Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 270/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr.1134/2/2010
330/2010
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.270/
Ședința publică din data de 12 februarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Magdalena Iordache
JUDECĂTOR 2: Cristina Carmen Craiu
JUDECĂTOR 3: Daniela
GREFIER -
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial București este reprezentat prin PROCUROR.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 25.2010 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu -, din cadrul Baroului B, cu delegația nr.005.351/9.II.2010, aflată la fila 6 dosarului de recurs.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul din oficiu, arată că nu poate influența desfășurarea procesului penal, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii de arest preventiv cu măsura obligării de a nu prăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public arată că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din modalitatea de comitere a faptelor penale reținute în sarcina sa, dintre care infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, astfel că pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, cu obligarea recurentului-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Recurentul-inculpat, personal, solicită admiterea recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 25.2010, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a I-a penală, în temeiul art.300/2, Cod procedură penală, raportat la art.160/b, alin.3, Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpaților a, -, și -, respingând, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpații, -, și -.
În motivare, instanța de fond a arătat că măsura arestării preventive este legală și temeinică, iar temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de prevenție continuă să existe și nu s-au schimbat, respectiv atât disp. art.143, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice că inculpații au comis faptele penale reținute în sarcina acestora, cât și disp. art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, și anume pedeapsa prevăzută de legea penală este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din natura și modalitatea concretă de comitere a infracțiunii de trafic de droguri de mare risc reținută în sarcina fiecăruia, precum și din circumstanțele personale nefavorabile ale inculpaților a, și, care sunt cunoscuți cu antecedente penale.
În termen legal, inculpatul a declarat recurs, pentru netemeinicie.
În motivarea orală a recursului, a arătat că nu poate influența desfășurarea procesului penal.
A solicitat admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar, în subsidiar, înlocuirea măsurii de arest preventiv cu măsura obligării de a nu prăsi localitatea.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivului de netemeinicie invocat, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 24.IV.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a dispus, în temeiul art.143, alin.1, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului, față de care a fost emis nr.94//24.IV.2009, iar, prin Rechizitoriul din data de 25.2009, din Dosarul nr.15/D/P/2009, Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a dispus trimiterea în judecată a acestuia, pentru infracțiunile de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prev. de art.2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41, alin.2, Cod penal, și de deținere de droguri de mare risc, în vederea consumului propriu, fără drept, prev. de art.4, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, ambele cu aplicarea art.33, lit.a, Cod penal, reținându-se că, fiind consumator de heroină, a vândut pe data de 18.XII.2008 două doze de heroină colaboratorului sub acoperire, pe data de 22.XII.2008, împreună cu învinuitul escu -, o doză de heroină aceluiași colaborator sub acoperire, iar pe data de 9.2009 cantitatea de 4,33 grame de heroină către învinuitul -.
Curtea apreciază că, deși motivarea este deficitară, cel puțin din punctul de vedere al nemotivării cerinței prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală, Curtea apreciază că soluția de menținere a stării de arest preventiv este legală și temeinică.
Astfel, întrucât instanța de fond a făcut doar simpla referire la existența unor indicii temeinice, Curtea va analiza în detaliu cerința prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală. Așadar, Curtea apreciază că există probe, și nu doar indicii temeinice, că inculpatul a comis faptele penale reținute în sarcina sa, și anume, pe lângă denunțul formulat de martorul-denunțător și procesele-verbale de redare a interceptărilor telefonice și audio-video, au fost depuse la dosar procesul-verbal de percheziție domiciliară din data de 29.IV.2009, cu declarațiile martorilor-asistenți - și C, conform cărora în imobilul din B,-, bloc 33,.II,.IV,.159, Sectorul V au fost găsite 4 seringi hipodermice, o fiolă spartă, care, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.523.287/29.IV.2009, întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil ale Drogurilor, conțin urme de heroină, precum și o folie.
De asemenea, Curtea apreciază că sunt îndeplinite condițiile cumulative ale art.148, alin.1, litera f, Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută de lege pentru fiecare dintre infracțiunile concurente este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din datele personale ale acestuia, respectiv este fiul coinculpatului -, iar la vârsta sa, de 21 ani, are un nivel redus de instruire școlară, absolvind 5 clase primare, nu are vreo ocupație, este consumator de droguri, conform propriilor declarații, și are antecedente penale, fiind condamnat definitiv de două ori la pedepse cu închisoarea, pentru comiterea, în stare de minorat, a infracțiunilor de tâlhărie și de trafic de droguri, astfel că, dând dovadă de perseverență infracțională, pe fondul lipsei reperelor morale în familie și al unui plan de viață normală, va putea recurge, destul de lesne, la activitatea infracțională, pentru a obține, în acest mod, mijloacele materiale de existență și pentru a-și întreține dependența de droguri.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 25.2010 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, va obliga pe recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 25.2010 a Tribunalului București - Secția I-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.II.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- a
GREFIER,
-
Red. și dact.: jud.
- Secția a I-a penală: -.
2 ex.
Președinte:Magdalena IordacheJudecători:Magdalena Iordache, Cristina Carmen Craiu, Daniela
