheierea prin care a fost respinsă o cerere având ca obiect revocarea măsurii arestării preventive nu este supusă nici unei căi de atac, astfel că, în temeiul prev.art. 38515alin.1 pct.1 lit.a teza a II-a p Cod Penal, recursul va fi respins ca inadmisibil.

Ca o consecință a respingerii ambelor recursuri, în temeiul art. 192 alin.2 p Cod Penal, fiecare inculpat recurent, va fi obligat la plata sumei de câte 100 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul prevederilor art.38515alin.1 pct.1 lit.a teza a II-a p Cod Penal respinge ca inadmisibil recursul declarat de inculpatul, iar în. prev.art.385 ind.15 alin.1 pct.1 lit.b p Cod Penal respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii penale de ședință din 18.11.2009, pronunțată de Tribunalul Timiș, în dosar nr-.

În temeiul prevederilor art.192 alin.2 p Cod Penal, obligă pe fiecare inculpat-recurent la plata sumei de câte 100, cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 10 2009.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.ID/14.12.2009

Tehnored AJ/2 ex/15.12.2009

Prima instanță: Trib. T -

Președinte:Anca Nacu
Judecători:Anca Nacu, Ion Dincă, Laura Bogdan

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1202/2009. Curtea de Apel Timisoara