Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1326/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2216/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1326
Ședința publică de la 29 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 2: Moroșanu Raluca
JUDECĂTOR 3: Ciobanu Corina
GREFIER: - -
*************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM fost reprezentat de procuror .
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursurile declarate de către inculpații, împotriva încheierii de ședință din data de 4 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenții inculpați, personal, aflați în stare de arest și asistați de apărător din oficiu - avocat, recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat ce substituie pe avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul ales solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive cu punerea de îndată în libertate a inculpatului. În susținerea recursului aduce critici încheierii recurate pentru nelegalitate în ceea ce privește motivarea, acesta fiind generic motivată sub aspectul teoriei infracțiunii în general fără a se face vreo referire concretă la fiecare inculpat, pentru care motiv se impune menținerea măsurii arestării preventive astfel încât, având în vedere stadiul procesual și probatoriul administrat, apreciază că nu se mai impune privarea de libertate a inculpatului întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, nu există indici ori probe că lăsarea în libertate a inculpatului ar impieta buna desfășurare a procesului penal ori că prezintă pericol social concret pentru ordinea publică. Mai mult, pus în libertate, arată că inculpatul ar avea interesul de a manifesta un comportament social adecvat si o atitudine de respectare a cerințelor instanței pentru a nu-și înrăutăți situația, în prezent nu mai este dependent de droguri, provine dintr-o familie organizată cu un domiciliu stabil și un loc de muncă până la momentul arestării astfel încât toate aceste elemente de circumstanțiere dovedesc inculpatul poate fi cercetat în stare de libertate.
Pentru recurenții inculpați, apărătorul din oficiu arată că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să impună privarea de liberate a inculpaților, motiv pentru care solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpaților.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca neîntemeiate, apreciind că, raportat la momentul procesual, probatoriul administrat în cursul urmării penale, precum și la circumstanțele personale ale inculpaților, nu se impune revocarea măsurii arestării preventive. Mai arată că, în mod temeinic, instanța de fond a apreciat că măsura arestării preventive a inculpaților este legală și temeinică și se impune în continuarea atât în vederea administrării probatoriului cât și a îndepărtării din societate a inculpaților, care prin activitatea lor au produs un pericol social concret pentru ordinea publică, iar cercetarea judecătorească este la început.
Având pe rând cuvântul, recurenții inculpați solicită clemența instanței în sensul de a fi cercetați în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea din data de 04.09.2009, Tribunalul București - Secția I Penală a menținut starea de arest a inculpaților, și a altor 4 inculpați cercetați în aceiași cauză, conform art.3002și 160 Cod procedură penală, reținând în esență că subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurii până la acest moment și că acestea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, arătând ca nu se mai mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii, inculpatul contestând inclusiv indiciile temeinice privind săvârșirea faptei, iar în ceea ce privește pericolul social, s-a invocat de către apărători că inculpații nu prezintă un astfel de pericol care să justifice cercetarea lor în continuare în stare de arest preventiv.
Analizând actele dosarului, prin prisma motivelor invocate și din oficiu în conformitate cu disp. art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate.
Inculpații au fost arestați preventiv prin încheierea din data de 09.04.2009,împreună cu alte 4 persoane și au fost ulterior trimiși în judecată, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000, cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal, reținându-se în fapt că:
Inculpatul, la data de 21.03.2009. a vândut colaboratorului " " două doze de heroină, contra sumei de 150 lei.
Inculpatul, la data de 13.03.2009. i-a vândut colaboratorului cu nume de cod "scu " o doză de heroină, contra sumei de 50 lei.
Inculpatul, la data de 13.03.2009. în timp ce se afla pe strada -, i-a vândut colaboratorului cu nume de cod "scu " o doză de heroină, contra sumei de 50 lei.
Inculpatul, la data de 14.02.2009. în jurul orelor 1000, i-a vândut colaboratorului cu nume de cod "scu " o doză de heroină, contra sumei de 50 lei, iar în aceeași zi, în jurul orelor 1400, în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a vândut colaboratorului "scu " o doză de heroină, contra sumei de 50 lei.
Inculpatul, la data de 14.02.2009. a vândut colaboratorului "scu " o doză de heroină, contra sumei de 50 lei, iar la data de 21.02.2009. a vândut colaboratorului " " două doze de heroină, contra sumei de 100 lei.
Așa cum a reținut tribunalul, măsura arestării a fost luată și menținută ulterior succesiv, cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale și îndeplinirea condițiilor prev. de art.136, 143, 681și 148 lit.f Cod procedură penală.
După sesizarea instanței, a început cercetarea judecătorească, urmând ca în fața instanței de judecată să fie administrate nemijlocit probele, să fie încuviințate și alte probe, instanța dispunând audierea martorilor nemijlocit, atât a celor care au fost audiați în cursul urmăririi penale cât și a altor martori, cercetarea judecătorească fiind în fază incipientă.
Din analiza probelor administrate atât în cursul urmăririi penale cât și al judecății, Curtea reține că temeiurile care au determinat luarea și ulterior menținerea măsurii arestării preventive subzistă în continuare astfel încât în mod legal a apreciat tribunalul că nu se poate dispune revocarea măsurii arestării, motivând că acele temeiuri care au determinat măsura arestării nu s-au schimbat.
Curtea reține că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile (relevante fiind procesele verbale de percheziție domiciliară, de redare a înregistrărilor convorbirilor în mediul ambiental, ale convorbirilor telefonice, a rapoartelor investigatorilor sub acoperire, declarațiile inculpaților și ale martorilor).
Curtea reține de altfel că în cauză nu s-a contestat existența indiciilor temeinice privind săvârșirea faptelor decât de către inculpatul,însă doar formal,fără a se combate în mod concret probele administrate în cursul urmăririi penale.
Nici susținerile apărătorului inculpatului în ceea ce privește nelegalitatea încheierii sub aspectul nemotivării pentru fiecare inculpat în parte nu sunt întemeiate, din cuprinsul încheierii rezultând dimpotrivă, că instanța de fond a analizat situația fiecărui inculpat în parte, în raport de activitatea specifică a acestora.
În ceea ce privește pericolul social pentru ordinea publică,Curtea apreciază că este pe deplin dovedit, atât prin modul de săvârșire a faptelor cât și prin conduita și persoana inculpaților, reținând numărul mare de persoane implicate, fiecare având atribuții delimitate, cantitatea relativ mare de droguri care s-a găsit la aceștia, dar și la ceilalți inculpați.
Curtea reține că nu s-au relevat până în acest moment procesual nici împrejurări noi care să fundamenteze o altă măsură preventivă.
Față de aceste considerente, Curtea apreciază că încheierea este legală și temeinică, iar recursurile inculpaților nu este fondat, motiv pentru care în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală va respinge ca atare recursurile, obligând inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.192 alin.2 și 4 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpați, și împotriva încheierii de ședință din data de 4 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe recurentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe ceilalți recurenți la câte 200 lei fiecare cu același titlu, din care suma de câte 100 lei în cazul fiecăruia reprezintă onorariul apărătorului din oficiu și se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 29.09.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
escu
GREFIER,
ed. -
06.10.2009 / Ex.2
Red. / Tribunalul București - Secția I Penală
Președinte:Constantinescu MarianaJudecători:Constantinescu Mariana, Moroșanu Raluca, Ciobanu Corina
