Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 319/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR. 1677/2/2009
425/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 319
Ședința publică din data de 03 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat prin procuror
Pe rol soluționarea recursului declarat de inculpata MARI împotriva Încheierii de ședință din data de 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta-inculpată Mari, personal, în stare de arest și asistată de apărător desemnat din oficiu, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenta - inculpată MARI solicită încuviințarea probei cu acte în circumstanțiere, sens în care depune la dosar un set de înscrisuri.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune încuviințării probei solicitate.
Curtea încuviințează administrarea probei cu acte în circumstanțiere, reprezentate de înscrisurile depuse la termenul de astăzi și nemaifiind cereri prealabile, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurenta - inculpată MARI, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și cercetarea inculpatei în stare de libertate, eventual, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea,
avându-se în vedere că nu se mai mențin temeiurile care au determinat arestarea preventivă, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatei nu prezintă un pericol concret pentru ordinea public și nu impietează buna desfășurare a urmăririi penale. Totodată, solicită a se avea în vedere că inculpata era încadrată în muncă și are un copil minor în întreținere și un domiciliu stabil.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatei.
Recurenta - inculpată MARI, având ultimul cuvânt, arată că a recunoscut săvârșirea faptei și că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-, în temeiul art.3001alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatei MARI, iar în baza art.3001alin.3 Cod procedură penală, a fost menținută această măsură.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul Bucureștia reținut că temeiurile de fapt și de drept, care au determinat luarea măsurii arestării preventive, se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatei.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs, în termen legal, inculpata MARI, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
S-a arătat, în esență, în motivarea orală a recursului că, temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, inculpata nu prezintă pericol pentru ordinea publică și că lăsată în libertate nu va împieta desfășurarea procesului penal, solicitând să se aibă în vedere că inculpata era încadrată în muncă, are un copil minor în întreținere și are un domiciliu stabil.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursul declarat de inculpata MARI ca fiind nefondat, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpata MARI este cercetată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, reținându-se că, la data de 29 ianuarie 2009, a vândut - martorului denunțător - o doză de heroină, conținând 0,10 grame, contra sumei de 120 lei și a mai deținut un număr de 46 doze conținând 3,33 grame heroină, în vederea comercializării.
Inculpata MARI a fost arestată preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr.25/UP/30.01.2009, emis de Tribunalul București Secția I-a Penală, reținându-se a fi întrunite condițiile art.143, art.148, lit. f Cod procedură penală și art.1491, art.151 Cod procedură penală, durata arestării preventive fiind de 29 de zile, de la 30.01.2009 până la 27.02.2009, inclusiv.
Astfel cum a reținut și instanța de fond, în cauză există probe și indicii temeinice, care generează presupunerea rezonabilă că inculpata a săvârșit fapta pentru care a fost trimisă în judecată, așa încât, criticile inculpatei vizând acest aspect nu pot fi primite; în acest context, se evidențiază un probatoriu bogat, administrat împotriva inculpatei: denunțul formulat de, proces verbal de prindere în flagrant, proces verbal de percheziție domiciliară, proces verbal de percheziție corporală, declarații martori, declarațiile inculpatei, raport de constatare tehnico științifică.
Totodată, trebuie subliniat faptul că sunt îndeplinite și cerințele dispozițiilor art.148 lit.f Cod procedură penală, respectiv pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatei este mai mare de 4 ani, iar lăsarea acesteia în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, evidențiat - în principal - de natura și gravitatea deosebită a faptei și de valorile sociale lezate prin comiterea acesteia.
Astfel, dacă îndeplinirea condiției privind cuantumul pedepsei pentru fapta reținută în sarcina inculpatei, este neîndoielnică (pedeapsa mai mare de 4 ani închisoare), pericolul concret pentru ordinea publică este pus în evidență de natura și gravitatea faptei, de urmările produse de aceasta, urmări constând în lezarea unor valori sociale fundamentale ocrotite de legea penală; în acest context se relevă modalitatea de operare, minuțios și amplu planificată, cantitatea de heroină pe care inculpata o deținea în vederea traficării, dar - mai ales - pericolul pe care-l prezintă acest gen de fapte pentru sănătatea și siguranța publică, rezonanța socială negativă, ecoul în rândul comunității, care generează temerea că lăsată în libertate, inculpata ar fi tentată să-și continue activitatea infracțională, perspectivă aptă să creeze - în mod real - o tulburare a ordinii publice.
Referitor la circumstanțele personale ale inculpatei, invocate de aceasta, Curtea apreciază că lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că are un minor în întreținere, locul de muncă sau domiciliul stabil, nu pot constitui - în sine - un temei pentru punerea în libertate a acesteia, urmând ca argumentele vizând circumstanțe favorabile să fie valorificate, în cadrul unei eventuale individualizări a pedepsei, dacă se va dovedi - cu certitudine și fără echivoc - vinovăția inculpatei.
În speță, Curtea apreciază că această măsură preventivă, pentru motivele deja expuse, se impune a fi menținută și prin prisma normelor consacrate de art.5 paragraf 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și prin raportare la dispozițiile art.136 Cod procedură penală, ce vizează asigurarea în condiții optime a desfășurării procesului penal, astfel că nu se impune nici înlocuirea măsurii deja luate cu o alta mai puțin severă, așa cum a solicitat apărătorul inculpatei.
Așa fiind, Curtea constată că soluția adoptată de prima instanță este legală și temeinică, în condițiile acestea măsura arestării preventive impunându-se a fi menținută.
Pe cale de consecință - în temeiul art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală - Curtea va respinge, ca nefondat, recursul promovat de inculpata MARI.
Față de soluți ce va fi pronunțată, Curtea va face aplicarea dispozițiilor art. 192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpata MARI împotriva încheierii de ședință din data de 18 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurentă la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei - onorariu avocat oficiu - se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
Red./2.04.2009
Dact./3.04.2009
Ex.2
Red.--
Președinte:Mihai OprescuJudecători:Mihai Oprescu, Viorel Adrian Podar, Antoaneta
