Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1338/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(număr în format vechi 2302/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1338
Ședința publică din data de 30 septembrie 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Liliana Bădescu
JUDECĂTOR 2: Veronica Cîrstoiu
JUDECĂTOR 3: Damian Dolache
GREFIER: - -
* * * * * * * * * * * * *
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - este reprezentat prin procuror -
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol se află recursul declarat de recurentul inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 17 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I-a penală, în Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul - inculpat, în stare de arest și asistat juridic de apărător desemnat din oficiu - dna. avocat I -, cu delegația depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu consideră că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului pe care-l apără, nu mai subzistă și, nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice ori să impună menținerea stării de arest preventiv.
Solicită să se constate în baza art. 160 alin. 2 Cod procedură penală, că temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu subzistă și să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului.
În cuprinsul pledoariei solicită ca în baza art. 136 alin. ultim Cod procedură penală să fie avută în vedere persoana inculpatului, faptul că avea un loc de muncă și că a adoptat conduită sinceră, recunoscând și regretând fapta. Subliniază faptul că nu are antecedente penale și că nu există probe din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Față de cele expuse solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea procesului cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere ca legală și temeinică a încheierii atacată, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului, se mențin, impunând în continuare privarea de libertate a acestuia, în raport cu pericolul concret al faptelor pentru care a fost trimis în judecată, trafic ilicit de droguri de mare risc.
În baza art. 192 Cod procedură penală solicit obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, arată că regretă situația în care se află și solicită să-i fie admis recursul și să fie judecat în stare de libertate. Precizează că este muzicant și că vina sa constă în faptul că era consumator de droguri.
CURTEA
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului cauzei, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 17.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală (dosar nr-), în temeiul art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, și.
În baza art.139 alin.1 Cod procedură penală, prin aceeași încheiere, au fost respinse - ca neîntemeiate - cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea/țara, formulate de inculpații și.
S-a reținut de către instanță că măsura preventivă a inculpaților a fost dispusă cu respectarea dispozițiilor legale în materie și că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea încheierii de ședință recurate și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și continuarea procesului penal cu persoana sa în stare de libertate.
În motivarea recursului arată că temeiurile care au stat la baza luării arestării preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea stării de arest preventiv. Susține că nu există probe care să dovedească pericolul concret pentru ordinea publică, pentru a fi îndeplinite disp. prev. de art.148 lit.f proc. pen. invocând în favoarea sa lipsa antecedentelor penale, existența unui loc de muncă și poziția de recunoaștere și regret a faptei.
Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.3856alin.3 proc. pen. Curtea constată că recursul este nefondat.
Prima instanță a apreciat în mod corect că se impune menținerea în continuare a măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 proc. pen. care să justifice presupunerea rezonabilă că aceasta a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată (trafic de droguri de mare risc, în modalitatea vânzării) - declarațiile martorilor, raportul de constatare tehnico-științifică ce atestă natura drogului, procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice, procesele-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire, procesul-verbal de recunoaștere după planșa foto, procesul-verbal de percheziție domiciliară și depozițiile inculpatului, din care rezultă împrejurarea că în ziua de 30.10.2008 a vândut, împreună cu coinculpata cantitatea de 3,27 grame heroină colaboratorului sub acoperire cu nume de cod " Florin", contra sumei de 650 lei, iar în zilele de 4.11.2008 și 24.12.2008 a vândut aceluiași colaborator 3,1 grame și respectiv 0,44 grame heroină.
De asemenea este întrunit cazul prevăzut de art.148 lit.f proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, întrucât există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de gravitatea deosebită a faptelor, de modalitatea concretă și împrejurările în care au fost comise, caracterul continuat al actelor materiale, de împrejurarea că inculpatul nu are nicio sursă de venituri, de cantitatea ridicată de heroină comercializată, aspecte care trezesc în mod evident un sentiment de insecuritate în rândul societății prin eventuala lăsare în libertate a acestuia.
Drept urmare, apreciind că se impune menținerea în continuare a stării de arest a recurentului-inculpat, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b proc. pen. va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 17.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Va obliga recurentul la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii din 17.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact./23.10.2009.
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Liliana BădescuJudecători:Liliana Bădescu, Veronica Cîrstoiu, Damian Dolache
