Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 267/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr.1125/2/2010
324/2010
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizie penală nr.267/
Ședința publică din data de 12 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Magdalena Iordache
JUDECĂTOR 2: Cristina Carmen Craiu
JUDECĂTOR 3: Daniela
GREFIER TA-
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin PROCUROR.
Pe rol judecarea recursurilor declarate de recurenții-inculpați și - împotriva Încheierii de ședință din data de 25.2010 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegație de substituire din data de 11.II.2010 a apărătorului din oficiu, având depusă la dosar delegația nr.005.354/9.II.2010, și -, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.005.355/9.II.2010, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul din oficiu, arată că nu a fost motivat și nu s-a făcut dovada pericolului său concret față de societate, ci s-a făcut referire pericolul social al infracțiunilor, fără a se ține seama de atitudinea sa procesuală sinceră, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
Recurentul-inculpat -, prin apărătorul din oficiu, arată că, în raport cu atitudinea sa procesuală sinceră, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii de arest preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea
Reprezentantul Ministerului Public arătă că, în continuare, sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art.143, Cod procedură penală și de art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, avându-se în vedere multitudinea faptelor penale și condamnările anterioare, astfel că pune concluzii de respingere, ca nefondate, a recursurilor, cu obligarea recurenților-inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurenții-inculpați, personal, și -, personal, arată că sunt de acord cu apărătorii din oficiu.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 25.2010, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a I-a penală, în temeiul art.300/2, Cod procedură penală, raportat la art.160/b, alin.1 și alin.3, Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților și -, menținând starea de arest preventiv a acestora.
În motivare, instanța de fond a arătat că măsura arestării preventive a fiecăruia dintre apelanții-inculpați a fost luată cu respectarea temeiurilor legale, care se mențin, și anume disp. art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că apelanții-inculpați au săvârșit faptele penale reținute în sarcina acestora, precum și disp. art.148, lit.f, Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a apelanților-inculpați prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă atât din natura și gravitatea faptelor penale, determinate de modalitatea de comitere, mai precis de două persoane împreună, pe timp de noapte și prin efracție, cât și din conduita anterioară a apelanților-inculpați, care au fost condamnați pentru comiterea unor infracțiuni de aceeași natură, apelantul-inculpat fiind recidivist, ceea ce demonstrează perseverența infracțională a acestora.
În termen legal, apelanții-inculpați și - au declarat recurs, pentru netemeinicie.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat a susținut că nu a fost motivat și nu s-a făcut dovada pericolului său concret față de societate, ci s-a făcut referire pericolul social al infracțiunilor, fără a se ține seama de atitudinea sa procesuală sinceră.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat - a învederat atitudinea sa procesuală sinceră.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii de arest preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivelor de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile nu sunt fondate.
Astfel, Curtea reține că Judecătoria Sectorului II, B - Secția penală, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 5.VIII.2009, din Dosarul nr-, a dispus, în temeiul art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, litera f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului, zis "", față de care a fost emis nr.117//5.VIII.2009, și, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 13.VIII.2009, din Dosarul nr-, a dispus, în temeiul art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, litera f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului -, față de care a fost emis nr.127//13.VIII.2009. Reține că, prin Sentința penală nr.784/16.XII.2009, din Dosarul nr-, Judecătoria Sectorului II, B - Secția penală a dispus, în temeiul art.208, alin.1-art.209, alin.1, lit. a și i, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, condamnarea inculpatului la pedeapsa de 4 ani închisoare (fapta penală din data de 23.III.2009), apoi, în temeiul art.208, alin.1-art.209, alin.1, lit. a, g și i, Cod penal, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare (fapta penală din data de 20/21.IV.2009), după care, în temeiul art.208, alin.1-art.209, alin.1, lit. a, g și i, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal și art.37, lit.b, Cod penal, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare (fapta penală din data de 2/3.VIII.2009), apoi, în temeiul art.1/1, alin.1, punctul 1 din Legea nr.61/1991, cu aplicarea art.37, lit.b, Cod penal, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 1 an închisoare, pe care, în temeiul art.33, litera a, Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b, Cod penal, le-a contopit, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, astfel că, în final, va executa pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cu menținerea stării de arest preventiv, iar, în temeiul art.208, alin.1-art.209, alin.1, lit. a și i, Cod penal, condamnarea inculpatului - la pedeapsa de 4 ani închisoare (fapta penală din data de 23.III.2009), apoi, în temeiul art.208, alin.1-art.209, alin.1, lit. a, g și i, Cod penal, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare (fapta penală din data de 20/21.IV.2009), după care, în temeiul art.208, alin.1-art.209, alin.1, lit. a, g și i, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 4 ani închisoare (fapta penală din data de 2/3.VIII.2009), pe care, în temeiul art.33, litera a, Cod penal, raportat la art.34, alin.1, litera b, Cod penal, le-a contopit, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, și anume pedeapsa de 4 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 6 luni închisoare, astfel că, în final, va executa pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, cu menținerea stării de arest preventiv.
Curtea apreciază că, deși este insuficient motivată, îndeosebi cu privire la disp. art. 143, alin.1, Cod procedură penală, măsura menținerii stării de arest preventiv este legală și temeinică.
Curtea apreciază că este îndeplinită condiția prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală față de ambii inculpați, în sensul că există probe cu privire la comiterea faptelor penale reținute în sarcina fiecăruia, și nu doar indicii temeinice, mai ales în momentul procesual al apelului, respectiv pentru data de 23.III.2009 au fost depuse plângerea penală și declarațiile părții vătămate, reprezentantul legal al, procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 24.III.2009, cu planșe fotografice, procesele-verbale din data de 5.2009, cu planșe fotografice și cu declarațiile martorului-asistent, privind recunoașterea de pe planșele fotografice a inculpaților de către partea vătămată, procesul-verbal de reconstituire cu inculpatul din data de 4.VIII.2009, cu planșe fotografice și cu declarația martorului-asistent -, procesul-verbal de reconstituire cu inculpatul - din data de 12.VIII.2009, cu planșe fotografice și cu declarația martorului-asistent, pentru data de 20/21.IV.2009 se află depuse plângerea penală și declarațiile părții vătămate -, reprezentant al "", coroborate cu declarația reprezentantului, procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 21.IV.2009, cu planșe fotografice și cu declarațiile martorului-asistent Rusie, coroborate cu raportul de constatare tehnico-științifică nr.281.314/7.VII.2009, întocmit de - Serviciul Criminalistic, potrivit căruia două dintre urmele papilare ridicate de la fața locului aparțin inculpaților, facturile fiscale ale bunurilor sustrase, procesul-verbal de reconstituire cu inculpatul din data de 4.VIIII.2009, cu planșe fotografice și cu declarația martorului-asistent, procesul-verbal din data de 12.VIII.2009 privind reconstituirea cu inculpatul -, cu planșe fotografice și cu declarația martorului-asistent, pentru data de 3.VIII.2009 au fost depuse plângerea penală și declarațiile părții vătămate G, reprezentantul "", procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 3.VIII.2009, însoțit de planșe fotografice și de declarațiile martorului-asistent -, coroborate cu raportul de constatare tehnico-științifică nr.283.565/20.VIII.2009, întocmit de - Serviciul Criminalistic, prin care se atestă faptul că urmele papilare ridicate de la fața locului aparțin inculpatului, procesul-verbal din data de 20.VIII.2009, privind vizionarea imaginilor înregistrate de camerele de supraveghere, cu planșe fotografice, facturile fiscale ale bunurilor sustrase, declarațiile martorului OG, cumpărătorul bunurilor sustrase, care, conform procesului-verbal din data de 4.VIII.2009, cu planșe fotografice, l-a recunoscut pe inculpatul de pe planșele fotografice, procesul-verbal din data de 4.VIII.2009, însoțit de planșe fotografice și de declarațiile martorului-asistent, privind recunoașterea bunurilor de către, reprezentantul părții vătămate, procesul-verbal din data de 24.VIII.2009, cu planșe fotografice și cu declarațiile martorului-asistent, privind recunoașterea bunurilor de către -, reprezentantul părții vătămate, procesul-verbal din data de 12.VIII.2009 privind reconstituirea cu inculpatul -, cu planșe fotografice și cu declarația martorului-asistent; procesele-verbale din data de 4.VIII.2009, cu declarația martorului-asistent -, privind prinderea și de efectuare a percheziției corporale asupra inculpatului, care deținea două bricege; procesul-verbal din data de 12.VIII.2009, cu declarația martorului-asistent, conform cărora asupra inculpatului - a fost găsit un clește metalic rabatabil.
De asemenea, apreciază că față de fiecare inculpat sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de art.148, lit.f, Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de furt calificat reținută în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din datele personale ale inculpaților, care, la vârsta sa de 23 de ani, nu are vreo ocupație onestă sau vreun loc de muncă, dar este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat definitiv, prin două sentințe penale diferite, la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea infracțiunilor de tâlhărie, în stare de minorat, și de furt calificat, din a cărei executare a fost liberat condiționat pe data de 11.IV.2007, și -, în vârstă de 21 de ani, afirmă că a absolvit 3 clase primare, nu are ocupație, dar a fost condamnat definitiv, prin trei sentințe penale definitive, la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea unor infracțiuni de furt calificat în minorat, apoi, în anul 2008, i-a fost aplicată sancțiunea amenzii administrative, pentru săvârșirea unei infracțiuni de aceeași natură, astfel că, din aceste elemente, rezultă că inculpații, care au debutat infracțional încă din minorat și care nu au dat dovezi de reintegrare socială, vor comite alte fapte de natură penală, îndreptate cel puțin împotriva patrimoniului, ca sursă de venituri. Atitudinea procesuală sinceră, invocată de ambii recurenți-inculpați, nu este în măsură să înlăture sau să diminueze periculozitatea acestora, dovedită prin perseverența infracțională.
Ca atare, temeiurile inițiale ale arestului preventiv se mențin și s-au schimbat, astfel că este neîntemeiată cerea de înlocuire a măsurii de arest preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de recurentul-inculpat -.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, lit.b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenții-inculpați și - împotriva Încheierii de ședință din data de 25.2010 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.192, alin.2 și alin.4, Cod procedură penală, va obliga pe fiecare recurent-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei pentru fiecare recurent-inculpat, onorariul apărătorilor din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, lit. b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondate, recursurile formulate de recurenții-inculpați și - împotriva Încheierii de ședință din data de 25.2010 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2 și aln.4, Cod procedură penală, obligă pe fiecare dintre recurenții-inculpați la plata sumei de câte 200 lei, cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care suma de câte 100 lei, onorariul apărătorilor din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.II.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- a
GREFIER,
ta-
Red. și dact.: jud./2 ex.
- Secția a I-a penală: - /-.
Președinte:Magdalena IordacheJudecători:Magdalena Iordache, Cristina Carmen Craiu, Daniela
