Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 280/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 280/2008
Ședințapublică de la 20 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tiberiu Peter
JUDECĂTOR 2: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 3: Stanca Ioana Marcu
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, aflat în stare de arest, asistat de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat, în mod justificat fiind menținută măsura arestării preventive, fapta inculpatului fiind una de o periculozitate deosebită, lăsarea lui în libertate prezentând un real pericol pentru ordinea publică.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită admiterea recursului și punerea în libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin încheierea din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului în baza art. 300/2 Cod pr. penală raportat la art. 160/b Cod pr. penală.
Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:
Procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luate față de inculpat, în baza art. 3oo ind. 2.C.P.P. 16o ind.b C.P.P. tribunalul constată că, la momentul luării acestei măsuri au fost respectate dispozițiile legale în materiale, fiind, deci, întrunite dispozițiile art. 143.C.P.P. și art. 148 lit. d și f C.P.P. astfel că această măsură nu poate fi apreciată ca fiind nelegală.
Pe de altă parte, temeiurile ce au determinat arestarea preventivă, respectiv săvârșirea, de către inculpat, cu intenție, a unei noi infracțiuni, sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, și pericolul concret pentru ordinea publică, nu au încetat, ele continuând să subziste. Astfel, probatoriul administrat până la acest moment oferă indicii temeinice și crează presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este trimis în judecată, pericolul concret pentru ordinea publică fiind dat de modul de săvârșire a faptei (prin acte de violență), de scopul urmărit de inculpat, și de antecedentele penale ale acestuia.
Aceste temeiuri nu au încetat, ele impunând, în continuare, privarea de libertate.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul solicitând casarea încheierii atacate, revocarea măsurii arestării preventive și cercetarea sa în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs și în conformitate cu art. 385/6 alin.3 Cod pr.penală, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a dispus menținerea măsurii preventive, în conformitate cu dispozițiile art. 300/2 Cod pr.penală raportat la art. 160/b alin.3 Cod pr.penală, apreciind în mod corect că temeiurile care au justificat luarea acesteia se mențin.
În cazul anumitor infracțiuni, printre care și cea de care este acuzat inculpatul, pericolul concret pentru ordinea publică este identic cu pericolul social generic stabilit de legiuitor și care rezultă din textul de incriminare.
Astfel, raportat la probele administrate până în prezent, și care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta de care este acuzat, și având în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, privarea de libertate în continuare a acestuia se dovedește a fi pe deplin justificată.
În consecință, în baza art. 385/15 pct.2 lit. b Cod pr.penală, instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării acestuia în temeiul art. 192 al.2 Cod pr.penală la cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din 14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare, din care, onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 40 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 mai 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
- -
Red. COM
Dact-LS/2ex/21.05.2008
21 Mai 2008
Președinte:Tiberiu PeterJudecători:Tiberiu Peter, Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu
