Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 22/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENTRU CAUZE CU
MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 22/2010
Sedința publică din 4 februarie 2010
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaică JUDECĂTOR 2: Sanda Trif
- - -JUDECĂTOR 3: Marius Aurel
- - - judecător
-grefier
- Serviciul Teritorial Alba reprezentat prin:
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpații, -, și notar împotriva încheierii penale pronunțate la 01 februarie 2010 de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales, inculpatul recurent -, în stare de arest, asistat de avocat, apărător ales, inculpatul recurent Notar, în stare de arest asistat de avocat apărător ales și inculpatul, în stare de arest, asistat de avocat, în substituirea avocatului, apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Avocat, apărătorul inculpatului Notar depune la dosar motive de recurs.
Inculpații, -, și Notar, în motivarea orală a recursului învederează că solicită cercetarea lor în stare de libertate.
Apărătorii inculpaților și reprezentantul - Serviciul Teritorial Alba învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea acestuia în stare de libertate.
În motivarea recursului sub un prim aspect învederează că la această dată nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului întrucât s-a împlinit termenul rezonabil al acestei măsuri. Inculpatul este arestat preventiv de 1 an, iar practica judiciară în materie a conchis că o perioadă de 10 luni în arest preventiv constituie un termen rezonabil.
Mai arată că probele din faza de urmărire penală au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului, însă în faza de cercetare judecătorească părțile vătămate, părțile civile și martorii au revenit asupra declarațiilor, astfel că s-au schimbat temeiurile în sensul că nu mai subzistă pericolul concret pentru ordinea publică. Invocă practică CEDO.
Totodată arată că dacă inculpatul ar fi cercetat în stare de libertate nu ar mai putea săvârși genul de infracțiuni de care este acuzat întrucât faptele au fost săvârșite pe teritoriul Spaniei, iar inculpatului s-a impune obligarea de a nu părăsi teritoriul României.
Precizează că declarațiile martorilor audiați în cauză nu fac referire la inculpatul, iar punerea în libertate acestuia nu ar influența buna desfășurare a procesului penal.
Sub un ultim aspect arată că inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar măsura arestării preventive nu trebuie să se transforme într- executare efectivă a pedepsei.
Avocat, pentru inculpatul solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea acestuia în stare de libertate.
În motivarea recursului învederează că actele materiale ale inculpatului nu pot fi catalogate ca făcând parte din obiectul material al vreunei infracțiuni, astfel că nu se impune menținerea măsurii arestării preventive a acestuia.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului - solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea acestuia în stare de libertate.
Învederează în susținerea recursului că inculpatul - a fost trimis în judecată pentru sprijinirea unui grup infracțional nestructurat, faptă prev. de Legea 39/2003 și complicitate la trafic de persoane. În cauză au fost audiați aproape toți martorii parchetului, însă nici unul dintre ei nu a susținut că i-a obligat cineva să cerșească sau că cineva i-ar fi lovit.
Inculpatul este tată a doi copii, mama sa nu lucrează, iar până în prezent nu a fost sancționat nici contravențional.
Nu a săvârșit pe teritoriul țării nicio faptă penală.
Precizează că lăsarea inculpatului în libertate ar fi benefică și pentru el dar și pentru familia acestuia, soția lui fiind bolnavă.
Avocat, apărătorul ales al inculpatului Notar admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea acestuia în stare de libertate.
În motivarea recursului învederează că în cauză mai sunt de audiat trei martori, iar martorii audiați în cauză au relatat că nu știu ce caută inculpatul Notar în boxă.
Precizează că pericolul concret pentru ordinea publică trebuie raportat la persoana fiecărui inculpat. Cu privire la inculpatul Notar s-au depus la dosar caracterizări de la poliție și de la primărie.
Inculpatul are un copil minor, iar dacă ar fi cercetat în libertate nu s-ar încălca dreptul la apărare.
Reprezentantul - Serviciul Teritorial Alba solicită respingerea recursurilor inculpaților ca nefondate și a se menține ca legală și temeinică încheierea penală atacată.
Precizează că inculpații sunt acuzați de fapte grave, care prezintă pericol concret pentru ordinea publică, astfel că lăsarea acestora în libertate ar crea un impact negativ în societate.
Termenul rezonabil al arestării preventive nu a fost împlinit, iar probațiunea în cauză se desfășoară în mod consecvent.
Avocat, în replică învederează că perioada de 1 an de arest preventiv trebuie pusă în balanță cu perioada cercetărilor care va mult avându-se în vedere că până în prezent s-au audiat martorii parchetului, urmând ca fiecare inculpat să-și propună martori. Prin menținerea măsurii arestării preventive instanța tinde la o antepronunțare asupra vinovăției inculpatului.
Avocat, în replică învederează că pericolul concret pentru ordinea publică nu subzistă, inculpații nu au fost condamnați și nu există probe din care să rezulte că aceștia ar fi obligat pe cineva să cerșească.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că operează în cauză prezumția de nevinovăție, termenul rezonabil privind arestarea preventivă, prevăzut de CEDO a s- împlinit. Arată că are de 6 ani și solicită cercetarea sa în stare de libertate.
Inculpatul -, având ultimul cuvânt solicită cercetarea sa în stare de libertate. Precizează că nici un martor nu- acuză.
Inculpatul Notar, având ultimul cuvânt solicită a fi cercetat în stare de libertate învederând că va respecta orice obligație impusă de instanță.
Precizează că este arestat de 10 luni, iar din declarațiile martorilor și ale părților vătămate nu reiese vinovăția sa.
Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită cercetarea sa în stare de libertate întrucât nu este vinovat.
Precizează că nu prezintă pericol pentru ordinea publică, el doar efectua transport de persoane în Elveția nu a obligat pe nimeni să meargă cu el. Arată că îl interesa doar transportul.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față
Constată că prin încheierea penală din 1.02.2010 pronunțată de Tribunalul Alba - secția penală în dosar nr- s- dispus în baza art.300/2 Cod procedură penală raportat la art.160/b al.3 Cod procedură penală menținerea arestării preventive a inculpaților:, -, și Notar .
În motivarea acestei încheieri Tribunalul reținut următoarele:
Prin rechizitoriul nr.5D/P/2009 înregistrat la instanță la data de 24.03.2009, inculpații, - și au fost trimiși în judecată, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional nestructurat faptă prevăzută de art. 8 alin.1 din Lg.39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, trafic de persoane faptă prev. de art. 12 alin.1 și 2 lit.a din Lg.678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și trafic de minori faptă prev.de art. 13 alin.1,2 și 3 din Lg.678/2001 raportat la art. 12 alin.2 lit.a din Lg. 678/2001, inculpații, Notar, sprijinirea unui grup infracțional nestructurat faptă prev. de art. 8 alin.1 din Lg. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, complicitate la trafic de persoane faptă prev. de art. 26 raportat la art. 12 alin.1 și 2 lit.a din Lg. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și trafic de minori faptă prev. de art. 13 alin.1,2, și 3 Cod penal din Lg.678/2001 raportat la art. 12 alin.2 lit.a din Lg. 678/2001 inculpatul -, sprijinirea unui grup infracțional nestructurat faptă prev. de art. 8 alin.1 din Lg. 39/2003 raportat la art. 323 Cod penal, complicitate la trafic de persoane faptă prev. de art. 26 raportat la art. 12 alin.1 și 2 lit.a din Lg. 678/2001, trafic de persoane faptă prev, de art. 12 alin.1 din Lg. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal ( 2 acte materiale) inculpatul.
S-a reținut în motivarea actului că inculpații, -, Notar au constituit un grup organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori pentru a obține venituri ilicite din exploatare prin cerșetorie a persoanelor traficate. grupării este zis "".
La această grupare a aderat și inculpatul zis "" care ajutat la recrutarea și transportul unora din victime ( ) care erau apoi exploatate în Spania de ceilalți membrii ai grupării. Acesta desfășura activități de trafic uman și pe cont propriu, exploatând alte victime.
Activitatea grupării s-a desfășurat de la începutul anului 2007 până în prezent.
În activitatea de exploatare a victimelor s-au folosit metode specifice grupărilor de crimă organizată, gruparea coordonată de, zis "", fiind una de tip familial, însă nu exclusivă, cu puternice legături între membri, fiecare dintre aceștia având sarcini bine determinate, constând în recrutarea, cazarea, organizarea transportului intern și internațional, constrângerea și plasarea victimelor în locurile unde urmau să cerșească, supravegherea victimelor și colectarea sumelor de bani provenite din cerșetorie. În aceste activități au fost implicați toți membrii grupării. Victimele racolate erau forțate să cerșească în folosul grupării, fiind amenințate, bătute în mod repetat, unele de sex feminin fiind și violate.
Victimele au fost recrutate (racolate) din rândul persoanelor de etnie rromă de pe raza jud. A, persoane cu o situație materială precară și care nu aveau un loc de muncă, prin înșelăciune, promițându-li-se locuri de muncă în Spania, la cules de portocale (li s-a promis un câștig de aproximativ 500 euro pe lună, cazare, masă și transport în Spania cu autocarul gratuite).
După ce au fost transportate în Spania, victimele au fost exploatate fiind obligate să cerșească, prin violență și amenințare. Victimele erau cazate într- casă părăsită, fără condiții minime de igienă și primeau doar mâncare de la containerele de gunoi, așa cum rezultă și din declarațiile părților vătămate audiate la acest termen.
Persoanele sus menționate erau tot timpul supravegheate de către inculpați, care îi agresau fizic în cazul în care aceștia refuzau să cerșească. De asemenea, unele victime au fost obligate să încheie contracte cu diferite firme de telefonie mobilă din Spania, folosindu-se de cărțile lor de identitate și obținând astfel telefoane mobile pe care ulterior membrii grupării le comercializau la negru. Alte victime erau obligate să fure tot în folosul membrilor comunității.
În urma cercetărilor efectuate au fost identificate mai multe victime și anume:, -, minora și, -, (junior), G, (senior), G,. Există și alte victime care nu au fost încă identificate, cunoscându-se doar prenumele sau porecla acestora.
Inculpații, -, și Notar au fost arestați preventiv prin încheierea nr.1/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar nr-, măsură prelungită ulterior și menținută în condițiile legii.
Potrivit art. 300 ind.2 Cpp instanța verifică legalitatea și temeinicia arestării preventive procedând conform disp.art.160 ind.b Cpp.
Din probele administrate în cauză cu privire la fiecare din inculpați, respectiv declarații de martori, declarații ale unor părți vătămate, procese verbale de recunoaștere de către victime și martori ale inculpaților, procese verbal de filaj, procese verbale de percheziție, rezidă indicii temeinice că fiecare dintre inculpați a săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Sub aspectul pericolului social concret prezentat de inculpați s-a observat că aceștia prezintă pericol social prin faptul că au înțeles să constituie un grup infracțional organizat și să desfășoare activitate ilegală de exploatare a unor membrii ai comunităților, profitând de faptul că aceștia aveau un grad redus de instruire și se aflau într-o stare materială precară.
S-a apreciat că în cauză de la data arestării și până în prezent nu este depășit termenul rezonabil al detenției preventive. Aprecierea rezonabilității duratei arestării este o chestiune pe care o analizează instanța în fiecare caz în parte.
Trecerea timpului nu atrage automat calificarea duratei detenției provizorii, în speță, nefiind depășit termenul rezonabil al detenției preventive cu referire la disp. art. 5 paragraful 3 din CEDO:.
Este adevărat că cercetarea penală a unui inculpat se face, de regulă, în stare de libertate, dar în ceea ce-i privește pe cei patru inculpați aceștia sunt cercetați pentru presupusa săvârșire a unor fapte de o gravitate socială sporită, argument pentru care în prezent judecarea în stare de arest preventiv a acestora a fost justificată.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen inculpații, -, și Notar .
Prin apărătorul ales inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea sa în stare de libertate.
În motivarea recursului se susține că în cauză nu se mai impune menținerea stării de arest preventiv deoarece, în speță s-a împlinit termenul rezonabil, inculpatul recurent fiind arestat preventiv de 1 an.
În cauză temeiurile care au condus la luarea și menținerea stării de arest preventiv nu mai subzistă. În faza cercetării judecătorești părțile vătămate, părțile civile și martorii au revenit asupra declarațiilor inițiale, astfel că în prezent și potrivit practicii CEDO, menținerea arestării preventive nu se mai impune.
Se mai arată că faptele de care este învinuit inculpatului ar fi fost săvârșite în Spania și punerea în libertate a inculpatului nu ar afecta buna desfășurare a procesului penal.
În fond se arată că inculpatul recurent nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică iar măsura arestării preventive nu trebuie să se transforme într- executare efectivă a pedepsei.
Prin apărătorul ales inculpatul - a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea sa în stare de libertate.
În motivarea recursului se susține că din probele administrate în faza cercetării judecătorești nu rezultă că inculpatul - ar fi săvârșit faptele de care este învinuit.
Se mai arată că pe teritoriul țării inculpatul recurent nu săvârșit nici faptă penală, are o situație familială grea și nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Prin apărătorul ales inculpatul a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea sa în stare de libertate.
În motivarea recursului se susține că actele materiale ce se rețin în sarcina inculpatului recurent nu pot fi catalogate ca făcând parte din obiectul material al vreunei infracțiuni, astfel că în cauză nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive.
Prin apărătorul ales, inculpatul Notar a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate.
În motivarea recursului se arată că în cauză nu mai subzistă temeiurile care au condus la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat.
Inculpatul nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică deoarece nu există riscul de influența martorii și nici riscul săvârșirii unor noi infracțiuni de către inculpat.
Probele administrate până în prezent de către instanța de judecată nu îl incriminează pe inculpat iar probațiunea ce se administrează nu îl privește pe inculpat, astfel că nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive în ce-l privește.
Din caracterizările depuse la dosarul cauzei rezultat că inculpatul are comportare bună în societate și astfel nu prezintă un pericol social concret.
Solicită punerea în libertate și pentru a identifica martori cu care să probeze susținerile sale că nu se face vinovat de săvârșirea faptei.
Curtea de Apel examinând recursurile declarate de inculpații, -, și Notar prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu, constată că acestea nu sunt fondate și vor fi respinse din următoarele considerente:
În motivarea recursurilor inculpații își susțin nevinovăția afirmând că probațiunea administrată la instanța de fond infirmă acuzațiile astfel că în cauză indiciile care au condus la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
Analizând materialul probator administrat în dosarul cauzei atât în faza urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești apreciază că indiciile temeinice care au condus inițial la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
Analizând materialul probator administrat în dosarul cauzei atât în faza urmării penale cât și în faza cercetării judecătorești Curtea apreciază că indiciile temeinice care au condus inițial la luarea măsurii arestări preventive față de inculpații recurenți subzistă și în prezent și impun în continuare menținerea măsurii arestării preventive.
Aprecierea subiectivă a inculpaților recurenți că din probele administrate în faza cercetării judecătorești rezultă nevinovăția lor, nu poate fi analizată de către instanța de recurs, Curtea putând doar analiza legalitatea și temeinicia menținerii măsurii arestării preventive iar nu evaluările vinovăției sau nevinovăției a inculpaților acuzați ce urmează a fi stabilită de către instanțe după administrarea întregii probațiuni.
Examinând dosarul cauzei Curtea constată că în cauză indiciile temeinice care au condus la luarea măsurii arestării preventive față de inculpați subzistă și în prezent. Împrejurarea că unele persoane audiate de către instanța de fond și-au nuanțat declarațiile nu conduc la concluzia că indiciile temeinice nu mai subzistă.
În cauză subzistă bănuiala rezonabilă că inculpații recurenți ar fi săvârșit faptele de care sunt acuzați, fapte de o gravitate mare și care impun cercetarea inculpaților în stare de arest.
Se mai susține de către inculpații recurenți că fiecare dintre ei nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică astfel că în cauză nu se mai impune menținerea stării de arest.
Este adevărat că starea de libertate este regula iar starea de arest preventiv este excepție dar față de faptele presupus a fi fost săvârșite de către inculpați de amploarea acestuia, de numărul persoanelor afectate, fiecare dintre inculpații recurenți prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Starea de pericol este reliefată și de împrejurarea cp inculpații s-ar fi constituit într-un grup ce avea drept scop exploatarea unor persoane cu un grad redus de educație, aflate în sărăcie și predispuse astfel a fi eventuale victime ale unor infracțiuni.
La fel, pericolul social concret rezultă și din ecoul negativ produs în societate, că persoane acuzate de asemenea fapte sunt cercetate în stare de libertate.
În ce privește termenul rezonabil al arestării preventive Curtea constată că acesta trebuie apreciat în funcție de gradul de complexitate al fiecărei cauze, neexistând un termen prestabilit.
În speță, față de faptele presupus a fi fost săvârșite de inculpați, de numărul mare al părților vătămate, părților civile și a martorilor, Curtea apreciază că acest termen nu a fost împlinit, astfel că și sub acest aspect încheierea atacată este legală și temeinică.
Nu se poate susține că prin menținerea măsurii arestului preventiv al inculpaților recurenți instanța s- antepronunțat cu privire la vinovăția acestora atâta timp cât în cauză cercetarea judecătorească este în desfășurare în prezent procedându-se la audierea martorilor.
Față de cele expuse, constatând că încheierea penală atacată este legală și temeinică iar recursurile inculpaților sunt nefondate, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală recursurile vor fi respinse.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală inculpații recurenți vor fi obligați fiecare să plătească statului suma de câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații, -, și Notar împotriva încheierii penale pronunțate la 01 februarie 2010 de Tribunalul Alba - Secția penală în dosarul nr-.
Obligă pe numiții recurenți inculpați la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 04 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/8.02.2010
Președinte:Dana GhițoaicăJudecători:Dana Ghițoaică, Sanda Trif, Marius Aurel
