Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 258

Ședința publică de la 29 aprilie 2009

Completul compus din:

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Susanu Otilia

JUDECĂTOR 2: Scriminți Elena

JUDECĂTOR 3: Chirilă Mihaela

Grefier - - -

Ministerul Public - T - Biroul Teritorial Iașia fost reprezentat prin procuror

La ordine fiind soluționarea recursului penal declarat de inculpatul - împotriva încheierii de ședință din 24.04.2009 a Tribunalului Iași, prin care sa fost verificată și menținută măsura arestării preventive luată față de acesta.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent - în stare de arest preventiv, asistat de av. și av., care depun la dosar împuterniciri avocațiale.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

Interpelat fiind, inculpatul - arată că își menține recursul formulat.

Curtea aduce la cunoștința inculpatului recurent - că potrivit art. 70 alin. 2 Cod procedură penală nu este obligat să dea declarație în cauză și că în ipoteza în care va fi de acord să dea declarație, ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Inculpatul recurent arată că nu dorește să dea declarație în fața instanței de recurs și nu are de formulat cereri prealabile.

Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.

Av. pentru inculpatul recurent -, având cuvântul, arată că se cunoaște că la momentul la care se solicită sau se dispune arestarea preventivă se vorbește despre existența indiciilor temeinice, însă, solicită a se avea în vedere că au fost invocate unele aspecte care ar fi trebuit analizate la arestarea preventivă. Ulterior luării acestei măsuri s-a solicitat prelungirea pentru a fi audiați martorii cu identitate protejată, însă, la momentul sesizării instanței de judecată cu rechizitoriu, nu a fost menționat nici un martor în cauză, fiind trecuți pe citativul actului de sesizare doar inculpații și părțile vătămate. În cauză, deși se vorbește despre apariția unor elemente noi, urmează a se constata că nu există astfel de date; inculpatul nu are cazier, în dosar nu este nimic care să îl incrimineze. Prelungirea arestării s-a solicitat doar pentru întocmirea rechizitoriului. Mai mult, solicită a se avea în vedere că referitor la ceilalți doi inculpați s-a efectuat o recunoaștere din grup, însă legea prevede că recunoașterea, fără alte probe, nu are relevanță. Dosarul de față "a stat la cu, apoi s-a schimbat încadrarea juridică față de complici și s-a dispus disjungerea cauzei pentru a fi căutați autorii". În afară de fapta din 6/7 inculpatul nu mai are altă faptă și se întreabă de ce ceilalți doi inculpați pot fi liberi, iar el nu.

S-a solicitat prelungirea măsurii arestării preventive, însă în cauză nu s-a făcut nimic. S-au depus la dosar acte cu care se face dovada că nu este o persoană periculoasă, are o societate, își câștigă existența în mod cinstit. Este acuzat de fapte nedovedite, pentru care nu există nicio probă.

Solicită a se constata că urmărirea penală a fost finalizată, că nu există martori în cauză pentru a se putea reține că ar putea influența pe cineva, și, raportat la circumstanțele personale ale inculpatului, la fapta în sine, solicită revocarea măsurii de arest preventiv pe considerentul încetării temeiurilor inițiale și inexistența unor temeiuri noi și înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Av. pentru inculpatul recurent -, având cuvântul, arată că din analiza dosarului și a încheierii recurate a constatat că aceasta este nelegală, deoarece instanța de fond "ori a omis, ori în mod intenționat nu a trecut perioada de timp pentru care s-a menținut arestarea preventivă, conform art. 160 ind. b al. 1.C.P.P. În încheierea recurată instanța de fond nu a trecut nicio dată la care urmează a fi verificată din nou arestarea preventivă, astfel încât consideră că este nelegală. Ar trebui să treacă o perioadă de timp până la rediscutarea acestei măsuri, însă trebuie să se știe când anume se va discuta din nou.

Referitor la temeinicia încheierii recurate, consideră că temeiurile inițiale ale arestării nu mai subzistă și nici nu mai există altele noi. Se vorbește despre pericolul social, de o rezonanță deosebită a faptei, însă pentru a proba pericolul social trebuie să existe dovezi; în acest sens solicită a se avea în vedere că fapta nu este săvârșită prin violență, nu a produs efecte majore, și, în condițiile în care inculpatul este arestat de peste 80 de zile, sentimentul de insecuritate este mult diminuat.

Privitor la ceilalți doi inculpați, care sunt cercetați în stare de libertate, consideră că li se aplică un tratament juridic diferit de cel aplicat inculpatului -. Solicită admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond, revocarea măsurii de arest preventiv și înlocuirea acestei măsuri cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea ca neîntemeiat a recursului declarat de inculpat, încheierea instanței de fond fiind temeinică și legală. În mod corect instanța de fond a menținut arestarea preventivă a inculpatului conform art. 300 ind. 1.C.P.P. constatând că temeiurile arestării inițiale subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, că nu au intervenit alte aspecte sau elemente noi care să modifice aceste temeiuri.

În ceea ce privește critica apărării referitoare la încheierile de prelungire a măsurii de arest preventiv în cursul urmăririi penale, solicită a se constata că acestea exced cadrului procesual de față.

Privitor la critica apărării referitoare la nelegalitatea încheierii instanței de fond, apreciază ambigue susținerile apărării, însă, întrucât s-a făcut referire la acea instituție juridică, solicită a se constata că instanța de fond s-a pronunțat cu privire la legalitatea și temeinicia măsurii de arest preventiv în termenul de 60 de zile, neindicarea în încheiere a unui eventual termen ulterior nefiind de natură a atrage nulitatea, întrucât legea procesual penală nu prevede o dată fixă ulterioară pentru verificarea arestării preventive în cursul judecății.

Av., solicitând cuvântul în replică, arată că toate criticile referitoare la prelungirile anterioare nu exced cadrului procesual, acestea fiind formulate pentru a se constata că temeiurile arestării inițiale au dispărut; s-au adus acuzații grave, s-a solicitat arestarea, apoi s-a solicitat prelungirea pentru efectuarea unor acte care nu s-au mai efectuat, fiind doar întocmit rechizitoriul.

Av., solicitând cuvântul în replică, arată că în ceea ce privește susținerile sale referitoare la nelegalitatea încheierii instanței de fond, consideră că dacă se trece peste indicarea unui termen ulterior la care să se discute măsura arestării preventive, înseamnă că această măsură este menținută pentru o durată nedeterminată.

Inculpatul recurent -, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate.

Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior pronunțării,

Curtea,

Asupra recursului penal de față;

Tribunalul Iași prin încheierea penală din 24.04.2009, în baza art. 300 ind. 1 alin. 1 Cod procedură penală a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului - - și în baza art. 300 ind. 1 alin. 3 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive.

S-au respins ca nefondate cererile inculpatului - - privind revocarea și înlocuirea măsurii arestării preventive.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Verificând actele si lucrările dosarului de urmărire penală prin prisma legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, se constată că această

măsură a fost luată cu respectarea tuturor dispozițiilor procesuale ce reglementează această instituție de drept procesual penal.

Potrivit art. 300 ind. 1 Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată, în stare de arest preventiv, instanța are obligația de a verifica, până la expirarea măsurii arestării preventive, legalitatea și temeinicia acestei măsuri. Cu această ocazie instanța are două posibilități; să revoce măsura arestării preventive, când constată că temeiurile care au determinat-o au încetat și nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului; - fie menține măsura arestării preventive atunci când temeiurile inițiale impun în continuare privarea de libertate sau au apărut temeiuri noi care impun privarea de libertate.

În speță se constată că de la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpatul - - și până în prezent, nu au apărut elemente noi care să determine o încetare, sau modificare a temeiurilor ce au stat la luarea a cestei măsuri preventive.

Dimpotrivă, se constată că aceste temeiuri de fapt și de drept există și în momentul de față, în speță fiind pe deplin satisfăcute exigențele impuse de legiuitor în art. 143 și art. 148 lit. "f" Cod procedură penală.

Instanța, constatând astfel că măsura arestării preventive este legală și temeinică și cât timp nu au apărut elemente noi care să justifice aprecierea modificării sau dispariției motivelor inițiale, care au determinat luarea măsurii preventive și că au fost respectate toate cerințele de fond și formă privind luarea, prelungirea și verificarea legalității și temeiniciei acestei măsuri, o va menține în continuare și pe cale de consecință, va respinge ca nefondate celelalte cereri formulate de inculpat.

Fiind necesară verificarea actului de sesizare a instanței și derularea cercetării judecătorești.

Constatând că dosarul a fost repartizat aleatoriu la completul, cu termen de judecată la data de 14.05.2009, ora 9,00;

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termenul prevăzut de art. 385 ind. 3 Cod procedură penală inculpatul - - criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea recursului inculpatul arată că în mod greșit i-a fost menținută arestarea preventivă întrucât temeiurile inițiale ale arestării preventive s-au modificat și nu există temeiuri noi care să justifice continuarea arestării preventive, solicitând revocarea și înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Arată inculpatul că nu are antecedente penale, nu este o persoană periculoasă pentru societate, își câștigă existența în mod cinstit având o societate comercială și este acuzat de fapte nedovedite, pentru care nu există probe la dosar și anterior prelungindu-se arestarea fără temei.

Inculpatul - - arată că ceilalți doi inculpați sunt cercetați în cauză alături de el, dar în stare de libertate, solicitând același tratament juridic.

Se arată că, netrecându-se în încheiere durata pentru care s-a dispus menținerea arestării preventive, aceasta este nulă, iar măsura dispusă nedeterminatăeste nelegală.

Examinând recursul declarat în raport cu criticile formulate și cu încheierea dată în cauză, Curtea constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:

În mod corect și în concordanță cu actele și lucrările cauzei, instanța de fond a reținut că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a inculpatului - - și acestea impun menținerea în continuare a stării de arest preventiv a inculpatului.

Astfel, inculpatul - - a fost reținut la 07.02.2009 și apoi arestat preventiv la data de 08.02.2009 prin încheierea nr. 13/08.02.2009 a Tribunalului Iași, fiind prelungită starea de arest în continuare iar la data de 22.04.2009 prin rechizitoriul nr. 19 D/P/2009 s-a dispus trimiterea acestuia în judecată în stare de arest preventiv, reținându-se în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 26 din Codul penal raportat la art. 24 alin. 1 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 24 alin.2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 27 alin. 2 din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal. S-a reținut în sarcina inculpatului - - că în cursul anului 2008 inițiat un grup infracțional în vederea săvârșirii de infracțiuni de falsificare (prin copiere informatică) a instrumentelor de plată electronică urmate de efectuarea de operațiuni financiare - retrageri de numerar de la -uri - în mod fraudulos, producând astfel prejudicii persoanelor ale căror conturi sunt astfel accesate, activitate infracțională desfășurată ulterior, atât în țară, cât și în străinătate în cursul lunilor decembrie 2008 - februarie 2009, cu sprijinul inculpaților -, și a altor persoane neidentificate în timpul urmăririi penale.

De asemenea s-a reținut că în aceeași perioadă acesta a transmis în mod repetat în străinătate date de pe instrumentele de plată electronice obținute în mod fraudulos, contribuind astfel la falsificarea de către alte persoane neidentificate a unui nr. de 15 instrumente de plată electronică (carduri bancare) aparținând mai multor părți vătămate indicate în rechizitoriu.

Inculpatul - - împreună cu inculpații - și, în perioada decembrie 2008 - februarie 2009 au pus în circulație fără drept un nr. de 15 instrumente de plată electronică (carduri bancare) falsificate cu datele de identificare aparținând mai multor persoane iar în aceeași perioadă au utilizat neautorizat datele de identificare de pe un nr. de 15 instrumente de plată electronică (carduri bancare), retrăgând fără drept, din conturile titularilor - părți vătămate în cauză suma totală de 47.580 lei.

În raport de stadiul actual al cercetării judecătorești, luând în considerare importanța procesuală și necesitatea actelor ce urmează a fi efectuate, instanța de fond a reținut temeinic și legal că în cauză nu au intervenit elemente noi de natură a aprecia că nu mai sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art. 143, 148 lit. "f" Cod procedură penală, ce au subzistând indiciile temeinice cu privire la comiterea de către inculpat a infracțiunilor pentru care este cercetat penal, iar față de modalitatea concretă și împrejurările în care se presupune că ar fi acționat inculpatul, gradul de pericol social ridicat al activității ilicite, imputate inculpatului, impactul negativ pe care-l prezintă pentru comunitate, scopul urmărit de inculpat constând în obținerea de venituri, toate evidențiază o periculozitate sporită a acestuia pentru ordinea publică.

Față de această situație nu se impune revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive, instanța de fond respingând temeinic aceste cereri ale inculpatului.

Împrejurările personale invocate de inculpat, în condițiile expuse, nu sunt de natură a determina punerea sa în libertate și a elimina periculozitatea pe care o prezintă acesta pentru comunitate, fiind neîntemeiat motivul de recurs invocat de inculpat privind egalitatea de tratament juridic în raport de judecarea în stare de libertate a celorlalți 2 inculpați, situația acestuia fiind diferită.

Neprecizarea duratei pentru care s-a dispus menținerea stării de arest a inculpatului - - de către instanța de fond, nu atrage nulitatea încheierii, termenul respectiv decurgând din lege.

Constatând din examinarea cauzei, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, că nu există motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, pentru aceste considerente, în baza art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - - împotriva încheierii penale din 24.04.2009 a Tribunalului Iași, pe care o va menține.

Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală instanța va obliga inculpatul-recurent la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Iași împotriva încheierii de ședință din 24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 80 lei (RON) cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 29.04. 2009.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

07.05.2009

2 ex.-

Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067

DOSAR NR-

Emisă la data de 08.05.2009

CĂTRE

PENITENCIARUL IAȘI

Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 258 din 29.04.2009 privind pe inculpatul recurent(fiul lui și al lui, născut la 08 1978), pentru a fi înmânat acestuia.

PREȘEDINTE,

Judecător, - - GREFIER,

- -

Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067

DOSAR NR-

Emisă la data de 29.04.2009

CĂTRE

PENITENCIARUL IAȘI

Vă înaintăm alăturat două exemplare de pe copia dispozitivului deciziei penale nr. 258 din 29.04.2009 privind pe inculpatul recurent(fiul lui și al lui, născut la 08 1978), un exemplar pentru a fi înmânat acestuia și un exemplar pentru a fi înregistrat în evidențele dumneavoastră.

PREȘEDINTE,

Judecător, - - GREFIER,

- -

Președinte:Susanu Otilia
Judecători:Susanu Otilia, Scriminți Elena, Chirilă Mihaela

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 258/2009. Curtea de Apel Iasi