Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 21/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 93/MF/2008)
-menținere măsură arest.prev.-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA MINORI ȘI FAMILIE
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE Nr. 21
Ședința ne publică de la 15 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Stan Judecător
- - - - JUDECĂTOR 2: Ligia Epure
- - - - Judecător
Grefier: -
Ministerul Public reprezentat prin procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
**************
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de inculpații, și, împotriva încheierii nr.25 din 13 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința ne publică, au răspuns: recurentul-inculpat asistat de avocat desemnat din oficiu, recurentele-inculpate R și asistați de avocat și recurenta-inculpată asistată de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care instanța, apreciind dosarul în stare de judecată, a acordat cuvântul asupra recursurilor de față.
Avocat, pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestului preventiv și judecarea inculpatei îăn stare de libertate.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Consideră că și ceilalți inculpați trebuia judecați în aceleași condiții ca și inculpata, astfel că solicită admiterea recursului și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Avocat, pentru recurenta-inculpată, solicită admiterea recursului, revocarea măsurii și punerea de îndată în libertate a acestor inculpate, arătând că nu periclitează cu nimic bunul mers al anchetei penale.
Din actele dosarului rezultă o neparticipare a inculpatei, arătând că este nevinovată pentru participarea la trafic de persoane și că aceasta doar a aderat și sprijinit un grup infracțional.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligatia de a nu părăsi localitatea sau țara, invocând lipsa egalității de tratament a tuturor inculpatilor.
Solicită să se aibă în vedere vârsta inculpatei, care nu are antecedente penale.
Pentru recurenta-inculpată R, avocat, reiterează aceleași concluzii, solicitând înlocuirea măsurii cu aceea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Avocat, pentru recurenta-inculpată, solicită, de asemenea, înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea de nu părăsi localitatea sau țara, întrucât are probleme grave de sănătate, așa cum rezultă din actele depuse la dosar.
Reprezentanta Ministertului Public, având cuvântul, arată că fiecare situație în parte este strict reglementată de codul d e procedură penală. Instanța este obligată să verifice dacă temeiurile care au determinat luarea măsurii sunt neschimbate, astfel că solicită respingerea recursurilor și menținerea stării de arest în care se află inculpații.
Temeiurile care au fost luate la menținerea acestei măsuri sunt neschimbate.
Avocat arată că, în opinia sa, temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri s-au schimbat, solicitând instanței să se aibă în vedere că sunt aproape trei luni de zile.
Avocat invocă fila 21 din declaratiile date la parchet, unde se spune clar că rolul inculpatei a fost unul infim.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, solicită înlocuirea măsurii cu aceea de a nu părăsi țara, arătând că în anul 2003 era plecat din țară și că nu avea cum să comită aceste infracțiuni.
Invocă faptul că numita este chiar nepoata sa și că nu este vinovat de trafic de persoane.
Solicită să fie judecat în stare de libertate, invocând faptul că are doi copii minori de crescut.
Recurenta-inculpată R, de asemenea, solicită judecarea în stare de libertate si înlocuirea măsurii arestului preventiv cu aceea de a nu părăsi țara.
Arată că le-a ajutat pe unele fete să plece în, dar ea nu știe ce au făcut ele acolo.
Recurenta-inculpată, în ultimul cuvânt, arată că nu a săvârșit niciuna din infracțiuni și solicită judecarea în stare de libertate.
Recurenta-inculpată, în ultimul cuvânt, arată că își însușește concluziile apărătorului său și solicită să fie judecată în stare de libertate.
URTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin încheierea penală nr. 25 / 13 02 2008 Tribunalul Gorj, în temeiul art. 3001alin 1 și 3.C.P.P. a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații, și.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut că Prin încheierea nr.170 din 21.12.2007(dosar nr-), Tribunalul Gorja dispus arestarea preventivă a inculpaților, astfel:
- -, pe o durată de 29 zile de la data de 21.12.2007 până la 18.01.2008, orele 1900și s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 34 din data de 21.12.2007;
-R, pe o durată de 29 zile de la data de 21.12.2007 până la 18.01.2008, orele 1900și s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 35 din data de 21.12.2007;
-, pe o durată de 29 zile de la data de 21.12.2007 până la 18.01.2008, orele 1900și s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 36 din data de 21.12.2007;
Ulterior prin încheierea de ședință nr. 8 din 14 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorjs -a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților, R, și pe o perioadă de 30 zile, începând cu 18.01.2008 până la data de 16.02.2008.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, iar prin încheierea de ședință nr. 4 din 18.01.2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de inculpații, R, și.
Prin încheierea nr.5 din 09.01.2008 (dosar nr-), Tribunalul Gorja dispus arestarea preventivă a inculpatei, pe o durată de 10 zile, de la data de 09.01.2008 până la 18.01.2008, orele 1915și s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 4 din data de 09.01.2008.
Împotriva acest încheierii inculpata a declarat recurs, iar prin încheierea nr. 9 din 18 ianuarie 2008 fost admis recursul acestea dispunându-se înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea instanței pe o durată de 30 zile începând cu 18 ianuarie 2008 până la data de 16.02.2008.
Tribunalul, analizând actele și lucrările dosarului, constată că datele cauzei susțin bănuiala verosimilă că inculpații ar fi autorii faptelor pentru care au fost puși sub acuzare.
De asemenea se constată că împrejurările care au justificat luarea acestor măsuri nu s-au schimbat până la această dată și nici nu au apărut alte elemente care să impună revocarea sau înlocuirea acestor măsuri cu altele mai puțin grave.
Pe de altă parte se reține că presupusele fapte pentru care sunt acuzați inculpații sunt deosebit de grave, prin specificul lor implicând o periculozitate socială sporită a autorilor mai ales din perspectiva asocierii în scopul comiterii de infracțiuni, acest gen de fapte având un impact deosebit asupra opiniei publice și un ecou negativ din partea acesteia.
În mod corespunzător datele cauzei relevă pericolul social concret prezentat de către inculpați pentru ordinea publică, menținerea măsurilor impunându-se și din considerente legate de necesitatea asigurării unor garanții suficiente pentru începerea și desfășurarea procesului penal dar și de protecție inițială a victimelor.
Față de acestea, în temeiul art. 3001.Pr.Pen. tribunalul, constatând îndeplinite cerințele art. 148 lit. h Pr.Pen. în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile pretins săvârșite este mai mare de 4 ani, existând probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, faptele pretins comise fiind de o deosebită violență,
Constatând, de asemenea, că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, va dispune menținerea măsurilor luate față de aceștia în continuare pe timpul cercetării judecătorești.
mpotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică pentru motivele expuse pe larg în practicaua prezentei hotărâri solicitând, fiecare, în principal, revocarea măsurii preventive și judecarea acestora în stare de libertate, și în subsidiar, înlocuirea acestei măsuri cu una mai puțin restrictivă de libertate, aceea a interdicției de a părăsi țara.
Analizând încheierea recurată în raport cu criticile formulate prin motivele de recurs dar și în raport cu dispozițiile legale aplicabile în speță, Curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursurile sunt nefondate și vor fi respinse pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Prin încheierea penală nr. 8 din 14 ian. 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, menținută de Curtea de Apel Craiova cu privire la inculpații recurenți din cauza de față, s-a reținut că datele dosarului de urmărire penală susțin bănuiala verosimilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt în prezent cercetați împrejurare față de care, luând în considerare periculozitatea sporită a inculpaților relevată mai ales de perspectiva asocierii în scopul săvârșirii infracțiunilor de acest gen, s-a impus prelungirea arestării preventive a acestora.
Verificând, în temeiul art. 3001.legalitatea C.P.P. și temeinicia măsurii arestării preventive la primirea dosarului în care, la 11 februarie 2008 s-a și întocmit rechizitoriul, Tribunalul Gorja constatat, în mod judicios, pe de-o parte îndeplinirea cerințelor art. 148 lit. f(fost h) iar C.P.P. pe de altă parte subzistența temeiurilor ce au determinat arestarea acestora, împrejurare față de care s-a dispus menținerea măsurii privării de libertate față de toți inculpații.
S-a reținut că din materialul de urmărire penală rezultă faptul că în vara anului 2003, inculpații și R au recrutat pentru prostituție pe minorele - 12 ani, - - 14 ani, - 14 ani, le-au cazat în diferite locații de pe raza orașului și le-au transportat în localități învecinate, pentru a practica prostituția, activitate de pe urma căreia au obținut foloase materiale. Inculpații au inițiat și constituit un grup infracțional organizat începând cu anul 2004, cu scopul de a comite infracțiuni de prostituție, proxenetism și trafic de persoane, grupare care a fost dezvoltată și la care a aderat, în timp, inculpatele, și învinuita. Acestea au sprijinit și favorizat, în diferite moduri acțiunile infracționale de proxenetism și trafic de persoane, încât s-a ajuns la formarea și funcționarea unei rețele de exploatare sexuală de tinere și minore, pe relația România-, România-Italia, în țara de destinație aderând și alți infractori de naționalitate și albaneză.
Curtea constată că aceste împrejurări, reținute anterior cu privire la inculpați, respectiv faptul că, întreaga lor activitate, pe perioada analizată în dosar se circumscrie conduitei ilicite ce dă conținut infracțiunii de trafic de persoane, se mențin și în prezent.
La dosar nu au apărut aspecte noi de natură a conduce la o reapreciere a tuturor acestor împrejurări pentru ca, în final, să determine revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților, în respectarea dispozițiilor art. 160b(2)
C.P.P.Dimpotrivă, preocuparea acestora de a disimula activitatea infracțională se menține, deși, transcrierile convorbirilor telefonice interceptate în mod autorizat nu sunt combătute în nici un fel, după cum nici transferul unor importante sume de bani, nu a primit nici o justificare plauzibilă, până în prezent.
Aceste împrejurări, nu conduc însă, la ideea că, în această etapă procesuală s-ar putea administra probe în combaterea celor administrate în faza de urmărire penală întrucât aceasta este atribuțiunea instanței de fond, sesizată cu soluționarea pricinii, în fața căreia se vor administra toate probele necesare soluționării cauzei.
Cu ocazia acestei verificări, la primirea dosarului, se analizează, în raport de conținutul dosarului, temeiurile arestării preventive dispusă de instanță, respectiv subzistența și necesitatea menținerii măsurii sau încetarea acestora și inoportunitatea la un moment dat a menținerii măsurii arestării preventive.
În cauză se constată, fără echivoc, subzistența temeiurilor arestării preventive ca și, faptul că dosarul se află la începutul cercetării judecătorești iar din datele existente rezultă, pe de-o parte că, inculpații încearcă zădărnicirea aflării adevărului prin influențarea declarațiilor victimelor traficului - indispensabile pentru justa soluționare a cauzei - iar pe de altă parte, același aspect poate împiedica buna desfășurare a procesului penal, determină menținerea acestei măsuri care, pentru toate cele anterior arătate, răspunde cel mai bine criteriilor prevăzute de art. 136 (8) de C.P.P. alegere a măsurii preventive, fiind apreciată ca fiind cea mai potrivită.
Argumentul tratamentului juridic diferențiat - cu referire la inculpatele față de care s-a luat o altă măsură preventivă, aceea a interdicției de a părăsi localitatea, respectiv, țara - nu prezintă consistență juridică, fiecare inculpat fiind analizat în parte, în funcție de participația sa concretă, gradul de implicare, atât la luarea măsurii preventive - când se analizează gradul de pericol social pe care îl prezintă fiecare inculpat în cazul lăsării sale în libertate, dar și la pronunțarea hotărârii judecătorești care presupune o evaluare strict individuală a fiecărui inculpat.
Pentru aceste considerente, în baza art. 38515pct. 1 lit. b rap. la art. 160 alin. 3.C.P.P. Curtea va respinge recursurile ca fiind nefondate -sub ambele teze - iar în baza art.192(2) va C.P.P. obliga pe toți inculpații la câte 80 lei cheltuieli judiciare statului din care câte 40 lei onorariu apărător oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii nr.25 din 13 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția penală, în dosarul nr-, ca nefondate.
Obligă inculpații la câte 80 lei cheltuieli judiciare statului, din care 40 lei onorariu apărător oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 februarie 2008.
- - - - - -
Grefier
Red. /18.2008
/
Președinte:Elena StanJudecători:Elena Stan, Ligia Epure, Carmen Tomescu
