Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 319/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 319/
Ședința publică din data de 02 Iunie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--, judecător
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu
JUDECĂTOR 3: Dumitru
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
- procuror
S-a luat în examinare, pentru soluționare,recursul penal declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședința din data de 22.05.2008 pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei nr.2182/2008 emisă de Baroul
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-a încuviințat avocatului desemnat din oficiu să ia legătura personal cu recurentul-inculpat.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, precizează că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, arată, de asemenea că nu mai are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Avocatul din oficiu, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din data de 22.05.2008 pronunțata de Tribunalul Argeș, pe fond judecarea în stare de libertate a recurentului-inculpat apreciind că nu mai subzistă condițiile avute in vedere la luarea măsurii. În subsidiar solicita înlocuirea măsurii arestării preventive cu o alta măsura, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea.
Reprezentanta parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală si temeinică, apreciind că temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri nu au dispărut si nici nu s-au schimbat.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt potrivit disp. art. 38513alin.3 pr. penală, solicită admiterea recursului, precizând că nu este vinovat, iar petele de sânge de pe haină nu sunt ale lui. De asemenea arată că a fost arestat la doua zile după incident și ar fi avut timp suficient sa ascundă probele daca ar fi fost vinovat.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, s-a dispus amânarea cauzei pentru administrarea de probatorii pentru data de 12 iunie 2008, menținându-se, totodată, starea de arest a inculpatului, fiul lui și, născut la 26 aprilie 1981, domiciliat în comuna, județul A, -, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași.
Pentru a hotărî astfel, sub aspectul menținerii stării de arest, tribunalul a constatat că se mențin în continuare temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri preventive, în sensul că sunt întrunite condițiile prevăzute de art.143 și art.148 lit.f Cod pr.penală, reținându-se că inculpatul este cercetat în cauză pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea acestuia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere gravitatea faptei pentru care a fost trimis în judecată.
Ca urmare, constatând incidența prevederilor art.300/2 rap. la art.160/b Cod pr.penală, tribunalul a menținut starea de arest a acestuia.
Impotriva încheierii a declarat recurs inculpatul, criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în principal, în esență, că nu mai subzistă condițiile avute în vedere la luarea măsurii preventive și se impune înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, iar în subsidiar, prin ultimul cuvânt, faptul că nu este vinovat pentru infracțiunea pentru care este arestat, neexistând probe în acest sens.
Examinând încheierea atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit art.385/6 Cod pr.penală, curtea constată că acestea nu sunt întemeiate, pentru considerentele ce vor urma:
Inculpatul a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul întocmit la data de 5 martie 2008, pentru infracțiunea prevăzută de art.174 Cod penal, constând în aceea că la data de 15 decembrie 2007, în timp ce se afla în locuința victimei G de 80 de ani, din comuna, județul A, pe fondul unui conflict spontan, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri în zona capului și toracelui, producându-i leziuni ce au condus la deces.
Pentru o astfel de faptă, inculpatul a fost arestat la data de 18 decembrie 2007, de către Tribunalul Argeș, în temeiul art.148 lit.f Cod pr.penală, arestare ce a fost menținută în această cauză.
Analizând această menținere a stării de arest prin prisma motivelor circumscrise de lege, în sensul prevederilor art.300/2 rap. la art.160/b alin.1 și 3 Cod pr.penală, curtea apreciază că soluția tribunalului, prin car a fost menținută această stare de arest, este legală și temeinică, întrucât motivele ce au determinat arestarea subzistă și în continuare, așa cum, de altfel, apreciază și tribunalul.
Astfel, curtea consideră că în cauză există probe sau indicii vizând presupunerea că inculpatul a săvârșit fapta pentru care a fost trimis în judecată, așa cum ar fi urmele de sânge descoperite pe încălțămintei inculpatului, a cărei amprentă a fost descoperită lângă cadavru, sângele de pe bluza pe care o purta, precum și alte situații sau aspecte de fapt, ce conduc la existența unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis o atare infracțiune, așa cum pretind nu numai dispozițiile art.143 Cod pr.penală, dar și cele prevăzute de art.5 alin.1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Ca urmare, susținerea inculpatului că nu ar fi vinovat de săvârșirea faptei, nu poate fi primită, cu atât mai mult cu cât în acest cadru procesual limitat strict la menținerea arestării preventive, nu se are în vedere fondul cauzei ci numai existența unor probe sau indicii temeinice în acuzarea adusă de parchet, despre care, de altfel, s-a făcut vorbire mai sus.
Totodată, nu poate fi acceptată nici cealaltă apărare a inculpatului, în sensul că nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, astfel că nu subzistă temeiul prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală, deoarece un atare pericol concret pentru ordinea publică trebuie raportat nu numai la gravitatea faptei de o extremă periculozitate soldată cu moartea victimei, sancționată de lege, pentru care inculpatul este acuzat, dar și la reacția negativă a comunității, față de faptul că organele îndreptățite de lege nu ar acționa suficient de ferm și exigent pentru apărarea ordinii de drept, a valorilor supreme ale persoanei cum este viața, pe care legea le protejează, în măsura în care inculpatul ar fi pus în libertate.
Ca atare, în opinia curții, se impune menținerea arestării preventive, așa cum corect a apreciat și tribunalul, înlăturându-se, totodată și o altă cerere a acestuia, în sensul înlocuirii măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, întrucât nu subzistă temeiurile acestei înlocuiri prevăzută de art.139 Cod pr.penală, în sensul că nu există în cauză schimbări ale acestor temeiuri care au determinat luarea măsurii arestării preventive, ele menținându-se în continuare, așa cum s-a precizat mai sus.
Așa fiind, față de cele ce preced, cum în cauză sunt incidente prevederile art.300/2 rap. la art.160/b alin.1 și 3 Cod pr.penală, așa cum de altfel a apreciat și tribunalul, curtea, în baza arz.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, va respinge recursul declarat de inculpat.
Totodată, în baza art.189 și 192 alin.2 Cod pr.penală, va obliga inculpatul la cheltuieli avansate de stat, urmând ca onorariul avocatului din oficiu să fie avansat din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 26 aprilie 1981, domiciliat în comuna, județul A, -, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 22 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș secția penală, în dosarul nr-, ca nefondat.
Obligă pe recurentul - inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 140 lei, din care 40 lei, reprezentând onorariul avocat din oficiu, ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02 iunie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Gh.
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.3
Jud.fond
3 iunie 2008
Președinte:Teodora Gheorghe SorescuJudecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Andreescu, Dumitru