Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 255/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere măsură arest preventiv -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 255
Ședința publică de la 31 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Mihai Marin
- - - JUDECĂTOR 3: Onița
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror.
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva Încheierii de la 18 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, privind menținerea arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședința publică, a răspuns recurentul - inculpat, în stare de arest preventiv, asistat din oficiu de avocat.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nefiind alte cereri, s-a constatat cauza în stare de judecată și s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, pentru recurentul - inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea arestării preventive, motivând că, în cauză nu subzistă temeiul prev. de art. 148 lit. f C.P.P. întrucât, leziunile atestate de raportul medico-legal au fost considerate ca periculoase pentru viața părții vătămate, în baza unui act medico-legal care nu a fost avizat; s-a arătat că există dubiu cu privire la încadrarea infracțiunii dedusă judecății, solicitându-se reaprecierea stării de pericol pentru ordinea publică și judecarea în stare de libertate a inculpatului.
Reprezentantul Parchetului, a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, motivând că, în cauză nu s-au modificat împrejurările de fapt analizate la aplicarea măsurii preventive, în sensul că există probe privind existența agresiunii exercitate de inculpat asupra părții vătămate, având consecința unor leziuni care au pus în pericol viața acesteia, aceste împrejurări fiind susținute de expertiza medico-legală avizată de Comisia de specialitate din cadrul
S-a arătat că apărarea inculpatului este fundamentată pe faptul încuviințării unei probe noi, respectiv o nouă expertiză medico-legală, împrejurări care nu modifică starea de pericol pentru ordinea publică, în accepțiunea art. 148 lit. f C.P.P. reținută corect de instanța de fond.
Având ultimul cuvânt, recurentul - inculpat a solicitat admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, motivând că nu ar putea influența negativ desfășurarea procesului, deoarece probatoriul testimonial a fost administrat și există dubiu privitor la încadrarea juridică a faptei, noua expertiză medico-legală putând conduce la stabilirea unei infracțiuni cu regim sancționator mai blând.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin Încheierea de la 18 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, s-a dispus menținerea arestării preventive față de inculpatul - fiul lui și, născut la 12 august 1964 în comuna, județ O, cu același domiciliu, studii 12 clase, fără ocupație, cu antecedente penale, în temeiul art. 3002coroborat C.P.P. cu art. 160 alin. 1 și 3.
C.P.P.Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a de reținut că a fost sesizată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 1090/P/2006 din 08 martie 2007, prin care a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul - pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor prev. de art. 10 rap. la art. 174 și Cod Penal violare de domiciliu prev. de art. 192 alin. 2 Cod Penal, cu aplicarea art. 33 lit.a Cod Penal, în fapt, reținându-se că, la data de 09 iunie 2006, inculpatul a pătruns în domiciliul părții vătămate OG, fiind înarmat cu un cuțit și împotriva voinței părții vătămate, iar pe fondul unui conflict anterior, i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni ce i-au pus în pericol viața și au necesitat circa 40 de zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Analizând în conformitate cu dispozițiile art. 3002și art. 160 legalitatea C.P.P. și temeinicia arestării preventive, Tribunalul a reținut că temeiurile analizate la aplicarea măsurii preventive subzistă și se regăsesc în conținutul art. 143 și C.P.P. art. 148 lit. f C.P.P. în sensul că există motive verosimile, raportate la probatoriul administrat în speță, care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este judecat, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, justificat de circumstanțele reale ale cauzei și urmările produse.
De asemenea, s-a reținut că nu au apărut elemente noi, care să permită reținerea unei alte situații de fapt, în sensul inexistenței sau modificării temeiurilor analizate anterior, și, în consecință, s-a dispus menținerea arestării preventive.
Împotriva acestei soluții, a formulat recurs inculpatul, invocând critici de nelegalitate și netemeinicie privitor la greșita apreciere asupra incidenței art. 148 lit. f C.P.P. cu motivarea că, în cauză, s-a încuviințat efectuarea unei noi expertize medico-legale ce ar putea conduce la o altă încadrare juridică a faptelor, favorabilă inculpatului sub aspectul unui pericol social mai redus și, de asemenea, susținând că nu poate influența negativ desfășurarea procesului penal, deoarece, probatoriul testimonial s-a administrat.
Analizând recursul promovat, Curtea reține:
Recurentul - inculpat - a fost trimis în judecată pentru o infracțiune contra vieții - tentativă de omor - și o infracțiune care încalcă libertatea persoanei - violare de domiciliu - în modalitatea calificată prevăzută de art. 192 alin. 2 Cod Penal(persoană înarmată cu un cuțit), în baza probatoriului testimonial (martorii, ), coroborat cu declarațiile părții vătămate și probatoriul științific administrat (certificatul medico-legal nr. 783 din 07 iulie 2006 emis de Pitești și completat la 18 octombrie 2006, care atestă că partea vătămată a suferit leziuni traumatice, produse prin lovirea cu sau de corpuri dure, care i-au pus în pericol viața).
În faza de judecată, prima instanță a procedat la audierea părților - inculpatul recunoscând că a avut un conflict cu partea vătămată și că i-a aplicat o palmă, după care, partea vătămată a fugit, s-a împiedicat și s-a accidentat de poartă, prin cădere - și reaudierea martorilor, care au precizat că, între părți s-a produs un conflict, dar că nu au asistat, ci au observat pe partea vătămată având leziuni de violență despre care a menționat că i-au fost produse de inculpat.
Totodată, prima instanță a încuviințat efectuarea unei expertize medico-legale de către A, fiind întocmit raportul de expertiză medico-legală nr. 685/A7/22.10.2007, care a concluzionat că partea vătămată a OG prezentat leziuni traumatice care pot data din 09 iunie 2006, produse prin lovire cu și de corp dur, care au necesitat circa 40 de zile îngrijiri medicale pentru vindecare și au fost de natură a pune în primejdie viața acesteia. Acest raport de expertiză medico-legală a fost avizat de către Comisia de Avizare și Control din cadrul Minovici B, după cum rezultă din adresa nr. E2/13327/2007 din 03 decembrie 2007 (fila nr. 154 în dosar).
Ulterior, inculpatul a solicitat, în apărare, efectuarea unei noi expertize medico-legale de către B, cu participarea unui expert asistent desemnat de inculpat, proba fiind încuviințată prin încheierea din 11 decembrie 2007, cauza suferind mai multe amânări în vederea administrării acestei probe.
În raport de această situație de fapt, se reține că soluția primei instanțe privind menținerea măsurii preventive față de inculpat, este legală și temeinică, întrucât nu s-au modificat împrejurările de fapt analizate la aplicarea măsurii, astfel că se justifică privarea în continuare de libertate a inculpatului, în condițiile art. 160 coroborat C.P.P. cu art. 143 și C.P.P. art. 148 lit. f
C.P.P.Astfel, împrejurările de fapt relevate de martorii audiați în cauză, coroborate cu recunoașterea parțială a inculpatului, privind exercitarea unui act de violență asupra părții vătămate ce a determinat, în opinia inculpatului, căderea și autoaccidentarea acesteia, constituie indicii temeinice privind săvârșirea unei infracțiuni de violență, având consecințele indicate în raportul de expertiză medico-legală (i-a pus în primejdie viața) care, până la proba contrarie, constituie un mijloc de dovadă concludent în cauză.
Totodată, sub aspectul incidenței art. 148 lit. f C.P.P. se constată că prima instanță a analizat judicios împrejurările de fapt din speță, concluzionând că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, derivat din necesitatea prevenirii altor fenomene infracționale în comunitatea părților, cât timp acestea locuiesc în gospodării învecinate, iar relațiile conflictuale s-au amplificat, pe fondul procesului penal aflat în desfășurare.
Față de aceste considerente, se reține caracterul nefondat al recursului declarat de inculpat, urmând ca, în conformitate cu prevederile art. 38515pct. 1 lit. b C.P.P. recursul să fie respins, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art. 192 alin. 2
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva Încheierii de la 18 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, privind menținerea arestării preventive.
Obligă recurentul - inculpat la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare statului, din care, 40 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Martie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. Jud.
Jud. fond:
Dact. 2 ex./ 01 Aprilie 2008
- 31 martie 2008 -
- Administrația Finanțelor Publice - O, va încasa de la recurentul inculpat suma de 60 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Mihai Marin, Onița
