Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 289/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.289/R/2008
Ședința publică din 15 mai 2008
PREȘEDINTE: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Sotoc Daniela
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 22 octombrie 1988, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii de ședință din 5 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, potrivit dispozițiilor art.160/b Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest din Penitenciarul Oradea, asistat de apărător ales avocat, în baza delegației de la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind alte cereri sau excepții prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului cu care a fost legal investită.
Apărătorul inculpatului recurent avocat solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și, reanalizând starea de fapt și de drept, a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului, avându-se în vedere situația medicală a acestuia ce rezultă din actele de la dosar, necesitând tratament medical de care nu poate beneficia în penitenciar. Pe de altă parte, se solicită a se avea în vedere durata de când inculpatul se află arestat, fiind depășit termenul rezonabil.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea hotărârii instanței de fond ca legală și temeinică.
Consideră că, infracțiunea de care este acuzat inculpatul prezintă un grad ridicat de pericol social, că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului subzistă și în prezent și impun menținerea stării de arest preventiv, durata arestării și bolile invocate de apărare nefiind de natură să justifice revocarea acestei măsuri.
Inculpatul recurent, în ultimul său cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 5 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul penal nr-, n baza art.300/2 Cod procedură penală raportat la art.160/b Cod procedură penală, a menținut măsura arestului preventiv a inculpatului, fiul lui și, născut la 22 octombrie 1988 în oraș O, jud. C-S, cetățenie română, domiciliat în sat, nr. 75, comuna, jud. C-S, cu reședința în mun. B,-, jud.B, CNP - -, arestat preventiv în baza încheierii penale nr.13/18.06.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă 16/ 18 iunie 2007.
Examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, tribunalul a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv în baza încheierii penale nr.13/18.06.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă 16/ 18 iunie 2007 cu motivarea că, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este învinuit, este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța a reținut că, împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a acestuia, dată fiind fapta reținută în sarcina sa, împrejurările în care s-a comis aceasta, urmările pe care le-a produs, motiv pentru care văzând dispozițiile art.300/2 combinat cu art.160/b alin.3 Cod procedură penală și prevederile art.23 al.4/2 din Constituția României și dispozițiile art.5 paragraful l lit.c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar constată următoarele:Prin încheierea penală din data de 5 mai 2008, Tribunalul Bihor, printre altele, în baza art. 300/2 și art. 160/b Cod de procedură penală și prevederile art.23 alin. 4/2 din Constituția României și dispozițiile art. 5 paragraful 1 lit. c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului,fiul lui și al, născut la 22 oct. 1988, în O, arestat preventiv în baza încheierii penale nr. 13 din 18 iunie 2007 Tribunalului Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 16 din aceeași dată.
În motivarea încheierii s-a reținut că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a acestuia, dată fiind fapta reținută în sarcina sa, împrejurările în care a fost săvârșită și urmările pe care le-a produs.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul solicitând casarea ei, în sensul revocării măsurii arestării preventive și a punerii de îndată în libertate a inculpatului.
În motivarea recursului s-a susținut că se impune a se avea în vedere situația medicală a inculpatului care rezultă din actele medicale de la dosar, necesitând tratament medical de care nu poate beneficia în penitenciar. Pe de altă parte, s-a solicitat a se avea în vedere durata de când inculpatul este arestat, fiind depășit termenul rezonabil.
Examinând încheierea prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.385 indice 6 și art.385 indice 14 Cod de procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385 indice 9 Cod de procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat este nefondat și va fi respins, în consecință.
Potrivit art.160 /b alin.1 Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia măsurii aretării preventive iar în cazul în care apreciază că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere motivată menținerea arestării preventive.
Din încheierea recurată se reține că instanța de fond a procedat la efectuarea susmenționatelor verificări și a constatat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare, impunându-se astfel privarea de libertate a inculpatului.
Curtea apreciază că, în raport de natura și gravitatea infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, împrejurările în care fapta s-a săvârșit, lăsarea în libertate a inculpatului recurent prezintă pericol concret pentru ordine publică.
Soluționarea procesului judiciar într-un termen rezonabil înseamnă desfășurarea lui în limite normale de timp, în raport de complexitatea cauzei.
Pe de altă parte, în literatură juridică s-a exprimat opinia în sensul că "termenul rezonabil se apreciază în funcție de circumstanțele cauzei, cu referire la complexitate, comportamentul părților, dificultatea probelor etc." Raportat la toate aceste elemente, curtea apreciază că nu poate fi reținută inactivitatea instanței, care să determine depășirea termenului rezonabil.
În ceea ce privește starea de sănătate a inculpatului, potrivit expertizei efectuate în cauză, contrar celor susținute în recurs tratarea inculpatului se poate efectua prin internare la Spitalul Penitenciar B, în vederea observației clinice sistematice și a instituirii terapiei psihotrope, inculpatul afirmând în cadrul interviului medical că a făcut mai multe cure de tratament psihotrop.
Astfel fiind, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod de procedură penală curtea va respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul.
a fi în culpă procesuală, obligă inculpatul recurent la plata cheltuielilor judiciare din recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefundat recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și al lui, născut la 22 octombrie 1988, din Penitenciarul Oradea împotriva încheierii penale din 5 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 50 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 15.05.2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.dec./-
În concept 21.05.2008
Jud.fond/
Tehnored.dec./
2 ex./22.05.2008
Președinte:Crișan MarinelaJudecători:Crișan Marinela, Condrovici Adela, Sotoc Daniela
