Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMANIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECTIA PENALA

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR.30/2009

Sedința publică din 20 ianuarie 2008

PREȘEDINTE: Oana Maria Călian JUDECĂTOR 2: Tiberiu Peter

- - -JUDECĂTOR 3: Stanca

- - - judecător

-grefier

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin:

-procuror

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 14.01.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Apărătorul inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.

Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune cercetarea acestuia în stare de libertate.

Învederează în susținere că urmare declarației martorei - audiată în cauză, au intervenit elemente noi, respectiv s-a conturat o altă stare de fapt, astfel că nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică încheierea penală atacată, întrucât subzistă și în prezent temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.

Inculpatul, având ultimul cuvânt solicită cercetarea sa în stare de libertate.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față

Constată că prin încheierea penală din 14.01.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr- s- menținut măsura arestării preventive a inculpatului, în baza art.300/2 raportat la art.160/b Cod procedură penală.

În motivare instanța a reținut că la data de 22.02.2008 s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului in baza art. 1491alin. 101.C.P.P. 143, 148 lit. și f C.P.P. pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. 1,2 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, pe o durată de 29 de zile, începând cu data de 22 februarie 2008, reținându-se că există indici temeinice și existând presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat.

Instanța a reținut că pericolul concret pentru ordinea publică se regăsește în starea de neliniște și sentimentul de insecuritate în rândul societății, generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea infracțiunii cu consecințe deosebit de grave, sunt cercetate și judecate în stare de libertate, măsura privării de liberate fiind necesară și pentru a asigura o bună administrare a procesului penal.

În acest sens, dispozițiile legale ale art. 143.C.P.P. și art. 148 lit. f C.P.P. privitoare la existența indiciilor temeinice ale săvârșirii unei fapte prevăzute de legea penală, la limita de pedeapsă și la pericolul social concret pentru ordinea publică au fost respectate. Aceste temeiuri există și în continuare, probele și indiciile temeinice din dosar confirmând presupunerea că inculpatul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa.

În consecință, date fiind împrejurările în care a fost săvârșită presupusa faptă ( pe fondul consumului de alcool), modalitatea de săvârșire a faptei (prin folosirea actelor de violență) și urmările produse (punerea în primejdie a vieții victimei) ori care s-ar fi putut produce (moartea victimei), tribunalul a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică subzistă în continuare, fiind justificată menținerea măsurii preventive luate, nefiind îndeplinite condițiile pentru revocarea arestului preventiv.

Aprecierea inculpatului, potrivit căreia declarația martorei -, relevă o altă stare de fapt, nu a putut fi reținută pentru a se putea considera că au încetat, ori s-au schimbat temeiurile pentru menținerea măsurii arestului preventiv. Acestă declarație urmând a fi apreciată în contextul întregului material probator, prin coroborarea cu celelalte probe administrate în cauză.

Împotriva hotărârii a declarat recurs inculpatul solicitând a fi pus în libertate, deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică și există probe care dovedesc o altă stare de fapt decât cea reținută prin rechizitoriu.

Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu dispozițiile art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod corect a reținut instanța de fond faptul că sunt aplicabile dispozițiile art.300/2 Cod procedură penală raportat la art. 160/b Cod procedură penală, în sensul că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.

Astfel, probele administrate în cauză justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de care este acuzat, existența unei declarații de martor care prezintă o altă stare de fapt, nefiind în măsură să înlăture aplicarea dispozițiilor art.148 lit.f Cod procedură penală.

Pericolul social pentru ordinea publică rezultă atât din sentimentul de insecuritate generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unei infracțiuni grave sunt cercetate și judecate în stare de libertate, cât și din modalitatea în care se presupune că a fost comisă fapta.

În consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 14.01.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

Va obliga pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 14.01.2009 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 20.01.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - - -

GREFIER

Red.

Dact. 2 ex/23.01.2009

-

Președinte:Oana Maria Călian
Judecători:Oana Maria Călian, Tiberiu Peter, Stanca

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 30/2008. Curtea de Apel Alba Iulia