Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.258/
Ședința publică de la 13 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ion Avram judecător
JUDECĂTOR 2: Mița Mârza
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier:
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Ministerul Public reprezentat prin PROCUROR: - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-.
La apelul nominal au răspuns inculpații: și, în stare de arest, asistate de av. în substituirea av., în baza împuternicirii avocațiale de substituire, depusă la dosar și, în stare de arest asistat de av., apărător ales, în baza împuternicirii avocațiale depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Întrebați fiind, toți inculpații precizează că își mențin recursurile declarate.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av. precizează că în această cauză sunt trei categorii de inculpați care sunt judecați și o sumedenie de alte persoane care au făcut fapte ilicite și nici măcar nu figurează în dosar.
Menționează că acești trei inculpați au declarat în permanență recursuri la încheierile pronunțate și consideră că această măsură nu mai este justificată, nefiind echitabilă. Cu referire la inculpatul precizează că este judecat în stare de arest preventiv pentru faptul că a participat ca și complice la săvârșirea unor înșelăciuni asupra unor unități bancare dar autorii înșelăciunilor, o parte din ei având antecedente penale sau chiar recidiviști, sunt liberi. Dacă autorii faptelor nu prezintă pericol pentru ordinea publică iar inculpatul complice fiind, este arestat preventiv consideră că aceasta este o nedreptate.
Menționează că inculpatul nu este nici măcar organizatorul sau instigatorul acestei activități ilicite, el a avut rolul în acest grup infracțional de a confecționa acele înscrisuri pe care autorii înșelăciunilor le depuneau la ghișeu, încasau banii care ulterior erau împărțiți așa cum rezultă din declarațiile date la dosarul cauzei.
Nu consideră că inculpatul prezintă pericol grav pentru ordinea publică existând în această cauză un caracter de inechitate juridică, acesta aflându-se la prima abatere, a recunoscut săvârșirea faptei, nu s-a sustras cercetărilor, are 2 copii minori, se află în divorț. După 14 luni de arest preventiv consideră că durata nu mai este rezonabilă.
Solicită admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Av. precizează că funcționarii bancari care au acordat împrumuturile respective și luau legătura telefonic doar cu anumite persoane nu sunt trimiși în judecată. Apreciază că inculpatele și au avut o contribuție mult mai mică decât a autorilor faptei care sunt lăsați în libertate iar arestul în loc să reeduce, învrăjbește și creează resentimente în sufletele inculpaților.
Consideră că nu s-a analizat în concret pericolul social al fiecărui inculpat.
Precizează că inculpata trebuie să suporte o intervenție chirurgicală, actele medicale fiind la dosar, iar are un copil grav bolnav care, de asemenea, trebuie să fie suporte o intervenție chirurgicală craniană, existând acte medicale în acest sens la dosarul cauzei. Consideră că sunt două situații de excepție și faptul că doar trei inculpați au declarat recurs împotriva încheierii pronunțată de Tribunalul Galați în cauză, aceștia având cea mai mică contribuție la săvârșirea faptei.
Consideră că la această dată măsura arestării preventive nu mai trebuie menținută în ceea ce le privește pe cele două inculpate, putându-se judeca această cauză cu acestea în stare de libertate.
Solicită admiterea recursurilor declarate, înlocuirea acestor măsuri cu alte garanții procesuale și lăsarea în libertate a celor două inculpate.
Reprezentantul Ministerului Public apreciază că hotărârea instanței de fond este legală și temeinică că, nu au dispărut și nu s-au modificat temeiurile avute în vedere inițial față de modalitatea de comitere a infracțiunii în formă continuată, existența infracțională și pericolul pentru ordinea publică.
Consideră că nu s-a depășit durata rezonabilă a arestării preventive în prezenta cauză.
Solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate.
Inculpata, în ultimul cuvânt, precizează că de instanța de judecată depinde viața sa, este bolnavă are dureri insuportabile și trebuie să se opereze. Dorește să se judece în stare de libertate.
Inculpata, în ultimul cuvânt, precizează că are un copil grav bolnav și vrea să aibă grijă de el. Dorește să se judece în stare de libertate.
Inculpatul, în ultimul cuvânt, este de acord cu cele învederate de apărătorul său ales și dorește să se judece în stare de libertate.
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față.
Din actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr- s-a dispus în baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.3 Cod procedură penală menținerea stării de arest a inculpaților -,G, G, și.
Totodată s-au respins ca nefondate cererile inculpaților privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, prev. de art.145 și de art.1451Cod procedură penală.
Pentru a dispune astfel prima instanță a reținut că temeiurile care au impus măsura preventivă în privința acestora reclamă în continuare privarea de libertate, fiind întrunite condițiile generale procedurale prevăzute de dispozițiile art. 143 și art. 148 litera f Cod procedură penală.
Astfel, materialul probator administrat conturează infracțiunile deduse judecății presupus a fi săvârșite de inculpații -, G, G, și, iar pentru două dintre infracțiunile reținute în sarcina fiecărui inculpat( constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 al 1 din Legea nr. 39/2003 și înșelăciunea prev. de art. 215 alin 1,2,3 și 5 Cod penal - independent de forma de participație) legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Analizând cele mai sus reținute coroborat cu elementele care circumstanțiază pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta cercetarea în libertate a inculpaților s-a apreciat că se impune menținerea stării de arest a acestora, având în vedere modalitatea de săvârșire, mijloacele folosite, scopul urmărit, numărul mare al persoanelor implicate, valoarea deosebit de ridicată a prejudiciului, toate acestea cu un impact social negativ în rândul comunității.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și, criticând- pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele arătate pe larg în practicaua prezentei decizii.
S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii atacate și înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi țara.
Analizând încheierea recurată conform dispozițiilor art.3856Cod procedură penală raportat la art.141 Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondate recursurile pentru următoarele considerente:
Tribunalul a făcut o corectă aplicarea a dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală apreciind că există probe temeinice cu privire la săvârșirea faptelor penale reținute în sarcina inculpaților-recurenți, constatând totodată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate.
Astfel, cauza care face obiectul dosarului nr- este complexă, inculpații fiind cercetați și trimiși în judecată prin rechizitoriul nr.111/D/P/2007 întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT-Biroul Teritorial Galați pentru săvârșirea în diferite forme de participație a infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals material în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals, prevăzute de art.7 alin. 1 din Legea nr.39/2003, art.215 alin. 1,2,3 și 5 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.288 cp, art.290 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal și art. 291 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal, reținându-se în esență următoarele:
Inculpații -, și G au constituit un grup infracțional organizat la care ulterior au aderat și ceilalți inculpați în scopul săvârșirii prin acțiuni repetate, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în paguba mai multor instituții bancare (R, Credit Europe Bank, Banca Românească, Bank, Banca Română pentru Dezvoltare și B) pe care le-au indus în eroare cu ocazia încheierii unor contracte de credit pentru nevoi personale, prin folosirea unor calități mincinoase și utilizarea unor documente false, cauzând astfel un prejudiciu total în sumă de 764.237 lei și 86.549 Euro.
Existența indiciilor de vinovăție a fost analizată atât la luarea efectivă măsurii arestării preventive pentru fiecare inculpat în parte, cât și cu ocazia verificării legalității și temeiniciei acesteia de către prima instanță, care constatat în mod corect că, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii subzistă și în prezent, probatoriul administrat în faza de urmărire penală conducând la concluzia că sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art.136 alin.1 Cod procedură penală și art. 143 Cod procedură penală, întregite cu cele ale art.148 alin.1 lit.f Cod procedură penală, justificându-se bănuiala plauzibilă că inculpații, și au săvârșit faptele penale deduse judecății. neimpunându-se deci revocarea ori înlocuirea acestei măsuri pe considerentul că durata arestării ar depăși durata rezonabilă, astfel cum a fost definitivă prin jurisprudența O, ori că, raportat la probatoriile adminJ. până la acest moment în fața organelor de urmărire penală cât și în fața instanței, s-ar impune aplicarea dispozițiilor art.139 Cod procedură penală.
sancțiunilor prevăzute de legiuitor (de la 5 la 20 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și de la 10 ani la 20 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art.215 alin.1,2,3 și 5 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal) reliefează gravitatea deosebită a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, datele care circumstanțiază faptele, punând în evidență aspecte concrete care demonstrează că lăsarea în libertate a inculpaților creează o stare de pericol, de insecuritate pentru cetățeni precum și pentru unitățile bancare, ordinea publică fiind periclitată și prin posibilitatea comiterii unor fapte asemănătoare de alte persoane în lipsa unor reacții ferme față de cei bănuiți ca autori, complici ori instigatori ai unor astfel de fapte.
Faptul că inculpații sunt bănuiți că au săvârșit infracțiunile pentru care sunt arestați nu îi privează de dreptul inițial de a fi prezumați nevinovați până la momentul dovedirii vinovăției lor, în condițiile legii.
Analizând măsura preventivă din perspectiva art.5 din Convenția europeană a drepturilor omului, Curtea de la Strasbourg a apreciat că, proclamând dreptul la libertate, scopul articolului este de a se asigura că nicio persoană nu trebuie să fie deposedată de libertatea sa în mod arbitrar (cauza Amuur împotriva Franței), dar, protejarea libertății individuale împotriva ingerințelor arbitrare ale autorităților nu trebuie să stânjenească eforturile instanțelor în administrarea probelor și desfășurarea în bune condiții a procesului (Cauza Tomasi versus Franța).
Se constată așadar că pentru buna desfășurare a procesului penal, în mod corect prima instanță a menținut starea de arest a fiecărui inculpat-recurent conform dispozițiilor art.3002Cod procedură penală raportat la art.160 Cod procedură penală, cercetarea judecătorească nefiind finalizată, instanța raportându-se atât la datele care circumstanțiază infracțiunile reținute în sarcina fiecărui inculpat, cât și la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a celor 7 inculpați, pericol care se regăsește în însăși natura și gravitatea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată.
Cum împrejurările care au condus la judecarea în stare de libertate a unor inculpați acuzați de săvârșirea în calitate de autori a faptei de inducere în eroare a instituțiilor bancare, sunt diferite de cele care au generat situația juridică în care se află inculpații recurenți, nu se poate vorbi de încălcarea egalității în fața legii, acest principiu constituțional vizând egalitatea în drepturi între cetățeni și nu identitatea de tratament juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor.
Faptul că inculpatul a manifestat o conduită procesuală corectă nu poate fi analizat în această fază procesuală, neconstituind temei al aplicării dispozițiilor art.139 cpp.
De asemenea, starea sănătății inculpatei și precum și ale copilului inculpatei, ori situația familială a inculpatului, nu pot constitui motive de revocare sau de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Pentru toate aceste considerente, constatând că încheierea atacată este temeinică și legală, recursurile de față vor fi respinse ca nefondate conform dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, raportat la art.141 Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații (fiica lui - și, născută la data de 25 martie 1959 în comuna, județul G, CNP -, domiciliată în G,-), (fiica lui - și, născută la data de 1 octombrie 1966 în G, CNP -, domiciliată în G,-, - 8,. 2) și (fiul lui și, născut la data de 7 mai 1979 în Pitești, județul A, CNP -, domiciliat în Pitești,-, - 2,. 17, județul A, în Pitești, str. - -, - 4,. 9, județul A) împotriva încheierii de ședință din data de 7 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Obligă fiecare recurent la plata către stat a câte 30 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Defi ni tivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red./15 aprilie 2009
Tehnored.
2 ex./15 aprilie 2009,
Fond:
Președinte:Ion AvramJudecători:Ion Avram, Mița Mârza, Marcian Marius
