Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 1672/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I-A PENALĂ

Dosar nr-

(Număr în format vechi 2689/2009)

DECIZIA PENALĂ NR.1672

Ședința publică de la 26 noiembrie 2009

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: Moroșanu Raluca

JUDECĂTOR 2: Ciobanu Corina

JUDECĂTOR 3: Constantinescu Mariana

GREFIER: - -

**************************

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE -DIRECȚIA NAȚIONALĂ ANTICORUPȚIE fost reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de către inculpata împotriva încheierii de ședință din data de 12 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a-II-a Penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta inculpată, personal, aflată în stare de arest și asistat juridic de apărător ales - avocat - cu delegație depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Curtea ia act de împrejurarea că recurenta inculpată este asistată de apărător ales și încetează contractul de asistență juridică pentru apărătorul desemnat din oficiu de instanță - avocat, cu delegație depusă la dosar.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.

Apărătorul ales al recurentei inculpate învederează instanței că înțelege să critice hotărârea instanței de fond sub aspectul faptului că aceasta nu a analizat caracterul actual al măsurii și necesitatea menținerii acesteia, nu a motivat de ce se impune o astfel de măsură în raport de stadiul judecății.

Mai arată că, din dinamica faptelor, rezultă că cea pe care o apără a fost atrasă în această activitate infracțională și regretă cele întâmplate, faptele fiind săvârșite pe fondul unor lipsuri materiale, astfel încât, având în vedere și datele personale ale inculpatei, împrejurarea că are un copil minor în întreținere apreciază că inculpata poate fi cercetată în stare de libertate fără a impieta bunul mers al procesului penal și fără să reprezinte pericol pentru ordinea publică.

Față de considerentele prezentate solicită a se dispune admiterea recursului.

Reprezentanta DIRECȚIEI NAȚIONALE ANTICORUPȚIE solicită a se dispune respingerea recursului declarat de inculpată, ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, arătând că în cauză se impune menținerea inculpatei în stare de arest preventiv întrucât, lăsată în libertate, ar prezenta un real pericol pentru ordinea publică în raport de natura și gravitatea faptelor comise, calitatea in care inculpata a acționat - funcționar public, faptul că a angrenat în comiterea acestor fapte și alte persoane, perioada mare de timp în care inculpata a acționat - un an de zile, modalitatea în care și-a elaborat planul infracțional și l-a pus in aplicare, toate acestea dovedind persistență infracțională, ceea ce justifică menținerea stării de arest.

În ultimul cuvânt, recurenta inculpată solicită clemența instanței în sensul de a fi cercetată în stare de libertate, precizând că se va prezenta la solicitările instanței, nu este cunoscută cu antecedente penale, are un copil minor în întreținere iar poziția oscilantă a fost determinată de starea psihică și nu de a nu recunoaște săvârșirea faptelor.

CURTEA

Prin încheierea din data de 12.11.2009, Tribunalul București - Secția I Penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei și a menținut starea de arest a acesteia, conform art. 300²din Codul d e procedură penală, reținând în esență că subzistă temeiurile care au determinat luarea și menținerea măsurii până la acest moment și că acestea impun în continuare privarea de libertate a inculpatei.

Tribunalul a reținut că din datele existente în cauză rezultă suficiente indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpații trimiși în judecată în stare de arest preventiv, respectiv și au săvârșit faptele prevăzute de legea penală pentru care sunt cercetați, relevante sub acest aspect fiind: denunțul și declarațiile numitei, denunțul și declarațiile numitului, declarația numitului, procesul verbal din 5.08.2009 privind consemnarea bancnotelor care au compus suma de 16.000 euro pusă la dispoziția denunțătorilor pentru realizarea flagrantului, procesul verbal privind consemnarea seriilor bancnotelor sumei de 8000 lei pretinsă ca mită de, și și primită de primul la data de 30.09.2008, procesul verbal din 5.08.2009 privind constatarea infracțiunii flagrante și de efectuare a perchezițiilor și planșelor foto întocmite în cauză; proces verbal privind efectuarea actelor premergătoare în cauză, declarațiile inculpatului și ale inculpatei, fotocopia procesului verbal de recepție a imobilului din- și a documentelor anexate acestuia.

S-a constatat că lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică întrucât inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social ridicat, ce rezultă din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor, din modalitatea concretă de comitere a faptei.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpata, arătând că prima instanță nu a analizat caracterul actual al măsurii și necesitatea menținerii acesteia și nu a motivat de ce se impune o astfel de măsură în raport de stadiul judecății.

Se arată că, din dinamica faptelor, rezultă că inculpata a fost atrasă în această activitate infracțională și regretă cele întâmplate, faptele fiind săvârșite pe fondul unor lipsuri materiale, astfel încât, având în vedere și datele personale ale acesteia, împrejurarea că are un copil minor în întreținere, poate fi cercetată în stare de libertate fără a impieta bunul mers al procesului penal și fără să reprezinte pericol pentru ordinea publică.

Examinând recursul declarat de inculpată, Curtea constată că acesta nu este fondat.

Inculpata a fost arestat preventiv prin încheierea din data de 06.08.2009 și a fost ulterior trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 rap. la art. 6 din Legea 78/2000, reținându-se în fapt că în cursul lunii septembrie 2008, coinculpatul, împreună cu inc. și au pretins de la beneficiarul unei lucrări de construcție și la data de 30.09.2008 au primit, cu titlu de mită suma de 8.000 de Ron de la martorul în scopul de a nu îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu, iar în perioada 30.09.2008 - 05.08.2009, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, coinculpatul împreună cu inculpata au pretins și primit suma de 16.000 de Euro de la aceiași martori denunțători, afirmând că își vor folosi influența și relațiile pentru a - l ajuta pe proprietarul imobilului renovat să nu întâmpine probleme din partea autorităților la efectuarea recepției lucrării de construcție.

Așa cum a reținut tribunalul, măsura arestării a fost luată cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale și îndeplinirea condițiilor prev. de art. 136, 143, 68¹și 148 lit. f Cod procedură penală.

Din analiza probelor administrate în cursul urmăririi penale, Curtea reține că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare astfel încât în mod legal a menținut tribunalul măsurii arestării, motivând că acele temeiuri care au determinat luarea și menținerea acesteia subzistă și nu s-au schimbat.

Curtea reține că există indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârșit infracțiunea, relevante fiind denunțul și declarațiile numiților, declarația lui, procesele verbale de constatare a infracțiunii flagrante, de percheziție, de redare a convorbirilor telefonice și cele de redare a înregistrărilor audio - video în mediu ambiental, cele privind consemnarea seriilor bancnotelor folosite atât la realizarea flagrantului, cât și bancnotele care au compus suma de 8.000 de Ron, relativă la infracțiunea din data de 30.09.2008, copia procesului verbal de recepție a imobilului situat în strada - -.

De altfel, Curtea constată că existența indiciilor temeinice privind săvârșirea infracțiunii nu a fost contestată de inculpată, care a recunoscut implicarea sa, însă a invocat existența unor lipsuri materiale care au cauzat comiterea infracțiunii și atragerea sa în comiterea infracțiunii de către ceilalți inculpați.

Curtea apreciază că, în raport de obiectul cauzei și de stadiul procesual în care se află, gradul de contribuție al inculpatei la comiterea infracțiunii nu poate fi analizat de instanța de recurs, fiind atributul exclusiv al instanței ce judecă cauza în fond, și de asemenea acest grad de contribuție nu justifică o soluție de punere în libertate a inculpatei, ci poate fi avut în vedere de tribunal la individualizarea pedepsei, în eventualitatea unei soluții de condamnare a inculpatei.

În ceea ce privește condiția prev. de art. 148 lit. f din Codul d e procedură penală, Curtea apreciază că există probe în sensul că lăsarea în libertate a inculpatei prezintă pericol concret pentru ordinea publică, prin raportare la faptele reținute în sarcina acesteia, la modul concret în care ele au fost săvârșite și care nu poate fi justificat prin existența unor lipsuri materiale.

Faptele de corupție săvârșite de funcționarii publici sunt infracțiuni grave și nu pot fi considerate lipsite de pericol social doar pentru că nu sunt infracțiuni de violență, pericolul social concret pentru ordinea publică al celor care săvârșesc astfel de infracțiuni nefiind cu nimic mai redus decât al altor inculpați, doar în considerarea calității lor, prevalarea de această calitate fiind, dimpotrivă, un element care dovedească lipsa de scrupule și lipsa de repere morale, aceștia prevalându-se de funcțiile avute pentru a săvârși faptele.

Împrejurarea că inculpata are un copil minor în întreținere nu justifică în sine revocarea măsurii arestării preventive, față de minor putând fi luate măsurile de ocrotire prev. de art. 161.

C.P.P.

Instanța de fond a motivat corespunzător soluția pronunțată potrivit art. 300².C.P.P. contrar celor susținute de apărare, Tribunalul arătând în motivarea încheierii care sunt considerentele pentru care se impune menținerea arestării preventive a inculpatei și la acest moment procesual, respectiv că sunt incidente în continuare dispozițiile art. 148 lit.f C.P.P. pericolul social concret fiind evident în raport de natura și gravitatea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, modalitatea concretă de comitere a acestora, rezultatul produs, iar măsura fiind necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal în scopul administrării tuturor probelor pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea aflării adevărului.

Față de motivele expuse, Curtea constată că încheierea primei instanțe este legală și temeinică și va respinge recursul ca nefondat conform art. 385¹⁵pct. 1 lit. b Codul d procedură penală.

Va obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art. 385¹⁵pct. 1 lit. b Cod procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta inculpată împotriva încheierii de ședință din data de 12.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a I-a Penală, în dosarul nr-.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă recurentul-inculpat la 125 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 25 lei onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 26.11.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

GREFIER

Red. RM//Ex.2/11.12.2009

Tribunalul București - Secția I Penală// Jud.

Președinte:Moroșanu Raluca
Judecători:Moroșanu Raluca, Ciobanu Corina, Constantinescu Mariana

Vezi şi alte speţe de drept penal: