Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 31/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 31/2009
Ședința publică de la 30 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif președinte secție
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 3: Marius Aurel
Grefier Creța
Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba - reprezentat de - Procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpații, și - împotriva încheierii penale din 25 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:
- recurent Inculpat - -, personal în stare de arest la IJP asistat de av., ales,
- recurent Inculpat - personal în stare de arest la IJP asistat de av., ales,
- recurent Inculpat -, personal, în stare de arest și asistat de avocat, ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care instanța constată că au încetat delegațiile apărătorului desemnat din oficiu.
Inculpații au fost de acord să dea o declarație consemnată separat la dosar.
Nefiind alte cereri de formulat, excepții de invocat, chestiuni prealabile instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Av., reprezentatul ales al inculpatului solicită admiterea recursului și desființarea încheierii penale prin care s-a dispus arestarea preventivă. Menționează că inculpatul are o situație diferită de a celorlalți inculpați. Inculpatul a discutat cu și în ziua în care trebuiau să plece și i-a transportat de la Ocna la dar ceea ce s-a întâmplat este un act preparator care nu intră în sfera activității infracționale. Consideră inadmisibil că soarta clientului său să fie la dispoziția celor doi care au coborât din mașină. Sub aspectul pericolului social pentru ordinea publică arată că inculpatul a dus zeci de persoane la organizații caritabile din străinătate iar pentru aceste fapte nu se justifică arestarea preventivă și nu se justifică menținerea stării de arest.
Av., reprezentantul ales al inculpaților - și pentru inculpatul solicită admiterea recursului și judecarea în libertate a inculpatului. Arată că menținerea arestării preventive s-a bazat pe două motive: pericolul de a se sustrage și faptul că subzistă motivele care au dus la arestarea preventivă. Consideră că pentru menținerea măsurii arestării preventive trebuie să existe probe. a venit de bunăvoie în țară iar dacă s-ar fi sustras nu ar fi venit în țară. Deși pedeapsa este mai mare de 4 ani nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Toate victimele sunt în țară iar cerșetorie și trafic de persoane nu s-ar fi putut face în țară. În plus din actele medicale rezultă că inculpatul suferă de două boli și nu și-ar îngreuna situația. Lăsarea lui în libertate nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal. În fața organelor de urmărire penală a solicitat proba cu testul poligraf dar a fost refuzat, a solicitat confruntarea martorilor dar nu s-a administrat nici această probă. Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului și casarea încheierii.
Pentru inculpatul - solicită admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea în libertate. În ce-l privește pe inculpatul nu sunt probe pentru menținerea arestării preventive. Declarațiile victimelor sunt declarații șablon.
Reprezentanta DIICOT arată că instanța de fond a menținut arestarea preventivă întrucât s-a apreciat că subzistă temeiurile care au dus la arestarea preventivă. Gruparea condusă de era una de tip familial cu legături puternice între membrii iar activitatea s-a desfășurat pe o perioadă de doi ani. Victimele au fost recrutate din rândul persoanelor de etnie rromă și au fost cazate într-o casă părăsită. Pe lângă alte activități au fost obligate să încheie contracte pentru cumpărarea de telefoane mobile care apoi le erau luate.
În consecință instanța de fond în mod legal și temeinic a dispus menținerea măsurii.
Inculpatul, având ultimul cuvânt arată că dacă ar fi avut de-a face cu aceste persoane s-ar fi întâlnit cu ele dar nu a cunoscut pe nimeni. Solicită judecarea în libertate și menționează că nu se va sustrage.
Inculpatul, având ultimul cuvânt arată că el este singur cu fata lui și cu nepoții și doar a transportat victimele cu mașina.
Inculpatul -, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față;
Constată că prin încheierea penală din 25 martie pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală în dosarul - s-a dispus în baza art. 300/1 C.P.P. rap. la art. 160/b al. 3.C.P.P. și art. 148 lit. f menținerea C.P.P. arestării preventive a inculpaților, - și, iar în baza art.192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
În motivarea încheierii Tribunalul a arătat următoarele:
Prin rechizitoriul nr. 5/D/P/2009 al DIICOT Biroul Teritorial Alba au fost trimiși în judecată inculpații, ( în lipsă ), ( în lipsă ) și notar ( în lipsă ) pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat, trafic de persoane și trafic de minori prev. de art. 8 al. 1 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323.Cod Penal, art. 12 al. 1 și 2 lit. din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp și art. 13 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea 678/2001, inculpații - pentru comiterea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat și complicitate la trafic de persoane, fapte prev. de art. 8 al. 1 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323.Cod Penal, art. 26 rap. la art. 12 al. 1 și 2 lit. din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp, iar inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane art. 12 al. 1 din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 al. 2 ( 2 acte materiale ) și art. 37 al. 1 lit. b
Cod PenalÎn motivarea rechizitoriului s-a arătat că inculpații, -, și Notar au constituit un grup organizat în scopul săvârșirii infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori pentru a obține venituri ilicite din exploatare prin cerșetorie a persoanelor traficate, liderul grupării fiind zis "".
La această grupare a aderat și inculpatul zis "" care ajutat la recrutarea și transportul unora din victime ( ) care erau apoi exploatate în Spania de ceilalți membrii ai grupării. Acesta desfășura activități de trafic uman și pe cont propriu, exploatând alte victime.
Activitatea grupării s-a desfășurat de la începutul anului 2007 până în prezent.
În activitatea de exploatare a victimelor s-au folosit metode specifice grupărilor de crimă organizată, gruparea coordonată de, zis "", fiind una de tip familial, însă nu exclusivă, cu puternice legături între membri, fiecare dintre aceștia având sarcini bine determinate, constând în recrutarea, cazarea, organizarea transportului intern și internațional, constrângerea și plasarea victimelor în locurile unde urmau să cerșească, supravegherea victimelor și colectarea sumelor de bani provenite din cerșetorie. În aceste activități au fost implicați toți membrii grupării. Victimele racolate erau forțate să cerșească în folosul grupării, fiind amenințate, bătute în mod repetat, unele de sex feminin fiind și violate.
Victimele au fost recrutate (racolate) din rândul persoanelor de etnie rromă de pe raza jud A, persoane cu o situație materială precară și care nu aveau un loc de muncă, prin înșelăciune, promițându-li-se locuri de muncă în Spania, la cules de portocale (li s-a promis un câștig de aproximativ 500 euro pe lună, cazare, masă și transport în Spania cu autocarul gratuite).
După ce au fost transportate în Spania, victimele au fost exploatate fiind obligate să cerșească, prin violență și amenințare. Victimele erau cazate într- casă părăsită, fără condiții minime de igienă și primeau doar mâncare de la containerele de gunoi (mâncare expirată de la fast food-uri ce era aruncată la gunoi).
Persoanele sus menționate erau tot timpul supravegheate de către inculpați, care îi agresau fizic în cazul în care aceștia refuzau să cerșească. De asemenea, unele victime au fost obligate să încheie contracte cu diferite firme de telefonie mobilă din Spania, folosindu-se de cărțile lor de identitate și obținând astfel telefoane mobile pe care ulterior membrii grupării le comercializau la negru. Alte victime erau obligate să fure tot în folosul membrilor comunității.
În urma cercetărilor efectuate au fost identificate mai multe victime și anume:, -, minora și, -, (junior), G, (senior), G, (ultimele două recrutate de inculpatul în urmă cu câteva zile pentru a fi trimise la cerșit în Elveția ). Există și alte victime care nu au fost încă identificate, cunoscându-se doar prenumele sau porecla acestora.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea penală nr. 1/2009 a Tribunalului Alba în dos. nr- pe o durată de 29 de zile, măsură prelungită ulterior în condițiile legii, aceasta urmând să expire la data de 2.04.2009.
Față de inculpatul s-a luat măsura arestării preventive în lipsă pe o perioadă de 30 de zile de la data prinderii. Inculpatul a fost reținut la data de 6.03.2009 de către poliția elvețiană, fiind returnat în țară la data de 16.03.2009, măsura arestării preventive urmând să expire la data de 4.04.2009.
Față de inculpatul - s-a luat măsura arestării preventive în lipsă pe o perioadă de 30 de zile de la data prinderii. Inculpatul a fost reținut la data de 12.03.2009 de către poliția spaniolă, fiind returnat în țară la data de 23.03.2009, măsura arestării preventive urmând să expire la data de 10.04.2009.
Tribunalul a apreciat că temeiurile care au condus la arestarea preventivă a inculpaților subzistă și impun în continuare privarea lor de libertate.
Din probele administrate în cauză cu privire la fiecare dintre inculpați, respectiv declarații de martori, declarații ale unor părți vătămate, procese verbale de recunoaștere de către victime și martori a inculpaților procese verbale de redare a unor convorbiri telefonice înregistrate, procese verbale de filaj, cu planșe foto, procese verbale de percheziție, rezultă indicii temeinice că fiecare dintre inculpați a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani închisoare și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, generat de rezonanța socială negativă a faptului că persoane asupra cărora planează presupunerea rezonabilă că a comis fapte de o gravitate sporită, sunt cercetate în stare de libertate.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen, nemotivat, inculpații, și -.
Oral, personal și prin apărătorul ales, inculpatul a solicitat admiterea recursului și desființarea încheierii penale prin care s-a dispus arestarea preventivă.
În motivarea recursului s-a arătat că inculpatul are o situație diferită de a celorlalți inculpați. Acesta a discutat cu și în ziua în care trebuiau să plece și i-a transportat de la Ocna la dar ceea ce s-a întâmplat este un act preparator care nu intră în sfera activității infracționale. Se mai arată că este inadmisibil că soarta inculpatului să fie la dispoziția celor doi care au coborât din mașină. Sub aspectul pericolului social pentru ordinea publică se arată că inculpatul a dus zeci de persoane la organizații caritabile din străinătate iar pentru aceste fapte nu se justifică arestarea preventivă și nu se justifică menținerea stării de arest.
Oral, personal și prin apărătorul ales, inculpatul a solicitat admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.
În motivare se arată că menținerea arestării preventive s-a bazat pe două motive: pericolul de a se sustrage și faptul că subzistă motivele care au dus la arestarea preventivă. Consideră că pentru menținerea măsurii arestării preventive trebuie să existe probe, ori inculpatul a venit de bunăvoie în țară iar dacă s-ar fi sustras nu ar fi venit în țară. Deși pedeapsa este mai mare de 4 ani nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Toate victimele sunt în țară iar cerșetorie și trafic de persoane nu s-ar fi putut face în țară. În plus din actele medicale rezultă că inculpatul suferă de două boli și nu și-ar îngreuna situația. Lăsarea lui în libertate nu ar împiedica buna desfășurare a procesului penal. În fața organelor de urmărire penală a solicitat proba cu testul poligraf dar a fost refuzat, a solicitat confruntarea martorilor dar nu s-a administrat nici această probă.
Oral, personal și prin apărătorul ales, inculpatul - a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și judecarea sa în stare de libertate.
În motivare se arată că nu sunt probe pentru menținerea arestării preventive iar declarațiile victimelor sunt declarații șablon.
Curtea de Apel examinând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate, precum și din oficiu, constată că recursurile inculpaților, și - sunt nefondate și vor fi respinse, din următoarele considerente:
Inculpatul, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional nestructurat, trafic de persoane și trafic de minori prev. de art. 8 al. 1 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323.Cod Penal, art. 12 al. 1 și 2 lit. din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp și art. 13 al. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 rap. la art. 12 al. 2 lit. a din Legea 678/2001, inculpatul - pentru comiterea infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional nestructurat și complicitate la trafic de persoane, fapte prev. de art. 8 al. 1 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 323.Cod Penal, art. 26 rap. la art. 12 al. 1 și 2 lit. din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp, iar inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane art. 12 al. 1 din Legea 678/2001, cu aplic. art. 41 al. 2 ( 2 acte materiale ) și art. 37 al. 1 lit. b
Cod PenalÎn mod corect Tribunalul a apreciat că temeiurile care au condus la arestarea preventivă a inculpaților subzistă și impun în continuare privarea lor de libertate.
Din probele administrate în cauză cu privire la fiecare dintre inculpați, respectiv declarații de martori, declarații ale unor părți vătămate, procese verbale de recunoaștere de către victime și martori a inculpaților procese verbale de redare a unor convorbiri telefonice înregistrate, procese verbale de filaj, cu planșe foto, procese verbale de percheziție, rezultă indicii temeinice că fiecare dintre inculpați a săvârșit infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani închisoare și există probe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În speță sunt îndeplinite condițiile cerute de lege iar soluția instanței de fond este corectă. Împrejurarea că inculpații recurenți se consideră fiecare nevinovat, nu este relevantă în acest stadiu al desfășurării procesului penal, instanțele fiind chemate doar să stabilească existența indiciilor temeinice de săvârșire a faptelor, iar nu vinovăția inculpaților, care ar putea fi eventual stabilită după administrarea tuturor probelor în condiții de contradictorialitate în cursul cercetării judecătorești
Sub aspectul pericolului social concret prezentat de inculpații recurenți și această condiție este îndeplinită. Se observă că inculpații prezintă un pericol social concret prin faptul că au înțeles să constituie un grup infracțional organizat, chiar nestructurat, și să desfășoare o activitate ilegală de exploatare a unor membrii ai comunității lor, profitând de faptul că aceștia aveau un grad redus de instrucție și se aflau într-o sărăcie cronică.
Apărările inculpaților recurenți nu ar fi săvârșit faptele și că nu ar mai putea săvârși astfel de faptă în țară, că participările lor sunt reduse și că în faza de urmărire penală s-a refuzat administrarea unor probe solicitate în apărarea lor, nu sunt în măsură să conducă la aprecierea că faptele presupus a fi săvârșite sunt lipsite de pericol social concret și că nu ar fi creat un grad de insecuritate în rândul populației.
La fel, starea de sănătate precară invocată de inculpatul recurent nu este un temei al punerii în libertate atâta timp cât indiciile temeinice care au condus la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent.
Este adevărat că cercetarea penală unui inculpat în stare de libertate este regula dar în ce-i privește pe inculpați, aceștia sunt cercetați pentru presupusa săvârșire a unor fapte de o gravitate socială sporită, cu consecințe asupra mai multor membri ai unei comunități defavorizate, astfel că în prezent judecarea în stare de arest preventiv a inculpaților recurenți este justificată.
Față de cele expuse, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b recursul C.P.P. va fi respins ca nefondat
În baza art. 192 al.2 inculpații C.P.P. recurenți vor fi obligați fiecare la plata sumei de câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și - împotriva încheierii penale din 25 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală în dosarul nr-.
Obligă pe numiții recurenți să plătească fiecare în favoarea statului suma de câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 30.03.2009.
Președinte, Judecător, Judecător
- - - - -
Grefier,
Creța
Red.
/2 ex./31.03.2009
Jud.fond.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 31/2009
În numele legii
Decide:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și - împotriva încheierii penale din 25 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția Penală în dosarul nr-.
Obligă pe numiții recurenți să plătească fiecare în favoarea statului suma de câte 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 30.03.2009
Președinte, Judecător, Judecător,
ss - - ss - ss -
Pt. conformitate,
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica, Marius Aurel
