Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 153/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 153/

Ședința publică din data de 24 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marius Cristian Epure

JUDECĂTOR 2: Valentin Iancu

JUDECĂTOR 3: Lucia

Grefier - -

Ministerul Publica fost reprezentat prin Procuror -

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, având ca obiect, menținere măsură de arestare preventivă.

În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă:

- recurentul inculpat - în stare de arest și asistat de apărătorul din oficiu al acestuia - avocat - în baza împuternicirii avocațiale nr.1589/2009, emisă de Baroul d e Avocați C;

- traducător de limba arabă derviș - fără autorizație emisă de Ministerul Justiției, depusă la dosarul cauzei.

Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp.art.176-181 Cod procedură penală.

Fiind întrebat de instanță, și având cuvântul, prin traducător, recurentul inculpat, precizează că este de acord ca asistența juridică să îi fie asigurată de apărătorul desemnat din oficiu.

În conformitate cu disp.art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri noi de solicitat și nici excepții de ridicat.

Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite condițiile prevăzute de art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.

Avocat, apărător din oficiu al recurentului inculpat, având cuvântul, precizează că inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive.

Apreciază că la acest stadiu procesual, nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat, întrucât așa cum rezultă din declarația amplă a inculpatului, aceasta nu a intenționat să săvârșească infracțiunea pentru care a fost dedus judecății, iar între el și partea vătămată existau raporturi contractuale.

Din declarația inculpatului, rezultă că nu a livrat toate tractoarele care făceau obiectul contractului de vânzare-cumpărare dintre el și partea vătămată, constituită parte civilă, întrucât nu primise în totalitate, suma de bani care i s-ar fi cuvenit pentru aceasta și că, de asemenea, partea vătămată avea cunoștință de împrejurarea că, livrarea s-ar face în totalitate, numai în măsura în care i-ar fi fost achitată integral suma de bani.

Inculpatul arată că, partea vătămată știa că el nu se afla în posesia tractoarelor ce urma să le cumpere și că chiar a cumpărat o parte din ele iar motivul pentru care nu a inserat în cuprinsul facturii fiscale întocmite în seria de șasiu motor a acestora, a fost tocmai această împrejurare, împrejurare care a fost cunoscută de partea civilă.

Apreciază că din probele administrate în cauză până la acest stadiu procesual, există un dubiu cu privire la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă calificată iar inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție reglementată de prevederile procesual penale, până nu se administrează probe suficiente care să dovedească că acesta a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.

Referitor la persoana inculpatului, precizează că se menționează în încheierea recurată că acesta mai este cercetat în mai multe dosare penale aflate pe rolul Tribunalului Oradea, apreciind că, această împrejurare este irelevantă câtă vreme inculpatul nu este condamnat definitiv în nici una din aceste cauze.

Pentru toate aceste considerente, apreciază că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, respectiv temeiul prevăzut de art.2. lit."f" Cod procedură penală și că nu rezultă din probe certe și concrete că lăsarea în libertate a inculpatului, ar prejudicia ordinea publică.

Pe cale de consecință, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive.

Procurorul, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca fiind legală și temeinică a încheierii recurate întrucât criticile aduse acestei încheieri sunt aceleași ca cele invocate în recursurile anterioare formulate împotriva celorlalte încheieri.

Precizează că nu au fost administrate probatorii care să contrazică probatoriile administrate în faza de urmărire penală iar temeiurile care au stat inițial la baza luării acestei măsuri, nu s-au schimbat.

Recurentul inculpat,având ultimul cuvânt, prin intermediul traducătorului de limbă arabă, precizează că din totalul de tractoare a livrat o parte dintre acestea, respectiv 14, existând în acest sens un aviz de însoțire a mărfii.

Numitul i-a luat lucrurile fără nici un drept, însușindu-și-le.

Fiind în arest preventiv, firma sa a avut pierderi de 100.000 USD.

Instanța ia cauza în pronunțare.

CURTEA

Asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din data de 18 martie 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art.3002Cod procedură penală coroborat cu art.160 Cod procedură penală,

A menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul .

S-a comunicat locului de deținere.

În termen legal, a declarat recurs inculpatul,solicitând, admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii recurate, curtea constată că recursul este nefondat.

Astfel, așa cum rezultă din încheierea de ședință recurată, cât și din actele de la urmărirea penală, inculpatul împreună cu coinculpatul, a indus în eroare pe partea vătămată cu prilejul încheierii și derulării, având ca obiect vânzare-cumpărare de tractoare uzate.

Astfel, inculpatul a emis două facturi fiscale în valoarea de 359.400 lei, privind achiziționarea unui număr de 47 tractoare.

Din declarațiile inculpatului, rezultă împrejurarea că "s-a înțeles cu partea vătămată să primească suma de 395.400 lei, urmând a procura cu suma respectivă cele 47 de tractoare.

Întrucât, în prezent în cauză există indicii temeinice cu privire la existența unor fapte de natură penală, instanța de fond a luat măsura arestării preventive.

Aceasta este legală și temeinică și nu se impune revocarea acesteia.

În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală, instanța urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat cu aplicarea corespunzătoare a disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, prin obligarea recurentului la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.1 lit."b" Cod procedură penală,

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat - - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 18 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.

În baza art.189 Cod procedură penală,

Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a onorariului cuvenit apărătorului din oficiu - avocat, de 100 lei.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală,

Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 200 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 martie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

Jud.fond -

Red.dec.Jud.

Tehnored.Gref.-/2 ex.

Data:25.03.2009

Președinte:Marius Cristian Epure
Judecători:Marius Cristian Epure, Valentin Iancu, Lucia

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 153/2009. Curtea de Apel Constanta