Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 171/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 171/
Ședința publică din 06 Martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Dumitru Diaconu judecător
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
Grefier
- Serviciul Teritorial Pitești reprezentat prin
G - procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul AL,aflat în Penitenciarul Colibași,împotriva încheierii de ședință nr.27/ din 2 martie 2009,pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal,în stare de arest și asistat de avocat ales și interpretul.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, prin prezentarea apărătorului ales al recurentului-inculpat constată că încetează delegația avocatului desemnat din oficiu.
Curtea acordă posibilitatea apărătorului ales să ia legătura personal cu recurentul-inculpat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocatul ales, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, precizează că trebuie să se verifice dacă măsura arestării preventive este temeinică și justificată. De asemenea, trebuie să se atingă și fondul cauzei. Apreciază că starea de arest preventiv este o excepție, iar regula este judecarea în stare de libertate. Nu s-a motivat în nici un fel că judecarea inculpatului în stare de libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Posibilitatea ca inculpatul să influențeze părțile vătămate nu există, acestea fiind cetățeni străini și practic ar fi imposibil ca inculpatul să influențe în vreun mod buna desfășurare a procesului.
De asemenea, mai precizează că inculpatul nu are antecedente penale, trăiește într-un mod onest, avea o afacere legală, elemente care trebuie avute în vedere de instanță.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii, revocarea arestării preventive a inculpatului și înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea, urmând ca acesta să se prezinte la toate termenele de judecată.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul,pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținându-se ca legală și temeinică încheierea atacată, deoarece temeiurile care au impus luarea măsurii arestării preventive sunt justificate și subzistă.
Recurentul-inculpat, prin interpret, având ultimul cuvânt, solicită ca instanța să ia în considerare concluziile apărătorului său ales, solicită judecarea sa în stare de libertate, să se analizeze persoana sa și dacă a greșit va plăti pentru greșeala sa, dar nu pentru greșeala altora. Totodată, mai arată că nu a fost niciodată în Rm.V sau în Pitești, că nu cunoaște pe nici unul dintre inculpați. Solicită judecarea sa în stare de libertate și să se ia orice măsură care să conducă la garanția că nu va părăsi niciodată România.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Deliberând, constată:
Prin încheierea nr.27/F din 2 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarulnr-, s-a luat act că inculpatul a renunțat la judecarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, menținându-se, totodată, în baza art.300/2, rap. la art.160/b Cod pr.penală, măsura arestării preventive a inculpaților A, G, AL, aflați în Penitenciarul Colibași.
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, recursuri care au fost respinse prin decizia penală nr.166/R din 5 martie 2009, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, în dosarul nr-, iar în ceea ce privește recursul declarat de către inculpatul Al AL, acesta a fost disjuns, formând obiectul prezentei cauze, înregistrată sub nr-.
Analizând recursul declarat de inculpatul AL, curtea constată următoarele:
In fapt, tribunalul a reținut că prin actul de trimitere în judecată, inculpatul Al, arestat preventiv, împreună cu alți inculpați - cei menționați mai înainte în privința cărora cauza a fost soluționată anterior - și învinuiți, constituiți într-un grup infracțional organizat constituit în jurul inculpaților și, au folosit trei modalități de operare, pentru a frauda, prin înșelăciune, pe internet mai multe persoane fizice și juridice din străinătate, cauzându-le însemnate prejudicii.
Într-o primă modalitate de operare, autorii postau anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau, apelând la site-uri specializate în comerț electronic (E-bay.com,.com,.com, gunsamerica.com). De regulă accesul la aceste site-uri se face prin conectare folosind datele de identificare ale altor persoane ( user), inclusiv date ale cărților de credit aparținând acestora (cărți).
Aceste informații erau obținute prin lansarea pe internet de mesaje nedorite către un număr nedefinit de destinatari (mesajespam) și determinarea unora dintre aceștia să dezvălui expeditorului date personale (metodaphishing).De exemplu, sub pretextul actualizării bazelor de date ale unor instituții, de regulă bancare, victima era îndrumată prin mesajul spam să trimită informații personale către o adresă de e-mail care în realitate este controlată de autorul phishingului.
Datele astfel obținute erau folosite pentru înscrierea neautorizată, cu identitatea persoanei respective, pe site-urile de comerț on-line. Acest mod de operare urmărea atât ascunderea propriei identități, cât și câștigarea încrederii victimelor - cetățeni străini, cărora li se induceau falsa impresie cu privire la identitatea fizică și electronică a persoanei cu care încheia acordul.
Ulterior, autorii postau anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau și determinau victimele să achiziționeze bunurile și să efectueze plata prețului fie prin sisteme de transfer rapid de bani (, ), fie prin depuneri în conturi bancare, pe nume fictive de beneficiari. Aceste identități fictive erau folosite de membrii grupării, deplasați în străinătate în scopul ridicării sumelor transferate de victime.
Ulterior sumele rezultate din aceste activități erau trimise în țară prin servicii de transfer rapid de bani (, ), de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului și una reală a beneficiarului, care au același nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legătură familială. Beneficiarii erau cetățeni români recrutați de către autorii ce astfel încercau să-și protejeze anonimatul și să se sustragă de la tragerea la răspundere penală. Alte modalități de repatriere a banilor erau depunerile în conturi bancare ori apelarea la serviciile unor transportatori auto.
Prin aceste modalități se încerca crearea unui circuit al banilor proveniți din faptele ilicite, care să ascundă adevărata destinație a sumelor și identitatea reală a autorilor. Prin urmare, pe lângă fraudarea cetățenilor străini, autorii au organizat și o rețea de spălare a banilor rezultați din faptele ilicite.
În vederea funcționării întregului sistem, activitățile membrilor grupului erau interdependente iar informația circula exclusiv electronic (convorbiri telefonice, mesaje tip sms sau corespondență on-line), fiind transmise informații cu privire la transferurile ce trebuie "executate" și feed-back-ul conținând confirmarea operațiunilor frauduloase.
În timp, datorită sprijinului reciproc și schimbului activ de informații între membrii grupului, modurile de operare au fost perfecționate, în sensul că autorii postau pe site-uri specializate în comerț electronic, anunțuri de vânzare a unor bunuri pe care în realitate nu le dețineau.
Astfel s-a conturat o altă modalitate de operare, prin care, în locul folosirii sistemelor uzuale de garantare a tranzacțiilor on-line (tip escrow), autorii determină victimele să facă depozite temporare, prin sisteme de transfer rapid de bani tip sau, pe numele unor persoane de încredere, cu posibilitatea anulării transferului în cazul neacceptării bunului de către cumpărător. În realitate bunul nu este livrat pentru că acesta de fapt nu există, iar sumele depuse drept garanție sunt încasate prin mijloace frauduloase. În acest scop membrii grupului au cooptat persoane aflate în străinătate, care au acces direct la serviciile de transfer rapid de bani (angajați sau deținători ai unor astfel de unități) și pot ridica sumele fără utilizarea unor acte de identitate.
Ulterior aceleași persoane repatriază sumele de bani provenite din fraudă prin servicii de transfer rapid de bani (, ), de această dată folosindu-se o identitate fictivă a expeditorului și una reală a beneficiarului, care au același nume, urmărindu-se crearea unei false impresii cu privire la o legătură familială. Beneficiarii sunt cetățeni români recrutați de către autorii ce astfel încearcă să-și protejeze anonimatul și să se sustragă de la tragerea la răspundere penală.
O a treia modalitate de comitere a faptelor constă în sustragerea de fonduri prin efectuarea de transferuri neautorizate din conturile bancare ale unor societăți străine în conturi controlate de autori, intrarea în posesia acestora fiind realizată prin transferuri repetate ale sumelor obținute ilicit, cu ajutorul unor complici.
Astfel, autorii alertează victima - de regulă societate comercială americană cu venituri importante - cu privire la existența unor sesizări împotriva sa, prin intermediul unor email-uri provenind aparent de la autorități americane, determinând-o să acceseze documente atașate mesajului electronic, modalitate în care sunt obținute date ce permit accesarea ilegală a conturilor. Ulterior sunt realizate operațiuni de transfer al unor importante sume de bani în conturi create special de autori la instituții bancare din Statele Unite ale Americii, Canada, etc. Cu ajutorul unor complici, aceste sume sunt retransferate în alte conturi bancare din străinătate, de unde sunt ridicate prin intermediul unor alți complici care le introduc în țară.
Datorită implicării în activități de fraudă informatică, conexiunilor pe care le au în străinătate și disponibilității de a se folosi de acestea în activități infracționale, în jurul numiților și s-a creat un grup organizat ai cărui membri comit fraude informatice fie asociate cu înșelăciunea fie, în cazul celui de-al doilea, și cu furtul prin transferul neautorizat de fonduri bănești din conturi bancare.
Necesitatea introducerii în țară a sumelor rezultate din astfel de activități a dus la angrenarea în lanțul infracțional a altor persoane, a căror activitate consta în sprijinirea grupului în vederea ascunderii adevăratei proveniențe a banilor ori a identității reale a persoanelor ce intră în contact direct cu victimele.
După ce a prezentat, pe ansamblu, aceste trei modalități de operare și crearea grupului infracțional organizat, tribunalul, cu privire la presupusa activitatea infracțională concretă a inculpaților, cu referire la activitatea inculpatului Al, a reținut următoarele:
Inculpaților și le erau transmise de către mai multe persoane, prin intermediul serviciului de mesagerie scrisă, date cu privire la operațiuni prin sistemele de transfer rapid de bani, date pe care aceștia, la rândul lor, le înaintau persoanelor de legătură aflate în țară sau în străinătate, în vederea ridicării sumelor rezultate din transferurile inițiale de la victime. După "executarea" transferurilor, datele pentru confirmare erau comunicate pe același "traseu", fiecare "verigă" a lanțului comunicațional beneficiind de un anumit procent din suma obținută prin fraudarea cetățenilor străini (de ex. convorbirile telefonice și mesajele din datele de 26.01.2008, 26.06.2008 -, 15.01.2008 -, 03.03.2008 -, 04.03.2008 și 20.05.2008 -, 28. 05.2008 - Al, 31.05.2008 - ). Din discuțiile purtate între membrii grupului ori mesajele transmise între aceștia, rezultă că procentele pentru fiecare "serviciu" sunt negociate, avându-se în vedere și numărul transferurilor date spre "executare", continuitatea colaborării ori riscurile la care se supun persoanele ce ridică banii.
În ce privește activitatea infracțională a inculpatului Al, tribunalul a reținut că acesta a participat la activitatea grupului infracțional organizat prin sprijinirea și facilitarea repatrierii sumelor provenite din activitatea infracțională persoanelor ce produc prejudicii prin accesarea ilegală a unor sisteme informatice și transferul neautorizat de fonduri bănești. Acesta, prin intermediul inculpatului, l-a cunoscut pe inculpatul. Primii doi au îmbrățișat ideea inculpatului de a sprijini, prin repatrierea unor sume de bani, activitatea membrilor grupării infracționale legată de transferul neautorizat de fonduri bănești. În schimbul unui procent din prejudiciul creat victimei (procent calculat și primit de fiecare dintre inculpații și Al ), au fost efectuate demersuri în vederea obținerii unor conturi în care să fie virați banii rezultați din fraudarea victimelor. Ulterior realizării transferului, inculpatului Al i se comunica numele victimei și suma transferată, pentru a avea controlul operațiunilor din cont. De asemenea, este de remarcat disponibilitatea inculpatului Al și în ce privește sprijinirea altui tip de activități infracționale, legate de instrumente bancare și obținerea de beneficii pecuniare prin mijloace ilicite, precum și sprijinul dat de inculpatul inculpatului care urmărea obținerea unor alte conturi în țări arabe.
Față de această presupusă activitate infracțională, tribunalul a arătat, în motivarea hotărârii, că se impune menținerea măsurii preventive a tuturor inculpaților, inclusiv cu privire la inculpatul Al, fiind întrunite condițiile legale prevăzute de art.300/2 rap. la art.160/b Cod pr.penală.
In acest sens, tribunalul a arătat, în esență, că subzistă în continuare pericolul concret pentru ordinea publică ce a fost avut în vedere atunci când s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, în baza art.148 alin.1 lit.f Cod pr.penală, pericol concret ce se raportează nu numai la gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care au fost cercetați toți inculpați, inclusiv inculpatul-recurent din prezenta cauză, avându-se în vedere modul și mijloacele în care s-a acționat în această cauză în grup cu roluri bine definite, dar și la rezonanța negativă a colectivității, dacă inculpații ar fi puși în libertate, în sensul că organele îndreptățite de lege nu ar acționa suficient de ferm pentru a atenua sau stopa acest fenomen infracțional al criminalității informatice, focalizat mai ales în raza județului V, dar și la nivel național, fenomen ce împietează grav asupra ordinii, siguranței cetățeanului și a patrimoniului său.
In criticile adresate împotriva acestei hotărâri, în prezenta cauză, inculpatul Al arată că se impune judecarea sa în stare de libertate, excepția fiind judecarea sa în stare privativă de libertate, așa cum impune procesul penal, arătând, totodată, că nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și nu va influența părțile vătămate sau într-un alt mod, buna desfășurare a procesului penal.
De asemenea, susține că întrucât nu are antecedente penale, este un cetățean onest și nu a desfășurat decât afaceri legale în țară, toate acestea pot fi elemente ce ar impune revocarea arestării preventive și înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că acestea nu sunt întemeiate.
Astfel, curtea apreciază că în mod corect tribunalul a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului Al, alături de ceilalți inculpați, având în vedere pericolul concret pentru ordinea publică, ce subzistă și în continuare, privit nu numai prin prisma faptelor deosebit de periculoase, așa cum au fost reținute în sarcina inculpaților de către organele de urmărire penală, dar luând în considerare și reacția negativă a colectivității, dacă pentru astfel de fapte presupus a fi săvârșite, inculpatul ar fi pus în libertate.
Cât privește celelalte aspecte invocate, în sensul că instanța ar fi trebuit să aibă în vedere faptul că nu are antecedente penale, este cetățean onest, are afaceri legale, situații personale ce ar fi impus punerea sa în libertate, astfel de susțineri nu pot fi primite, pe considerentul de esență, că acestea se impun a fi analizate pe fondul cauzei, criticile invocate depășind obiectul cauzei ce se judecă, și anume menținerea arestării preventive ce trebuie analizată numai prin prisma prevederilor art.300/2 rap. la art.160/b Cod pr.penală.
De asemenea, curtea reține că nici susținerea că nu ar influența părțile vătămate sau mai exact, buna desfășurare a procesului, nu poate fi acceptată, pe aceleași considerente arătate și anume, că astfel de situații sau împrejurări invocate depășit limitele cauzei cu care este investită instanța - menținerea arestării preventive - ce este circumscrisă unor prevederi legale, ce nu fac trimitere la aspectele invocate de recurent.
Ca urmare, curtea constată, ca și tribunalul, că subzistă temeiurile inițiale ale arestării cu privire la menținerea acesteia, și nu se impune revocarea acesteia, apreciind, totodată, că față de gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpatului, așa cum rezultă din contribuția individuală a acestuia, cum a fost prezentată mai sus, în ansamblul activității infracționale de grup desfășurată de ceilalți inculpați, nu este nici oportun, nici necesar, înlocuirea acestei măsuri privative de libertate cu o altă măsură alternativă, restrictivă de libertate, cum ar fi obligarea de a nu părăsi localitatea, așa cum a solicitat inculpatul.
Față de cele arătate, cum nu mai există nici alte motive care invocate din oficiu ar atrage reformarea hotărârii atacate, curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, iar în baza art.189 și 192 alin.2 Cod pr.penală, îl va obliga pe acesta la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariu avocatului desemnat din oficiu la termenul anterior soluționării acestui recurs, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Totodată, în baza art.189 Cod pr.penală, onorariu interpretului, conform documentelor justificative, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul AL, aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii nr.27/F din 2 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentul-inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Onorariul interpretului, conform documentelor justificative, se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 6 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.-
Tehnored./ex.3
Jud.fond
18 martie 2009
Președinte:Dumitru DiaconuJudecători:Dumitru Diaconu, Corina Voicu, Elena Minodora
