Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 21/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.21/
Ședința publică de la 21 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva sentinței penale nr.445 din data de 31.10.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- (nr.format vechi 2102/2006), inculpatul fiind trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.174-175 Cod penal.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:
- apelantul inculpat - în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.24319/2007, emisă de Baroul C;
Se constată lipsa intimatelor părți civile și și intimata reprezentant legal.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
Față de schimbarea componenței completului de judecată, întrebat fiind, apelantul inculpat arată că nu înțelege să dea o altă declarație, aspect consemnat în procesul-verbal atașat la dosar.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.375-376 Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.377 Cod procedură penală.
Având cuvântul, av. pentru apelantul inculpat solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, achitarea acestuia. Din probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor, -, rezultă că inculpatul nu este cunoscut ca fiind o persoană violentă. A victima, i-a aplicat acesteia doar o palmă, nu a fost puternică, întrucât ulterior au plecat împreună și au consumat băuturi alcoolice. Solicită înlăturarea testului, întrucât nu este cuprins în dispozițiile art.64 Cod procedură penală. Din raportul medicului legist rezultă că moartea victimei a fost violentă, consideră că nu poate exista o legătură de cauzalitate între lovitura aplicată victimei și leziunile depistate de medicul legist. Totodată, nu s-au constatat urme de sânge pe pantalonii inculpatului. Consideră că din ansamblul probator nu rezultă vinovăția inculpatului, împrejurare în care, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond achitarea inculpatului în temeiul dispozițiilor art.10 lit."c" Cod procedură penală.
În subsidiar, solicită admiterea apelului desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, redozarea pedepsei, în sensul reducerii cuantumului acesteia.
Cu privire la măsura arestării preventive, în raport de probatoriul administrat în cauză, care demonstrează nevinovăția inculpatului solicită revocarea măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, sub aspectul vinovăției, solicită a se avea în vedere încadrarea juridică stabilită la instanța de fond.Cu privire la materialul probator administrat în cauză, arată că depozițiile martorilor se coroborează cu declarațiile inculpatului care a descris modalitatea în care s-a produs infracțiunea, testul care dă o imagine asupra modalității de comportament a inculpatului. Consideră că rezultă vinovăția acestuia și formulează concluzii de respingere a apelului, ca nefondat.
O critică pe care înțelege s-o aducă hotărârii pronunțată la instanța de fond este aceea a greșitei rețineri a dispozițiilor art. art.64 lit.a teza II Cod penal, motiv pentru care, solicită admiterea apelului declarat de inculpatul, numai sub aspectul înlăturării acestor dispoziții legale.
Având ultimul cuvânt, apelantul inculpat susține că regretă fapta, iar cu privire la măsura arestării preventive, arată că lasă la aprecierea instanței.
- CURTEA -
Asupra apelului penal de față:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța - secția urmărire penală - nr.1012/P/2006, înregistrat la instanță sub nr-, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului, pentru comiterea infracțiunii de "omor calificat" prev. și ped. de art.174-175 lit."i" cod penal.
Prin sentința penala nr.445 pronunțată la data de 31.10.2007, în dosarul penal nr- (nr.format vechi 2102/2006), Tribunalul Constanțaa hotarat:
În baza art. 334 cod procedură penală
Schimbă încadrarea juridică dată faptei prin actul de inculpare, din infracțiunea prev. de art. 174-175 alin. 1 lit." i"cod penal, în infracțiunea prev. de art. 183 cod penal.
În baza art. 183 cod penal
Condamnă inculpatul la pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare.
Face aplicarea art. 71 cod penal în referire la art. 64 alin. 1 lit. a și b cod penal pe durata detenției.
În baza art. 88 cod penal
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată prin măsurile reținerii și arestării preventive, cu începere de la data de 20.05.2006 la zi.
În baza art. 350 cod procedură penală
Menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 14, art. 18 și art. 346 cod procedură penală
Admite acțiunea civilă formulată de părțile civile și - prin reprezentant legal.
În baza art. 998-999 cod civil
Obligă inculpatul la plata sumelor de 10 000 lei, către partea civilă - prin reprezentant legal, cu titlu de daune morale, și, respectiv, 3 000 lei, către partea civilă, cu titlu de daune materiale.
În baza art. 189 cod procedură penală
Onorariile de avocat din oficiu pentru faza de urmărire penală și pentru faza cercetării judecătorești, în sumă de câte 100 lei, se avansează din fondurile Ministerului Justiției către Baroul C, în favoarea avocat (pentru faza de urmărire penală) și avocat (pentru faza cercetării judecătorești).
În baza art. 191 cod procedură penală
Obligă inculpatul la plata sumei de 1 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru pronuntarea hotararii, instanța a reținut situație de fapt următoare:
În seara de 19 mai 2006, pe fondul consumului de alcool si a unor altercatii, inculpatul i-a aplicat victimei o lovitură cu pumnul în zona feței, lovitură care a determinat căderea la sol a acesteia și, ulterior, decesul.
Prin raportul de constatare medico-legală nr.290/2 din 04.07.2006, întocmit de Serviciul de Medicină Legală C, s-a stabilit că moartea numitului a fost violentă și s-a datorat hemoragiei și contuziei meningo-cerebrale grave, urmare unui traumatism cranio-vertebral grav, iar leziunile de violență constatate au fost produse prin lovire activă cu corp dur și de corp dur în cădere și au legătură de cauzalitate directă cu decesul.
Situația de fapt și vinovăția inculpatului s-au dovedit prin coroborarea următoarelor mijloace de probă: procesul-verbal de cercetare la fața locului, rapoartele de constatare medico-legală, criminalistică și, procesele verbale de sancționare contravențională a inculpatului și a martorilor și de către lucrătorii de poliție chemați de locatari în noaptea de 19 mai 2006, depozițiile martorilor și declarațiile inculpatului, acestea din urmă fiind cenzurate din perspectiva coroborării cu celelalte mijloace de probă.
În drept, fapta inculpatului constituie infracțiunea de "lovituri cauzatoare de moarte" prev. și ped. de art.183 cod penal, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de "omor calificat" deoarece lipseste latura subiectivă a acesteia, respectiv intenția inculpatului de a ucide, dar fiind întrunite cerințele praeterintenției, specifică laturii subiective a infracțiunii de lovituri cauzatoare de moarte, s-a impus schimbarea încadrarii juridice reținută în actul de inculpare, din infracțiunea de omor calificat, prev. și ped. de art.174-175 lit. i cod penal, în infracțiunea de lovituri cauzatoare de moarte, faptă prev. și ped. de art.183 cod penal.
Referitor la acțiunea civilă, mama victimei, numita, a formulat pretenții civile de în sumă de 3 000 lei, reprezentând cheltuielile determinate de înmormântarea fiului său și îndeplinirea ritualurilor creștinești.
Deoarece victima avea un copil minor, încredințat după divorț fostei soții - numita - iar aceasta, în calitate de reprezentant legal al minorei, nu a formulat pretenții civile, acțiunea civilă a fost exercitată din oficiu de Ministerul Public, prin reprezentantul său, care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 10 000 lei, în favoarea minorei, cu titlu de daune morale.
Analizând aceste pretenții civile din perspectiva prejudiciilor ce au fost produse de către inculpat mamei și fiicei victimei prin acțiunea sa ilicită, precum și prin prisma legăturii de cauzalitate dintre fapta penală și urmarea produsă, pretențiile formulate sunt întemeiate potrivit art. 14, 18, 346 și 348 cod procedură penală, art.998-999 cod civil.
Împotriva hotărârii, în termenul legal, inculpatul a declarat apel, solicitand achitarea deoarece nu-si aminteste sa fi ucis victima, iar in subsidiar, redozarea pedepsei.
Criticile sunt neîntemeiate.
Potrivit probelor administrate în cauză, prima instanta a stabilit in mod corect situatia de fapt, incadrarea juridica corespunzatoare si a aplicat pedeapsa in raport de criteriile prev. de art.72 cod penal.
În dimineața zilei de 20 mai 2006, s-a găsit cadavrul victimei .
Martorii și au declarat că inculpatul a -o cu pumnul peste față pe victima, care, urmare a loviturii, a căzut la sol, iar, în momentul în care s-a ridicat, martorul a observat că îi curgea sânge de la ori gură.Potrivit declarațiilor acelorași martori cu care se coroborează și declarațiile inculpatului, mobilul "corecției" aplicată victimei de către inculpat l-a constituit luarea unor pături de către victimă de la martorul, gest cu care inculpatul nu a fost de acord.
și el de inculpatul aflat în stare de ebrietate cu pumnul în zona ochiului stâng la aceeași dată, martorul a mai precizat că, în timp ce se afla pe o alee din parcul situat în cartierul II către zona, a auzit victima țipând, însă nu s-a întors pentru că i-a fost frică;totdată, nerelatarea de către martor, inițial, a modului în care suferise leziunea de la arcadă evidențiază tocmai teama pe care o avea față de inculpat și din cauza căreia încercase să nu-l acuze.
Încă de la primele cercetari, inculpatul a declarat că era în stare de ebrietate și nu-și amintea ce a făcut, că a doua zi a aflat că a bătut victima de la martorul, dar nu crede că violențele pe care le-ar fi exercitat asupra acesteia (atât cât și-a amintit, o împingere cu mâna și o palmă peste față) au fost suficiente pentru a-i provoca decesul;această îndoială este înlăturată de raportul de constatare medico-legală nr.290/2 din 04.07.2006, întocmit de Serviciul de Medicină Legală C, potrivit căruia moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei și contuziei meningo-cerebrale grave, urmare unui traumatism cranio-vertebral grav, leziunile de violență au putut fi produse prin lovire activă cu corp dur și de corp dur în cădere și au legătură de cauzalitate directă cu decesul.
Prin urmare, vinovația inculpatului este dovedită dincolo de orice îndoială, impunându-se tragerea sa la răspundere penală.
Sub aspectul individualizării pedepsei, în raport de criteriile prevăzute de art.72 cod penal, printre care și pericolul social concret sporit al faptei dat de modalitatea de comitere a faptei, prin violență, urmarea produsă-suprimarea vieții unei persoane, conduita agresivă a inculpatului pe fondul consumului de alcool, pedepsa de 8 ani închisoare aplicată de instanța de fond este de natură să asigure prevenția generală și reeducarea inculpatului.
Cum de la pronunțarea sentinței, nu au apărut date care să atenueze răspunderea penală, nu se poate proceda la redozarea pedepsei în sensul reducerii acesteia.
vreun caz de nulitate a hotărârii, apelul este nefondat și, în temeiul art.379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală, va fi respins.
Conform art.383 cu referire la art.381 cod procedură penală, se va deduce arestul preventiv de la 31.10.2007.
Potrivit art.383 cu referire la art.350 alin.1 cod procedură penală și art.160 Cod procedură penală, temeiurile arestării preventive subzistând, în condițiile în care inculpatul este și condamnat la pedeapsa închisorii, se impune în continuare privarea sa de libertate, menținandu-se starea de arest preventiv a inculpatului pe o perioadă de 60 zile de la 25.02.2008 la 24.04.2008.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, apelantul va fi obligat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care onorariul în sumă de 100 lei pentru av. se va plăti, conform art.189 Cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.445 din data de 31.10.2007, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr- (nr.format vechi 2102/2006).
Conform art.383 cu referire la art.381 Cod procedură penală, deduce arestul preventiv de la 31.10.2007.
Potrivit art.383 cu referire la art.350 alin.1 Cod procedură penală și art.160 Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a inculpatului - fiul lui și, născut la 7 octombrie 1967, o perioadă de 60 zile de la 25.02.2008 la 24.04.2008.
În temeiul art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelantul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care onorariul în sumă de 100 lei pentru av. se va plăti, conform art.189 Cod procedură penală, din fondurile Ministerului Justiției.
Face aplicarea art.309 alin.ultim Cod procedură penală.
Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 21 februarie 2008."
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Jud. fond.:
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
3 ex./12.03.08
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună
