Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1465/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2388/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1465
Ședința publică de la 20 OCTOMBRIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 2: Moroșanu Raluca
JUDECĂTOR 3: Ciobanu Corina
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE-DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de către inculpații, împotriva încheierii de ședință din data de 1 OCTOMBRIE 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a-II-a Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător ales - avocat a, recurenții inculpați, personal, aflați în stare de arest și asistați de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Recurentul inculpat, personal și prin apărătorul din oficiu învederează instanței că înțelege să-și retragă cererea de recurs.
Reprezentanta Ministerului Public solicită a se lua act de manifestarea de voință a inculpatului în sensul că-și retrage cererea de recurs promovată.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Pentru recurenții inculpați și, apărătorul din oficiu solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, continuarea cercetării judecătorești cu inculpații în stare de libertate, apreciind că în cauză nu se mai impune măsura arestării preventive întrucât inculpații au recunoscut și regretat faptele, nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, astfel că, lăsați în libertate nu vor impieta buna desfășurare a procesului penal și nici nu prezintă un real pericol pentru ordinea publică.
Pentru recurentul inculpat solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea în stare de libertate a inculpatului. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că pe parcursul procesului s-au schimbat temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și nici nu există temeiuri noi care să impună o astfel de măsură, sens în care arată că în cauză s-a schimbată încadrarea juridică reținută în sarcina celui pe care îl apără, astfel că nu mai este vorba de un grup organizat, nu există indicii ori probe că inculpatul va încerca să influențeze mijloacele materiale ce urmează a fi administrate, fiind vorba despre infracțiuni informatice, datele personale ale inculpatului în circumstanțiază pozitiv, astfel că menținerea stării de arest este vădit inutilă și lipsit de temei întrucât lăsarea în stare de libertate nu va impieta buna desfășurare a procesului penal și nici nu reprezintă pericol social concret pentru ordinea publică. Mai mult, apreciază că, lăsat în libertate, inculpatul își poate relua studiile.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se dispune respingerea recursurilor declarate de inculpați, ca neîntemeiate, apreciind că lăsarea în stare de libertate a inculpaților prezintă un real pericol pentru ordinea publică, având în vedere că există presupunerea rezonabilă că activitatea infracțională desfășurată de inculpați ar putea fi reluată, fapt ce rezultă din modalitatea în care au înțeles să desfășoare activitate infracțională - în mod continuat, aceasta încetând numai urmare a depistării de către organele de cercetare, modul ascuns de săvârșire a faptelor ce dă încrederea unor tineri că nu pot fi prinși niciodată, iar, pe de altă parte, solicită a se avea în vedere că părțile vătămate sunt cele care suportă consecințele faptelor pe care inculpații le săvârșesc și care nu a se pot apăra împotriva unor astfel de fapte.
Recurenții inculpați, și, având pe rând cuvântul, arată că își însușesc concluziile apărătorilor și solicită să fie cercetați în stare de libertate
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din camera de consiliu pronunțată la data de 01 octombrie 2009 de către Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-, în temeiul disp. art. 3001alin.1 din Codul d e procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților ( fiul lui și, născut la data de 28.10.1986 în Mun. C, domiciliat în C- -,.A,.3,.7, județ C, CNP: -), ( fiul lui și, născut la data de 07.07.1989 în Mun. C, domiciliat in C- -T.B,.6,. 62, județ C, CNP:-, ( fiul lui și, născut la data de 14.11.1989 în Mun. C, domiciliat în C-, județ C, CNP: -, ( fiul lui și, născut la data de 13.09.1986 în Mun. C, domiciliat în Mun. C,- -.B,.4,.37, județ C, CNP: -), ( fiul lui și, născut la data de 24.05.1988 în O, domiciliat în Sat. Com. nr.180 -.l.5, județ B, CNP: -, ( fiul lui si, născut la data 20.12.1990, în C, domiciliat în Loc. Nord - oraș, Bd.-, -.B,.22, județ C, CNP: -) și (fiul lui G si a, născut la data de 31.10.1989, în O, domiciliat în O,-, -,.4, județ B, CNP: -), iar în baza art. 3001alin.3 din Codul d e procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a acestora.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a reținut că la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților au fost respectate cumulativ disp. art. 136 alin.ultim od de procedură penală, art.143 alin.1 od de procedură penală, rap. la art. 148 lit.f od de procedură penală, astfel că arestarea preventivă a inculpaților este legală și temeinică.
Astfel, în ceea ce privește condițiile prevăzute de art. 143 Cod de procedură penală, Tribunalul a apreciat că în cauză există și în acest stadiu procesual indicii temeinice (astfel cum sunt definite acestea de art.681Cod procedură penală) care justifică presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, fiind considerate relevante în acest sens mijloacele de probă administrate până în prezent, în special: plângerile părților vătămate, documentele bancare, interceptarea convorbirilor telefonice și a traficului informațional (Internet), perchezițiile informatice asupra sistemelor informatice ridicate de la inculpați, declarațiile martorilor, precum și ale inculpaților.
Totodată, Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite în continuare și condițiile prevăzute de art.148 lit. f Cod de procedură penală, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, rezultând în principal din modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor - în mod premeditat, prin crearea unui grup infracțional organizat, din siguranța afișată de inculpați în executarea actelor materiale care compun latura obiectivă a infracțiunilor reținute, din multitudinea faptelor săvârșite, din prejudiciul cauzat, precum și din numărul mare de persoane atrase în activitatea infracțională, în conturile cărora s-au efectuat transferurile frauduloase, existând temerea că, odată pusi în libertate isi vor relua activitatea infracțională, fiind îndeplinite disp. art. 148 lit.f Cod procedură penală.
Sub același aspect s-a mai reținut că faptele inculpaților au urmări nefaste asupra încrederii și stabilității de care trebuie să se bucure mediul economic și de afaceri, circulația și folosirea instrumentelor de plată electronică, fiind de natură să genereze o stare de insecuritate în rândul persoanelor care respectă ordinea de drept și valorile sociale.
Drept urmare, reținând pericolul social concret pe care îl reprezintă lăsarea în libertate a inculpaților, în contextul în care fenomenul infracțional și fapte de genul acelora pentru care sunt judecați inculpații cunosc o creștere îngrijorătoare, Tribunalul și-a format convingerea că se impune menținerea stării de arest preventiv a acestora și în consecință, în temeiul art. 3001alin 1 Cod de procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților iar în temeiul art. 3001alin 3 Cod de procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a acestora.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal,au declarat recurs inculpații, și(toți la data de 02 octombrie 2009), respectivele recursuri, nemotivate în scris, fiind înaintate și înregistrate pe rolul Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală la data de 13 octombrie 2009.
În ședința publică din data de 20 octombrie 2009, inculpatul recurent, dat fiind faptul că recursul său, formulat împotriva aceleiași încheieri din data de 01 octombrie 2009 Tribunalului București - Secția a II-a Penală, a făcut și obiectul dosarului penal nr- al Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală, a învederat Curții că înțeleg să-și retragă calea de atac declarată în prezenta cauză, solicitând a se lua act de manifestarea sa de voință exprimată în acest sens.
Cu prilejul dezbaterilor orale ce s-au desfășurat în ședința publică din data de 20 octombrie 2009, apărătorul ales al recurentului inculpat a învederat în susținerea recursului că pe parcursul procesului penal, pe de o parte s-au schimbat temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, prin aceea că în cauză s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunilor reținute în sarcina acestui inculpat, astfel că la acest moment nu mai poate fi vorba de un grup infracțional organizat, iar pe de altă parte nu există temeiuri noi care să impună menținerea inculpatului în stare de arest preventiv, în sensul că nu există probe sau indicii că acesta va încerca să influențeze probatoriul ce urmează a fi administrat în cauză în contextul în care este vorba de infracțiuni informatice. În plus a solicitat a se avea în vedere faptul că datele personale ale inculpatului îl circumstanțiază pozitiv, astfel că menținerea stării de arest preventiv față de acesta este inutilă și lipsită de orice temei, cu atât mai mult cu cât lăsarea lui în libertate îi va da posibilitatea de a-și relua studiile.
Ca atare, considerând că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu va impieta asupra bunei desfășurări a procesului penal, apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului declarat de acest inculpat, casarea încheierii de ședință recurate și pe fond revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului pentru ca acesta să fie judecat în stare de libertate.
Pentru inculpații recurenți și, apărătorul desemnat din oficiu pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acestora, a solicitat de asemenea admiterea recursurilor declarate de aceștia, casarea încheierii atacate și pe fond continuarea cercetării judecătorești cu inculpații în stare de libertate, pe considerentul că în cauză nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv față de aceștia, în condițiile în care au recunoscut și regretat faptele și nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, astfel că lăsați în libertate nu vor împiedica buna desfășurare a procesului penal și nici nu vor reprezenta un real pericol pentru ordinea publică.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată cărecursurile inculpaților, și sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Inculpații și au fost arestați preventiv la data de 10 aprilie 2009, pe temeiul art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, iar inculpatul a fost arestat preventiv în baza acelorași temeiuri la data de 08 mai 2009.
Ulterior, cei trei inculpați au fost trimiși în judecată, alături de ceilalți patru inculpați arestați preventiv în cauză, prin rechizitoriul nr.6/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Structura Centrală, fiind cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, art. 42 alin.1 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.48 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.27 alin.1 și 2 din Legea nr.365/2002, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, toate cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.
În fapt, prin actul de sesizare a instanței, în sarcina inculpaților și s-a reținut că începând cu luna decembrie 2008, împreună și cu numiții. - și - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în vederea declanșării unor atacuri de tip "phishing" asupra clienților Bank România, acest grup acționând pe raza municipiului Astfel. în perioada decembrie 2008-aprilie 2009. după ce în prealabil au falsificat pagina de web originală a Bank România, aceștia au trimis un număr nedeterminat de e-mailuri (spam), aparent de la adrese generice de e-mail asemănătoare cu adresele oficiale ale băncii (de exemplu, -.ro, adresă pusă la dispoziția clienților săi. cu caracter public, de către bancă), pentru a obține în mod fraudulos informații confidențiale ( Codul d e utilizator, parola, numărul cardului) de la clienții băncii respective. Ulterior, folosindu-se de datele astfel obținute, au accesat on-line conturile mai multor clienți ai băncii și, fară consimțământul acestora, au transferat diverse sume de bani în conturile unor membrii ai grupării, bani care au fost retrași ulterior de la -uri sau de la ghișeele băncii.
Cu referire la inculpatul, prin același act de inculpare s-a reținut că ncepând cu luna decembrie 2008, împreună și cu inculpații -, și, au constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și alte persoane, având rolul de a asigura acestora produsul activității infracționale, activitatea acestei grupări desfășurându-se pe raza municipiului În cadrul acestui grup, fiecare membru a avut un rol bine stabilit. Astfel, inculpatul a contrafăcut pagina web a Bank România și cu ajutorul unor programe speciale a transmis un număr nedeterminat de mesaje>spam" către potențiali clienți ai băncii. Ulterior, a apelat la inculpatul -, care a creat o adresă de e-mail destinată colectării datelor furnizate de clienții Bank care au răspuns mesajelor frauduloase. Totodată, inculpatul - a mai avut și sarcina de a colecta adrese de e-mail către care urma să fie transmise mesajele "spam". În cadrul activității infracționale a grupului, tot inculpatul - a realizat și transferurile neautorizate din conturile clienților fraudați în conturile sale sau ale unor "săgeți", având înțelegerea să împartă pe J câștigul cu inculpatul. inculpatul s-a aflat și el în legătură cu inculpatul, la solicitarea căruia a racolat mai multe persoane In contul cărora au fost transferate fraudulos sume de bani, primind In schimb o cotă-parte din produsul infracțional.
Reevaluând din perspectiva disp. art. 3001din Codul d e procedură penală, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații, și, Curtea constată că aceasta a fost dispusă în fiecare caz în parte cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale prevăzute de dispozițiile interne și de art. 5 din, în sensul că inculpații au fost ascultați personal la luarea măsurii, acestora li s-a asigurat asistență juridică, li s-au adus la cunoștință învinuirile și motivele arestării și atât inculpații, cât și apărătorii lor au avut acces la lucrările din dosar, în baza principiului egalității armelor.
De asemenea, întocmai ca și instanța de fond, Curtea reține că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au schimbat și acestea impun în continuare privarea lor de libertate, pentru buna desfășurare a procesului penal.
În acest sens Curtea observă că probatoriul administrat până în prezent relevă suficiente probe și indicii temeinice, în accepțiunea art.143 și art.681din Codul d e procedură penală, care îndreptățesc presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit infracțiunile de care sunt acuzați.
Sub acest aspect, pentru ilustrarea la nivel de bănuială legitimă, a activității infracționale a grupării care a acționat pe raza municipiului C din care a făcut parte în calitate de inițiator și inculpatul, Curtea constată că sunt relevante următoarele mijloace de probă:. denunțul formulat la data de 15 12 2008 de către reprezentanții legali ai Bank România prin care organele de cercetare penală au fost sesizate cu privire la constituirea unui grup infracțional specializat în crearea unor pagini de internet false, identice cu pagina web a Bank și prin care clienților băncii le erau solicitate datele de acces în cadrul aplicației on-line (aplicația de internet-banking), respectiv: Codul d e utilizator, parola, numărul cardului bancar sau grupuri de cifre din numărul cardului bancar, procesele verbale întocmite în urma perchezițiilor informatice efectuate In sistemele informatice ridicate de la inculpații, și care atestă că s-au găsit programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", precum și informații despre conturile bancare fraudate (usere, parole), ceea ce denotă că toți trei aveau acces la conturile bancare fraudate, conținutul convorbirilor telefonice interceptate, declarațiile învinuiților - și, precum și însăși declarațiile inculpatului care nu contestă existența probelor și indiciilor temeinice privind săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa.
În același sens, activitatea infracțională a grupării care s-a manifestat pe raza municipiului O, ai cărei inițiatori se presupune că au fost inculpații și este ilustrată de rezultatele perchezițiilor efectuate asupra sistemelor informatice aparținând inculpatului și la care avea acces și inculpatul, în urma cărora au fost identificate atât programe informatice care pot fi utilizate la declanșarea unor atacuri de tip "phishing", cât și date referitoare la conturile fraudate (user-e, parole), de procesele verbale de redare a înregistrărilor convorbirilor telefonice și cele privind interceptarea traficului informațional, precum și însăși declarațiile inculpaților și care de asemenea nu contestă satisfacerea cerințelor prev.de art.143 din Codul d e procedură penală.
De asemenea, Curtea observă că se menține actual și pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților - cerință impusă de dispozițiile art.148 lit.f din Codul d e procedură penală.
Astfel, la evaluarea acestei condiții, necesară a fi îndeplinită pentru menținerea măsurii preventive privative de libertate, Curtea apreciază că în primul rând trebuie avută în vedere apartenența inculpaților la niște grupări de criminalitate organizată, specializate în comiterea de infracțiuni grave, prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, infracțiuni prin care au fost prejudiciați cu sume importante de bani foarte mulți cetățeni, valoarea totală a pagubelor produse fiind estimată la acest moment la aproximativ 1 000 000 lei (RON).
În egală măsură, amploarea activităților infracționale desfășurate de inculpați pe baza unor planuri laborios concepute și derularea acestora pe o perioadă îndelungată de timp, prin acte materiale repetate (decembrie 2008 - aprilie 2009), dau imaginea reală a potențialului criminogen al inculpaților și a vătămării importante aduse relațiilor sociale ocrotite prin normele de incriminare a acestor fapte, în special sentimentului de încredere al populației în securitatea operațiunilor desfășurate în sistem electronic, conturând totodată și starea de nesiguranță, ce ar fi resimțită de persoanele care folosesc în mod curent asemenea sisteme, în cazul lăsării în libertate a unor inculpați acuzați, pe bază de probe și indicii temeinice, de comiterea unor astfel de fapte,
De asemenea, veritabila specializare de care se prezumă că au dat dovadă inculpații în comiterea de infracțiuni grave, prin intermediul sistemelor și rețelelor informatice, modul "profesionist" de lucru folosit de aceștia și siguranța afișată în executarea presupuselor acte materiale ce compun latura obiectivă a infracțiunilor reținute în sarcina lor, ilustrează cu evidență opțiunea lor către obținerea în mod facil de considerabile venituri ilicite, o atare conduită fiind de natură să îi expună pe inculpați unui risc ridicat de reluare a activității infracționale în sfera aceluiași ilicit penal, ceea ce constituie un motiv în plus de a conchide că prin punerea lor în stare de libertate ordinea publică ar fi în mod real și serios periclitată.
În acest context, datele ce caracterizează în mod favorabil persoana fiecăruia dintre cei trei inculpați (atitudinea procesuală, în mare parte, sinceră și buna conduită manifestată în societate înainte de săvârșirea faptelor de care sunt acuzați în cauza de față) nu sunt de natură a determina, cel puțin în actualul stadiu procesual, reconsiderarea necesității menținerii măsurii arestării preventive față de aceștia, privarea de libertate a inculpaților fiind încă justificată, atât în fapt, cât și în drept.
Referitor la aspectul invocat de apărarea inculpatului recurent, cum că schimbarea încadrării juridice a faptelor ar echivala cu însăși schimbarea temeiurilor arestării preventive, Curtea constată că o atare interpretare dată modificării temeiurilor arestării este eronată, întrucât ceea ce se analizează la momentul dispunerii arestării și ulterior al menținerii acestei măsuri, nu este încadrarea juridică a faptelor, ci conținutul concret al acestora, pentru că în raport de acesta se apreciază periculozitatea socială a celui arestat și pericolul concret pe care acesta îl reprezintă pentru comunitate, încadrarea juridică având desigur importanța sa, însă asupra altor instituții juridice incidente la acest moment procesual, cum ar fi determinarea competenței organelor judiciare.
Nu în ultimul rând, Curtea constată că menținerea stării privative de libertate a inculpaților este impusă și de necesitatea de a asigura buna desfășurare a procesului penal, potrivit art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, în condițiile în care cercetarea judecătorească va debuta în scurtă vreme.
Față de aceste considerente, constatând ca fiind legală și temeinică încheierea atacată, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și.
În ceea ce privește recursul inculpatului, în temeiul art.3854Cod de procedură penală rap. la art.369 Cod de procedură penală, Curtea va lua act de manifestarea de voință exprimată personal de acesta, în sensul retragerii căii de atac formulate împotriva încheierii sus-menționate,
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurenții inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, care a asigurat asistența juridică obligatorie a inculpaților și, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod de procedură penală respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenții inculpați, și împotriva încheierii de ședință din camera de consiliu, din data de 01 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
În temeiul art.3854Cod de procedură penală rap. la art.369 Cod de procedură penală ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul împotriva aceleiași încheieri de ședință.
În temeiul art.192 alin.2 Cod de procedură penală obligă pe recurenții inculpați și la câte 100 lei fiecare, cheltuieli judiciare către stat, iar pe recurenții inculpați și la câte 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
escu
GREFIER,
a
Red.jud.
Ex.3/12 11 2009
.-II.
Președinte:Constantinescu MarianaJudecători:Constantinescu Mariana, Moroșanu Raluca, Ciobanu Corina
