Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 205/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 205/R/MF
COMPLET SPECIALIZAT PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Ședința publică din 23 martie 2009
Curtea compusă din:
Președinte: Dr. - - - președintele secției penale
Judecător Dr. - -
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
Grefier
Direcția de Învestigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism
- Biroul Teritorial Argeș - reprezentat prin procuror G
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de inculpații:, - -, toți aflați în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași, împotriva încheierii din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocatr în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul Vâlcea - cabinet individual, recurentul inculpat -, în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat în baza împuternicirii avocațiale nr. - emisă de Baroul Vâlcea - cabinet individual, recurentul inculpat -, în stare de arest, asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, în baza împuternicii avocațiale nr. 1190/2009, emisă de Baroul Argeș și recurentul inculpat - - -, în stare de arest, asistat de apărătorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. -, emisă de Baroul Vâlcea - cabinet individual.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Potrivit art. 172 alin. 7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorilor să ia legătura cu recurenții inculpați în vederea pregătirii apărării.
Apărătorii părților depun la dosarul cauzei împuternicirile avocațiale.
Reprezentantul parchetului și apărătorii părților, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.
Apărătorul recurentului inculpat, avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond revocarea măsurii arestării preventive, sediul materiei regăsindu-se în dispozițiile art. 148 lit. f, 3001și 136 Cod procedură penală.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, impunându-se în sarcina inculpatului obligațiile ce decurg din aceasta.
Într-un prim motiv de recurs critică încheierea întrucât este nemotivată și nu s-a avut în vedere n similitudinea dintre cele două sintagme "pericol social".
Pe de altă parte, instanța de fond nu a motivat de ce a considerat că inculpatul lăsat în stare de libertate constituie pericol social pentru ordinea publică. Arată, de asemenea, că au fost administrate probele în faza de urmărire penală, au fost audiați martori, au fost audiate părțile vătămate și nu se poate susține că inculpatul lăsat liber ar altera mijloacele de probă.
Apărătorul recurentului inculpat - - -, avocat, având cuvântul, arată că încheierea atacată este nemotivată, apreciind că magistratul, în scurta redactare a acesteia, s-a antepronunțat.
În susținerea motivelor de recurs, arată că la prezentarea materialului de urmărire penală a fost indicat alin. 5, iar prejudiciul este cumulat pentru înșelăciune, inculpatul este reținut pentru infracțiune informatică.
De asemenea, arată că în volumul I din dosarul de urmărire penală, fila 19, în mod greșit prejudiciul este calculat la paritatea din prezent și nu de la data săvârșirii infracțiunii.
Totodată, solicită ca instanța să aibă în vedere faptul că în alte dosare inculpați cercetași pentru același gen de infracțiuni ca și inculpații de față au fost condamnați la pedepse cu suspendare, iar inculpați în sarcina cărora s-a reținut un prejudiciu mult mai mic sunt cercetați în stare de libertate.
Solicită a se avea în vedere faptul că la fila 40 din rechizitoriu se arată că un alt inculpat cu o situație similară inculpatului pe care îl reprezintă, este trimis în judecată stare de libertate.
Se apreciază de avocat că există garanții că inculpatul - - pus în libertate nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal, acesta ar reveni la familie, la serviciu, a lucrat la,are studii superioare.
În concluzie, se solicită de apărătorul recurentului inculpat - - admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond judecarea acestuia în stare de libertate.
Apărătorul recurentului inculpat -, avocat, achiesează la concluziile celorlalte apărători, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond judecarea inculpatului în stare de libertate.
În susținerea motivelor de recurs, arată că încheierea atacată este succint motivată și nu s-a dovedit că temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării nu au fost dovedite și nici probate. Arată, de asemenea, că nu au fost indicate probele din care să rezulte că inculpatul pus în libertate ar constitui pericol social pentru ordinea publică. Apreciază că temeiurile avute în vedere la arestare nu mai subzistă și nu sunt suficiente pentru ca inculpatul pe care îl asistă să fie menținut în stare de arest. Apreciază că dacă au existat acele temeiuri, ele nu mai sunt suficiente în prezent pentru menținerea în stare de arest a inculpaților.
Într-o altă ordine de idei, arată că inculpaților li s-a încălcat indirect dreptul la apărare, întrucât nu au avut posibilitatea să analizeze dosarul cauzei, li s-au respins cererile de probatorii.
Pe de altă parte, se arată de avocat că trebuie analizată situația personală a fiecărui inculpat în parte, trebuie, de asemenea, avut în vedere faptul că probatoriul a fost finalizat și se găsește la dispoziția instanței, inculpatul are un copil în întreținere, a lucrat și este singurul întreținător de familie.
Se solicită în concluzie de apărătorul recurentului inculpat -, avocat admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond punerea în libertate a acestuia, având în vedere că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Apărătorul recurentului inculpat -, avocat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond judecarea acestuia în stare de libertate având în vedere că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, apreciind că temeiurile ce au determinat arestarea inculpatului impun în continuare privarea acestora de libertate. Inculpații s-au constituit într-un grup infracțional organizat, au postat pe internet licitații fictive, înșelând mai multe persoane și au cauzat un prejudiciu cert. Trebuie avut în vedere că faptele săvârșite de inculpați sunt grave, s-a disjuns cauza cu privire la inculpatul pentru săvârșirea altor infracțiuni informatice.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, nu știe dacă este cercetat într-o altă cauză, solicită admiterea recursului său, judecarea sa în stare de libertate, apreciind că nu constituie pericol social pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului său, judecarea sa în stare de libertate, apreciind că nu constituie pericol social pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului său, judecarea sa în stare de libertate, apreciind că nu constituie pericol social pentru ordinea publică și nu va influența bunul mers al anchetei.
Recurentul inculpat - -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului său, judecarea sa în stare de libertate, apreciind că nu constituie pericol social pentru ordinea publică și nu va influența bunul mers al anchetei dacă va fi pus în libertate. Solicită a se avea în vedere că a lucrat ca subofițer.
CURTEA
Asupra recursurilor penale formulate;
Deliberând, constată:
Prin încheierea din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, s- în baza art. 3001alin.1 Cod pr.penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților:
-, fiul lui G și, născut la data de 05.05.1980, în S, județul O, cu domiciliul în D, str.- -, -.D,.9, CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui G și, născut la data de 15.05.1981, în D, județul V, cu domiciliul în sat, comuna, județul V, CNP -, aflat în Arestul V;
-, fiul lui și -, născut la data de 11.12.1981 în D, județul V, cu domiciliul în D, - -.B.10, CNP -, aflat în Arestul ;
-, fiul lui - și, născut la data de 25.09.1981 în D, județul V, cu domiciliul în D,-, -. A,. 17, județul V, CNP -, aflat în Arestul.
În baza art. 3001alin.3 Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații, și - -.
S-au respins cererile de revocare și de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpați.
In baza art. 192 alin. 3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul T- Biroul Teritorial Vâlcea, din data de 17.03.2009, dosar de urmărire penală nr. 155/B/P/2005, au fost trimiși în judecată inculpații:
1., cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art.215 alin.1,2,3 și 5 cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, art.42, alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003 cu aplic art.41 alin.2 Cod penal, art.46 alin.2 din Legea nr. 161/2003 și art.7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplicarea art.33 lit.a și Cod penal.
2., cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 25 Cod penal, rap.la art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, art.25 rap.la art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 25 Cod penal, rap.la art.42, alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art.7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplicarea art.33, lit.a și b Cod penal.
3., cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de 26 Cod penal, rap.la art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art.26 rap.la art.215 alin.1,2, 3 și 5 Cod penal, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, art. 26 Cod penal, rap.la art.42, alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal și art.7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplicarea art.33, lit.a și b Cod penal.
4.- -, cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal și art.7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplic.art. 33, lit. a și b Cod penal, precum și pe învinuiții:
5., fost, cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art.26 rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, art.7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a și b Cod penal.
6. G, cercetat pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 26 Cod penal, rap. la art.49 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 26 rap. la art.215 alin.1,2,3 și 5 Cod penal, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, art.26 Cod penal, rap. la art.42 alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a și b Cod penal.
7., cercetat sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 49 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art.215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal, cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal și art.7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a și b Cod penal.
8. a, cercetată sub aspectul infracțiunilor prev. de art. 49 din Legea nr.161/2003 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art.215 alin. 1,2,3 și 5 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 42 alin.1 și 2 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art. 41 alin.2 Cod penal și art.7 din Legea nr.39/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a și b Cod penal.
Conform disp.art.300/1 Cod pr.penală, instanța a verificat, la primirea dosarului, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, măsură luată prin Încheierea nr.46 din 25 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-, în baza disp.art.149/1 alin.9 rap.la art.148 lit.f Cod pr.penală, prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, - -.
În motivarea soluției, s- reținut că cei patru inculpați, în perioada 2005-2008, prin accesarea nelegală a unor conturi ce aparțineau companiei E-, prin crearea unor site-uri capcană în cuprinsul cărora ofereau mincinos, spre vânzare, diferite bunuri, în special utilaje agricole și telefoane mobile, precum și prin lansarea on-line a unor licitații frauduloase au prejudiciat foarte mulți cetățeni străini.
grupului infracțional a fost inculpatul, care a atras în activitatea infracțională pe ceilalți inculpați.
Inculpatul a racolat pe numiții, și, pentru ca aceștia să ridice banii transferați din străinătate, ce proveneau din fraude informatice. De altfel, anterior racolării, această activitate era desfășurată de inculpatul.
de racolarea a desfășurat și inculpatul - -, care îl conducea pe inculpatul la unitățile, în vederea ridicării banilor pentru inculpatul.
Inculpații au acționat ca un grup organizat fiecare având roluri precise în structura grupului.
Ulterior, s-a dispus prin mai multe încheieri prelungirea măsurii preventive a inculpaților.
Tribunalul a constatat, că măsura privativă de libertate este legală și temeinică, din dosarul de urmărire penală, desprinzându-se, cu certitudine, indicii și probe temeinice în sensul săvârșirii de către inculpați infracțiunilor pentru care sunt trimiși în judecată (conținutul convorbirilor telefonice, datele stocate pe sistemele informatice, declarațiile părților vătămate și ale martorilor).
Instanța de fond a reținut, că pedepsele prevăzute de lege pentru infracțiunile pentru care inculpații sunt trimiși în judecată sunt mai mari de 4 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică pe care aceștia îl prezintă este indubitabil, față de modalitatea în care inculpații s-au constituit în grup organizat și au săvârșit faptele după un plan bine pus la punct.
In acest sens, tribunalul a arătat că inculpatul inducea în eroare persoanele vătămate în sensul că oferea spre vânzare produse pe care nu le avea. Inculpatul ridica sumele de bani pentru a ascunde că în spatele acestor acțiuni se afla inculpatul. În același mod a procedat și inculpatul - -, care l-a racolat pe inculpatul pe care-l punea să ridice sumele de bani provenite din licitațiile frauduloase.
La nivelul județului V, menționează tribunalul, acest gen de infracțiuni a avut o amploare deosebită creându-se în rândul comunității un sentiment de insecuritate și injustiție, precum și sentimentul nesiguranței și neîncrederii în tranzacțiile on-line.
S-a mai reținut, că din conținutul dosarului nu rezultă nici un fel de încălcare a dreptului la apărare a inculpaților.
Față de considerentele de mai sus, constatând că măsura arestării preventive a inculpaților este temeinică și legală și nu au încetat temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților, tribunalul a respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire cu o altă măsură preventivă.
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și - -.
Inculpatul critică soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, într-un motiv principal formulat, că se impune revocarea măsurii arestării preventive, iar, pe de altă parte, în subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi țara, impunându-se în sarcina sa obligațiile ce decurg din lege.
In acest sens, arată că au fost administrate toate probele în faza de urmărire penală și nu există date că lăsat liber ar altera mijloacele de probă, susținând că încheierea nu este motivată, nemotivarea vizând și faptul că instanța nu a arătat în ce constă pericolul social pentru ordinea publică dacă ar fi în stare de libertate.
Inculpatul critică soluția, de asemenea, pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând judecarea sa în stare de libertate și, în consecință, casarea încheierii atacate, susținând, în esență, că nu s-au indicat probele din care să rezulte că pus în libertate ar constitui pericol social pentru ordinea publică, că temeiurile inițiale avute în vedere la arestare nu mai subzistă, încheierea fiind succint motivată.
Totodată, susține că i s-a încălcat dreptul la apărare, întrucât i-au fost respinse cererile de probatorii formulate, arătând, de asemenea, că instanța trebuia să aibă în vedere și situația personală a fiecărui inculpat, inclusiv a sa, care are un copil în întreținere și este singurul întreținător de familie.
Inculpatul critică, de asemenea, soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri și, ca atare, se impune judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul - -, în motivele invocate, critică soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, arătând că încheierea atacată este nemotivată, magistratul antepronunțându-se în cauză, prejudiciul este calculat greșit, ceea ce impune casarea încheierii și judecarea sa în stare de libertate.
In acest sens, arată că instanța ar fi trebuit să aibă în vedere și alte situații similare cu privire la starea de fapt, cazuri în care inculpați au fost trimiși în judecată în stare de libertate, ceea ce s-ar impune și în privința sa, invocându-se, totodată, și situația sa personală, în sensul că a avut un serviciu, are studii superioare.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, curtea constată că motivele invocate nu pot fi primite, pe considerentele ce vor fi exprimate în continuare:
Astfel, criticile comune vizând nemotivarea încheierii, nu pot fi acceptate, întrucât, așa cum rezultă din considerentele tribunalului expuse mai înainte, se constată că instanța a făcut o motivare convingătoare cu referire la obiectul dedus judecății, care a constat numai în verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, după trimiterea inculpaților în stare de judecată, verificare ce a fost făcută în condițiile legii, prin indicarea și demonstrarea faptului că pericolul concret pentru ordinea publică, în baza căruia s-a dispus arestarea inițială, subzistă în continuare, așa cum se pretinde în dispozițiile menționate ale art.300/1 alin.1 și 3 Cod pr.penală.
Este adevărat, că inculpații, tot ca o critică comună, au arătat că nu sunt probe care să justifice pericolul concret pentru ordinea publică la care face trimitere textul legal, însă, curtea constată că în mod judicios tribunalul considerat că în aprecierea acestui pericol concret pentru ordinea publică nu se poate face abstracție de pericolul social al faptei, de modul și împrejurările în care inculpații, prin constituirea de grupuri infracționale organizate, ar fi operat pentru săvârșirea infracțiunilor de natură informatică, ce au creat în rândul comunității sentimentul de nesiguranță și neîncredere în tranzacțiile on-line.
In acest sens, curtea poate adăuga, în raport de prevederile art.300/1 alin.1 și 3 Cod pr.penală, că ar subzista și în continuare reacția comunității dacă inculpații ar fi puși în libertate, că organele îndreptățite de lege, inclusiv instanțele de judecată, nu ar acționa suficient de ferm împotriva unor astfel de presupuse activități infracționale, de o amploare fără precedent, mai ales pe raza județului V, o atare reacție urmând a fi luată în considerare, în aprecierea pericolului concret pentru ordinea publică, așa cum doctrina și jurisprudența în materie a statuat constant.
Invocarea și a altor împrejurări, cum ar fi, faptul că odată puși în libertate nu ar avea cum să influențeze aflarea adevărului, sau situația că instanța s-a antepronunțat cu privire la vinovăția inculpatului, nu pot fi relevante, având în vedere obiectul cauzei cu care a fost investită instanța, și anume verificarea temeiniciei și legalității arestării preventive și, eventual, a menținerii acesteia în raport strict de prevederile art.300/1 Cod penal, care nu fac trimitere la astfel de situații sau împrejurări invocate de inculpați.
De asemenea, curtea constată că nu pot fi luate în considerare nici apărările inculpaților vizând situația lor familială sau faptul că unii inculpați în această cauză, pentru activități infracționale similare, sunt cercetați în stare de libertate, deoarece aplicarea art.136 alin.8 Cod pr.penală, vizând orientarea organului judiciar spre luarea uneia sau alteia dintre măsurile preventive prevăzute de lege, s-a făcut către alegerea măsurii arestării preventive, luându-se în considerare, în principal, gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care inculpații sunt cercetați, extrem de ridicat, așa cum s-a arătat mai înainte, precum și scopul acesteia pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, și mai puțin situațiile personale sau familiale cu privire la inculpatul față de care se ia măsura, orientarea instanței pentru luarea măsurii arestării preventive, numai pentru acești inculpați, nu și pentru alții, fiind determinată nu numai de cele arătate mai sus, dar și de contribuția pe care ar fi avut-o fiecare din cei patru inculpați și rolul lor hotărâtor în declanșarea activității infracționale, mult mai ample la care au participat și ceilalți inculpați, în privința unora dintre inculpații arestați operând și disjungerea privind alte fapte săvârșite.
Ca urmare, față de cele arătate, curtea apreciază că se impune înlăturarea apărării inculpaților vizând înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, așa cum au susținut unii dintre inculpați în motivele de recurs invocate.
Așa fiind, față de cele ce preced, cum nu mai există nici alte motive care invocate din oficiu, ar atrage reformarea hotărârii atacate, curtea, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge ca nefondate recursurile formulate, iar în baza art.189 și 192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga recurenții inculpații la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul și la 100 lei onorariu avocat oficiu, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații:, - -, toți aflați în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași, împotriva încheierii din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurenții inculpați la câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, pe inculpatul - și la 100 lei onorariu avocat oficiu, ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 23 martie 2009, la Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
pt. în CO,
semnează președinte instanță,
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.3
Jud.fond
7 aprilie 2009
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Raluca Elena
