Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 240/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 240/

Ședința publică din 07 Aprilie 2009

Curtea compusă din:

Președinte: dr.G --vicepreședinte instanță

JUDECĂTOR 1: Gheorghe Diaconu

JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu

Grefier:

Direcția de Investigarea infracțiunilor de Criminalitatea Organizată și Terorism-Serviciul Teritorial Pitești -reprezentat prin:

Procuror-

S-a luat în examinare, recursul penal, declarat de inculpatul, aflat în Arestul A, împotriva încheierii de ședință din 3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală, în dosarul nr-.

S-a înregistrat ședința de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, a fost prezent recurentul inculpat, asistat din oficiu de avocat în baza delegației nr.1414/2009.

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, potrivit art.172 al. 7 Cod procedură penală, apărătorul a luat legătura cu inculpatul.

Avocat și procurorul, pe rând, precizează că nu mai au cereri prealabile de formulat.

Curtea constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.

Avocat, pentru recurentul inculpat, solicită a se constata că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării, cercetarea putându-se face, cu inculpatul în stare de libertate și solicită admiterea recursului, casarea încheierii și punerea în libertate.

Procurorul pune concluzii de respingere a recursului, menținerea încheierii ca legală și temeinică, întrucât subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării, fiind cumulativ îndeplinite dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Recurentul inculpat solicită a se avea în vedere că a recunoscut fapta, a colaborat cu organele de cercetare, nu a deținut droguri numai a cumpărat. Înainte de arestare era student pe anul II la facultate la zi și lucra la o florărie. Solicită să fie cercetat în stare de libertate.

CURTEA

Din actele și lucrările dosarului;

Prin încheierea de ședință din 3 aprilie 2009, Tribunalul Argeș, în baza disp. art. 300/1 a C.P.P. constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 11.09.1985 în mun. B, domiciliat în B,-,. 31,.1,.41, sector 3, CNP - și a menținut starea de arest a acestuia.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că în perioada de 04.03 - 09.03.2009 inculpatul a oferit spre vânzare și a vândut, fără drept, în schimbul sumei de 850 lei, cantitatea de 3,75 drog de mare risc (heroină), colaboratorului sub acoperire desemnat în cauză, fiind surprins în flagrant de organele de urmărire penală.

Prin încheierea nr.15/CC din 10.03.2009 a Tribunalului Argeș -Secția Penală a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, reținându-se, potrivit art. 148 alin.1 lit. f că C.P.P. pentru infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul, legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Potrivit disp. art. 300 /1 C.P.P. după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest preventiv, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive. Procedând conform acestui text de lege, instanța apreciază că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.

Astfel, în speță sunt indicii temeinice în accepțiunea dată acestei noțiuni de disp art.68/1 că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat, aceasta reieșind din probele administrate până în prezent în cauză.

De asemenea subzistă cazul prevăzut de art.148 lit. f Cod procedură penală în sensul că inculpatul este cercetat pentru o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Se apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, pus în evidență atât de natura și gravitatea faptei reținută în sarcina sa, scopul urmărit - obținerea unor câștiguri substanțiale și fără muncă - desfășurarea în timp a activității infracționale.

Se are în vedere totodată amploarea pe care a cunoscut-o acest fenomen infracțional, rezonanța negativă a acestui gen de infracțiuni, sentimentul de nesiguranță pe care îl generează în rândul societății civile lăsarea în libertate a persoanelor cercetate pentru asemenea fapte. Pericolul pentru ordinea publică, în sensul legii penale, nu are numai înțelesul unui pericol concret și iminent constând în posibilitatea continuării unei activități infracționale, ci trebuie înțeles și ca o reacție care s-ar putea produce la nivelul ordinii publice, al respectului față de lege, stimulând temerea colectivă că împotriva unor fapte periculoase organele de justiție nu acționează prompt și eficient.

Pentru aceste considerente instanța a apreciat că se impune menținerea măsurii arestări preventive a inculpatului.

În recursul declarat împotriva hotărârii primei instanțe, inculpatul a formulat critici cu privire la temeinicia arestării sale, considerând că nu mai există motivele care au determinat-o inițial.

În opinia sa, pericolul pentru ordinea publică a dispărut și nici nu există alte temeiuri noi care să justifice în continuare arestarea, deoarece și din punct de vedere social este o persoană integrată, înscris la o formă superioară de învățământ și angajat la o florărie.

Curtea apreciază nefondat recursul inculpatului.

În acest sens, curtea arată că infracțiunile privind deținerea, traficul și consumul de droguri se numără printre cele mai grave, având în vedere consecințele pe care le produc și în mod special, faptul că proliferează foarte rapid, căpătând tot mai mulți adepți cu predilecție în rândul persoanelor tinere.

Această situație din punct de vedere statistic, indică o dinamică în continuă creștere a acestui gen de infracțiuni, constituind în același timp un motiv de îngrijorare pentru membrii societății, și de reacție fermă din partea organelor chemate să aplice legea.

Temeiul care a justificat arestarea inculpatului în luna martie, este art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, constând în existența unui pericol social concret determinat de lăsarea în libertate a inculpatului în condițiile în care legea sancționează faptele comise cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.

juridic al noțiunii de pericol pentru ordinea publică, a fost cristalizat de practica judiciară și se referă în esență, la consecințele privind încălcarea ordinii de drept și normelor de conviețuire socială determinate de natura și gravitatea faptei comise, circumstanțele ce caracterizează modul de acțiune și persoana făptuitorului.

Această analiză include fără îndoială pericolul social al faptei în legătură directă cu importanța valorii sociale lezate, astfel încât într-un raport de proporționalitate, s-ar putea spune, cu cât fapta comisă este mai gravă, cu atât ea determină în mediul public sentimente mai puternice de nesiguranță, și de instabilitate, perturbând mai grav ordinea și liniștea publică.

că toate acestea se diminuează odată cu trecerea timpului și impun a fi analizate sistematic de către instanțe, însă așa cum a apreciat și prima instanță în acest caz, timpul scurs de la arestare și până în momentul de față, nu a reușit să producă efectele scontate.

Și curtea este de părere că temeiurile care au justificat menținerea în arest a inculpatului, nu au dispărut, impunând pentru viitor detenția sa, astfel încât nici alternativa unei alte măsuri preventive nu este de luat în considerare în acest moment pentru aceleași argumente anterior expuse.

Având în vedere cele ce preced, în baza disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, curtea va respinge recursul inculpatului, obligându-l pe acesta la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul inculpatului, împotriva încheierii de ședință din 3 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.

Obligă pe inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariul avocatului din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 7 aprilie 2009 la Curtea de Apel Pitești - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

dr.Gh. dr.

Grefier,

Red.:

Tehn.

2 ex./ 22.04.2009.

Jud.fond:.

Președinte:Gheorghe Diaconu
Judecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu, Marius

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 240/2009. Curtea de Apel Pitesti