Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1466/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2408/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1466
Ședința publică de la 20 OCTOMBRIE 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Constantinescu Mariana
JUDECĂTOR 2: Moroșanu Raluca
JUDECĂTOR 3: Ciobanu Corina
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă CURTEA DE APEL BUCUREȘTI fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de către inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 28 2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat, personal, aflat în stare de arest preventiv și asistat de apărător din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Pentru recurentul inculpat, apărătorul din oficiu solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului. În susținerea recursului, solicită a se avea în vedere poziția constantă a inculpatului de nerecunoaștere a faptelor, acesta arătând că nu se face vinovat de faptele ce-i sunt imputabile, până la pronunțarea unei hotărâri de condamnare este beneficiarul prezumției de nevinovăție și nu există probe că va impieta buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat de inculpat, ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică,apreciind că,lăsarea în libertate a inculpatului, prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, față de natura și gravitatea infracțiunii deduse judecății, și anume tâlhărie,modul în care a acționat inculpatul - asupra unei persoane minore, precum și faptul că inculpatul în minorat a suferit o condamnare pentru același gen de fapte, astfel,arată că în mod corect prima instanță a apreciat că subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Recurentul inculpat,în ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 28.09.2009, Tribunalul București - Secția a II a Penală a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, reținând în esență că există probe în sensul art.143 Cod procedură penală din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care este cercetat, fiind incident cazul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală,temeiurile care au determinat luarea măsurii preventive subzistând în continuare.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în continuare în stare de libertate.
Analizând actele dosarului și încheierea recurată, atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu sub toate aspectele de drept și de fapt în conformitate cu disp. art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul inculpatului nu este fondat.
Curtea reține astfel că inculpatul este cercetat pentru săvârșirea infracțiunii tâlhărie, prev. de art. 211 alin. 1,2 lit. c din Codul penal, reținându-se în fapt că la data de 18.02.2009, la orele 11,oo, inculpatul a deposedat prin amenințări pe partea vătămată minoră de un telefon mobil Nokia N 73,în timp ce se afla pe Calea nr. 10. Curtea constată că inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 403/22.05.2009 a Judecătoriei sector 6 B la o pedeapsă de 5 ani și 9 luni închisoare, prin revocarea unei suspendări sub supraveghere a executării pedepsei, împotriva acestei sentințe exercitând apel, în cursul judecății apelului instanța menținând măsura arestării preventive.
Curtea apreciază că în mod întemeiat a reținut Tribunalul existența și săvârșirea faptei, constatând că există indicii temeinice în sensul prev. de art.68 si art.143 că C.P.P. acesta a săvârșit infracțiunea de care este acuzat. Astfel, Curtea are in vedere declarațiile inculpatului date la momentul emiterii mandatului de arestare preventivă în fața judecătorului, în care acesta a recunoscut săvârșirea faptei, precizând că a scuipat și injuriat partea vătămată pentru aod etermina să îi remită telefonul, declarațiile părții vătămate și ale martorilor, procesele verbale de constatare.
Reținând că la momentul luării măsurii arestării preventive s-a apreciat că erau îndeplinite condițiile prev. de art. 143 din Codul d e procedură penală, fără a se examina vinovăția inculpatului față de faptele reținute în sarcina acestuia, Curtea constată că subzistă aceste indicii până la acest moment procesual, cercetarea judecătorească efectuată în continuare urmând să confirme sau nu aceste indicii.
Curtea constată de asemenea, că în cauză sunt îndeplinite și condițiile prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută fiind închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
La aprecierea gradului de pericol social, Curtea are în vedere natura infracțiunii săvârșite, modalitatea în care inculpatul a acționat dovedind un grad deosebit de violență, inculpatul nu are un venit constant, neavând un loc de muncă stabil.
Reținând toate aceste împrejurări, Curtea apreciază că măsura arestării preventive luată față de inculpat este temeinică, impunându-se ca cel puțin în acest moment să fie cercetat în stare de arest preventiv.
Față de considerentele arătate, Curtea va respinge recursul inculpatului - ca nefondat - conform art. 38515pct.1, lit. b Cod procedură penală și, constatând că acesta se află în culpă procesuală, îl va obliga la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 28.09.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe recurent la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--II.
Președinte:Constantinescu MarianaJudecători:Constantinescu Mariana, Moroșanu Raluca, Ciobanu Corina