Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1522/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 9910/2/2009
2462/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.1522
Ședința publică din data de 27 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Corina Ciobanu
JUDECĂTOR 2: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Raluca Moroșanu
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - este reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-inculpată, personal, în stare de arest, asistată juridic de apărător din oficiu, în baza delegației nr.-/23.10.2009 (fila 6 dosar).
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentei-inculpate solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive, eventual, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă si nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatei. Astfel, solicită a se avea în vedere că lăsarea în libertate a inculpatei nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu împiedică buna desfășurare a procesului penal, ținându-se cont că și-a recunoscut fapta în măsura în care este vinovată, este foarte bolnavă și nu este cunoscută cu antecedente penale.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, solicitând a se avea în vedere că temeiurile care au determinat luarea acestei măsurii nu s-au schimbat și nici nu au încetat, starea de sănătatea a inculpatei fiind deja avută în vedere de către instanța care a dispus luarea măsurii arestării preventive. Subliniază că pericolul concret pentru ordinea publică este evidențiat de natura și gravitatea infracțiunii reținute în sarcina inculpatei, de natura drogului pus în vânzare, precum și de caracterul recurent al acestui tip de activitate.
Recurenta-inculpată, personal, în ultimul cuvânt, lasă recursul la aprecierea Curții.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea de ședință din data de 30 septembrie 2009, pronunțată în dosarul nr-,Tribunalul București - Secția I Penală, în baza art.3002din Codul d e procedură penală rap. la art.160 alin.3 Cod de procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpaților zis Cap" (fiul lui și, născut la data de 08.05.1979, în B, sector 2,. -, arestat în baza nr.l43/UP/14.08.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală), zis "" (fiul lui și, născut la data de 01.06.1980, în B, sector 2,. -, arestat în baza nr.l44/UP/14.08.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală), zis " " (fiul lui și, născut la data de 09.12.1980, în B, sector 2,. -, arestat în baza nr.l45/UP/14.08.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală), (fiica lui și, născută ia data de 06.05.1965 în B, -, arestată în baza nr.l46/UP/14.08.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală), (fiul lui și, născut la data de 23.01.1975 în O S, jud. H, -, arestat în baza nr. 147/.08.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală), (fiica lui și, născută la data de 29.11.1986, în B, -, arestată în baza nr.148/UP/l4.08.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală), (fiul lui și, născut la data de 06.01.1979, în B, sector 1,. -, arestat în baza nr.l49/UP./14.08.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală) și zisă "" (fiica lui și, născută la data de 11.05.1961, în., jud. C, -, arestată în baza nr. 150/UP/14.08.2009, emis de Tribunalul București - Secția I Penală).
Prin aceeași încheiere au fost respinse ca neîntemeiate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații, și.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă cu respectarea art.1491Cod procedură penală, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 681Cod procedură penală cu referire la art.143 Cod procedură penală, rap. la art. 148 lit.f Cod procedură penală, motiv pentru care, a constatat legalitatea și temeinicia acesteia.
Tribunalul a constatat, de asemenea, că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Astfel, în ceea ce privește condițiile prevăzute de art.143 Cod de procedură penală, instanța fondului a avut în vedere următoarele mijloace de probă: procese-verbale de consemnare a declarațiilor
colaboratorilor cu nume de cod " " și " ", întocmite cu ocazia efectuării cumpărărilor autorizate de droguri, procese-verbale întocmite de investigatorii sub acoperire și de lucrătorii de poliție, procese-verbale de supraveghere operativă, procese-verbale de redare a convorbirilor și comunicărilor telefonice, rapoarte de constatare tehnico-științifică, procese-verbale întocmite cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare, declarații de martori, declarații de învinuiți și inculpați, precum și alte acte de urmărire penală.
Pe de altă parte, Tribunalul a constatat că sunt în continuare îndeplinite și condițiile prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, deoarece pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile săvârșite de inculpați, este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. în aprecierea acestei ultime condiții, avându-se în vedere natura și gravitatea infracțiunilor reținute a fi fost săvârșită de inculpați, modalitatea concretă de comitere a acestora, gradul de pericol social crescut al faptelor, împrejurările concrete în care au fost comise faptele și urmările produse.
De asemenea, Tribunalul a apreciat că măsura arestării preventive se impune a fi menținută și prin raportare la prevederile art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, câtă vreme se fondează pe motive pertinente și suficiente aoj ustifica. și suficiența acestor motive, Tribunalul le-a examinat în ansamblul circumstanțelor particulare ale cauzei și prin raportări la prevederile art. 136 Cod de procedură penală, apreciind că, pentru buna desfășurare a procesului penal, se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Cu privire la cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații, și, Tribunalul le-a apreciat ca fiind neîntemeiate, în considerarea faptului că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat
Pentru aceste considerente. în vederea bunei desfășurări a procesului penal, conform disp. art. 136 Cod de procedură penală și apreciind că, și la acest moment procesual, subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în baza art.3002Cod procedură penală rap. la art.160 Cod procedură penală, Tribunalul a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, și și a menținut starea de arest preventiv a acestora.
Împotriva acestei încheieri a Tribunalului,a declarat recurs în termenul legal(respectiv la data de 13 octombrie 2009 când i-a fost comunicată soluția instanței privitoare la menținerea stării de arest)inculpata.
Cererea de recurs, nemotivată în scris a fost înaintată și înregistrată pe rolul acestei Curți la data de 22 OCTOMBRIE 2009.
În dezbaterile orale asupra recursului, inculpata, asistată juridic de către un avocat desemnat din oficiu în acest sens, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, pe fond, în principal revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă si nici nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea sa de libertate. În susținerea recursului a solicitat a se avea în vedere faptul că lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu împiedică buna desfășurare a procesului penal, ținându-se cont că și-a recunoscut fapta în măsura în care se face vinovată, este foarte bolnavă și nu este cunoscută cu antecedente penale.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată cărecursul inculpatei este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Inculpata a fost arestată preventiv la data de 18 iunie 2009, pe temeiul dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală în baza încheierii pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr- și, ulterior, a fost trimisă în judecată, alături de inculpații, și, prin rechizitoriul nr.870/D/P/2008 din 07 august 2009 emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București, sub acuzația săvârșirii infracțiunii de trafic ilicit de droguri de mare risc prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că la datele de 07.05.2009 și 13.05.2009, a vândut colaboratorului cu nume de cod " " cantitatea de 0,27 grame heroină, cu suma totală de 150 lei.
Examinând situația acestei inculpate din perspectiva exigențelor art.3002din Codul d e procedură penală rap. la art.160 Cod de procedură penală, Curtea constată că Tribunalul a apreciat în mod corect asupra menținerii temeiurilor de fapt și de drept care au determinat arestarea inițială a acesteia, precum și asupra necesității privării sale de libertate în continuare.
Astfel, materialul probator strâns în cauză până în acest moment procesual justifică și în prezent presupunerea rezonabilă a comiterii de către inculpată a infracțiunii pentru care a fost trimisă în judecată, aspect pe care, de altfel, nici aceasta nu îl contestă, împrejurare care nu mai face necesară reanalizarea elementelor probatorii pe care se întemeiază în mod rezonabil suspiciunile ce planează asupra sa și pe baza cărora împotriva ei au fost formulate acuzații oficiale.
În același timp, Curtea găsește ca fiind justă și aprecierea Tribunalului cu privire la pericolul concret pe care îl prezintă, în continuare, pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatei, pericolul respectiv fiind probat nu doar de gravitatea sporită a infracțiunii ce i se reține în sarcină (pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi), dar și de repetabilitatea tranzacțiilor ilicite cu substanțe interzise, în legătură cu care există motive verosimile de a crede că au fost comise de inculpată, în scopul obținerii de bani, acest ultim aspect fiind de natură a fundamenta bănuiala legitimă că faptele pentru care inculpata este cercetată în prezenta cauză nu s-au circumscris unor acțiuni izolate, dezinteresate și lipsite de importanță sub aspectul consecințelor lor sociale ci, sunt rezultatul unei implicări active și deliberate a inculpatei în sfera aceluiași ilicit penal, conduită ce afectează grav relațiile normale de conviețuire în comunitate.
Totodată în aprecierea stării de pericol la care ar fi expusă comunitatea prin lăsarea în libertate a inculpatei, Curtea are în vedere și faptul că aceasta nu are ocupație și nici loc de muncă, care să-i permită obținerea în mod licit a disponibilităților financiare necesare asigurării subzistenței, ceea ce o face extrem de vulnerabilă față de oportunitatea obținerii în mod facil a unor importante venituri ilicite prin implicarea în activități infracționale de aceeași natură.
În acest context, referințele personale invocate de recurenta inculpată în susținerea cererii de judecare a sa în stare de libertate (referitoare la vârsta tânără, la lipsa antecedentelor penale și la starea de sănătate precară cu care se confruntă) nu sunt de suficiente pentru a determina reconsiderarea necesității menținerii arestării preventive a acesteia, privarea de libertate a inculpatei fiind întru-totul justificată, în fapt și în drept, având în vedere gravitatea faptelor comise și mai ales pericolul concret pentru ordinea publică, anterior evidențiat, aceste date urmând a fi eventual valorificate, în procesul de individualizare a pedepselor, în ipoteza în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva sa.
În egală măsură nu poate fi ignorată nici puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legale de traficul de droguri și care au căpătat o amploare deosebită în ultima perioadă o imprimă în rândul membrilor societății civile, pe fondul consecințelor dezastruoase pe care le produce acest flagel sănătății publice.
Față de toate aceste considerente și având în vedere că, din oficiu, nu se constată motive de casare a încheierii atacate, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurenta inculpată va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acesteia, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 30 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, obligă pe recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
escu
GREFIER,
Red.jud.CC.
Ex.2/16 11 2009
-
Președinte:Corina CiobanuJudecători:Corina Ciobanu, Mariana Constantinescu, Raluca Moroșanu
