Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 37/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 12215/2/2009
3058/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 37
Ședința publică din data de 06 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 3: Ilie Ioana
GREFIER: G
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind judecarea recursurilor formulate de recurenții-inculpați, și împotriva Încheierii de ședință din data de 18.12.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-inculpați, personal, în stare de arest și asistat de apărător ales cu delegația nr. 77996/06.01.2010; personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu cu delegația nr. 00881/05.01.2010 și personal, în stare de arest și asistat de apărător ales - cu delegația nr. 33/06.01.2010 depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat,
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul ales pentru recurentul-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 18.12.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală în dosarul nr- considerând încheierea Tribunalului București ca fiind nelegală și netemeinică având în vedere că motivarea Tribunalului București cu privire la menținerea temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive este subiectivă, de asemenea arată că nu au fost consemnate obiectiv concluziile susținute de către acesta în apărare.
Apărătorul solicită a se analiza menținerea stării de arest a inculpatului din perspectiva dispozițiilor art. 300 ind. 1 Cod de Procedură penală care arată că trebuie analizată temeinicia și legalitatea măsurii arestării preventive. Din această perspectivă apreciază că măsura arestării preventive este legală.
Apărătorul consideră că această analiză a temeiniciei arestării preventive din prisma art. 300 ind. 1 Cod de Procedură penală, are referințe și în practica CEDO respectiv menținerea arestării preventive este luată în cazul în care nu există o altă alternativă fiind luat în considerare persoana inculpatului și modul în care s-a săvârșit fapta.
Astfel, arată că inculpatul se află la primul contact cu legea penală și a recunoscu fapta. Din rechizitoriu rezultă că actele materiale ale inculpatului constă în faptul că acesta a fost contactat de investigatorul sub acoperire și de colaboratorul sub acoperire care l-a îndemnat să cumpere drog, iar ulterior i-a dat o pastilă investigatorului iar una și-a oprit-o el. Al doilea act material constă în faptul că după ce a cumpărat o cantitate de drog, o parte a înmânat-o colaboratorului sub acoperire iar cealaltă și-a oprit-o el.
Concluzia care reiese din aceste acte materiale este faptul că inculpatul nu era un traficant de droguri, nu se ocupa cu vânzarea de droguri, scopul său era de a-și achiziționa droguri pentru consumul propriu. Din modalitatea de săvârșire a faptei nu rezultă pericolul concret pentru ordinea publică. Solicită de asemenea a se avea în vedere că inculpatul a început un tratament de dezintoxicare.
Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului, casarea în parte a Încheierii Tribunalului București și revocarea măsurii arestării preventive având în vedere că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
În subsidiar apărătorul solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Apărătorul ales - pentru recurentul-inculpat solicită admiterea recursului formulat, casarea încheierii atacate cu consecința revocării măsurii arestării preventive iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul consideră că încheierea atacată încalcă art. 5 paragraful 3 CEDO în sensul că Tribunalul București nu a motivat suficient pericolul concret pentru ordinea publică în accepțiunea dispozițiilor art. 148 lit. f Cod de Procedură penală. Față de practica judiciară CEDO Tribunalul București trebuia să aibă în vedere circumstanțele personale ale inculpatului și existența unei alternative cu privire la starea de arest.
Să se aibă în vedere că materialul probator a fost finalizat, inculpatul nu are cum să influențeze bunul mers al cercetării judecătorești, pentru acest motiv solicită judecarea în stare de libertate.
Pentru motivele arătate solicită admiterea recursului, casarea Încheierii și revocarea măsurii arestării preventive iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului, casarea Încheierii, revocarea măsurii arestării preventive având în vedre că măsura arestării preventive este o măsură de excepție.
Critică încheierea Tribunalului București pentru netemeinicie considerând că în privința inculpatului nu s-a ținut cont de circumstanțele personale ale acestuia respectiv faptul că este la primul incident cu legea penală și nici de modalitatea reală de săvârșire a faptei.
În raport de aceste împrejurări, inculpatul poate fi judecat în stare de libertate, având în vedere că la dosarul cauzei nu există probe sau indicii că ar putea influența în vreun fel bunul mers al cercetării judecătorești.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați ca nefondate, considerând încheierea atacată ca fiind legală și temeinică, apreciind că în mod corect Tribunalul Bucureștia constatat că arestarea preventivă este legală și temeinică iar menținerea stării de arest preventiv este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.
În ceea ce privește subzistența dispozițiilor art. 143 și art. 148 lit. f Cod de Procedură penală arată că Tribunalul Bucureștia avut în vedere nu numai natura și gravitatea faptei săvârșită, dar și modalitatea concretă de săvârșire, scopul de a obține foloase prin vânzarea consumului ilicit de droguri.
Referitor la lipsa antecedentelor penale invocată de către apărători, arată că acestea nu constituie un motiv pentru a justifica punerea în libertate a inculpaților.
Recurentul-inculpat, arată că este de acord cu apărătorul ales.
Recurentul-inculpat solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.
Recurentul-inculpat arată că este de acord cu apărătorul ales.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor penale de față, constată că prin încheierea din 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în baza art.3001alin.1 Cod procedură penală, s-a constatat temeinicia și legalitatea arestării preventive a inculpaților, și, și, în baza art.3001alin. 3 Cod procedură penală, fost menținută starea de arest a acestora.
Au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile formulate de avocații inculpaților, și de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut că temeiurile care au determinat arestarea inițială impun în continuare privarea de libertate a inculpaților, iar lăsarea acestora în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere natura și gravitatea deosebită a infracțiunii reținute și modalitatea concretă de săvârșire.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs, în termen legal, inculpații, și, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri de către instanța de fond a măsurii arestării preventive.
În subsidiar, inculpatul a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, iar inculpatul a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
S-a arătat în motivarea orală a recursului că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că în cauză nu există date sau indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, iar lăsarea lor în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică și nu ar influența buna desfășurare a cercetării judecătorești.
Curtea, verificând cauza atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art. 3856alin.3 Cod procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept, apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate, având în vedere în acest sens următoarele considerente:
Astfel, inculpații, și sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, la datele de 12.09.2009 și 28.05.2009, singur și, după caz, împreună cu alte persoane, a vândut colaboratorului cu nume de cod " ", în prima împrejurare și colaboratorului, precum și investigatorului cu identitate protejată " ", în cea de-a doua împrejurare, cantitatea totală de 0,22 grame de substanță, ce conține heroină (diacetilmorfină), pentru suma totală de 150 lei.
Cu privire la inculpatul s-a reținut că, la datele de 29.09.2009 și 30.09.2009, a vândut investigatorului sub acoperire " " și " ", împreună cu inculpatul, cantitatea de 387,78 grame de rezină de cannabis, cu suma totală de 2500 de euro, fiind prins în flagrant la data de 30.09.2009, iar la data de 27.05.2009 împreună cu inculpații și a vândut investigatorului sub acoperire " " și colaboratorului " " cantitatea totală de 0,51 grame cannabis cu suma totală de 60 lei.
În sarcina inculpatului s-a reținut că, la datele de 29.09.2009 și 30.09.2009, a vândut investigatorului sub acoperire " " și " ", împreună cu inculpatul, cantitatea de 387,78 grame de rezină de cannabis, cu suma totală de 2500 de euro, fiind prins în flagrant la data de 30.09.2009.
Analizând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive (art.143 rap.la art.148 lit.f Cod procedură penală), Curtea apreciază că acestea se mențin și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând suficiente indicii temeinice, în accepțiunea dată de art.143 alin. ultim Cod procedură penală acestei noțiuni, că inculpații au comis faptele pentru care sunt cercetați.
Totodată, sunt îndeplinite și cerințele prev. de art. 148 lit.f Cod procedură penală, fapta fiind flagrantă, pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care inculpații sunt cercetați fiind închisoarea mai mare de 4 ani și existând probe certe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, raportat la natura și gravitatea faptei, la modalitatea de comitere a acesteia, precum și la persoana inculpaților, existând temerea că, puși în libertate, vor săvârși și alte fapte de același gen.
Pentru considerentele apreciate ca temeinice în menținerea măsurii arestării preventive, cererile privind înlocuirea acestei măsuri cu una mai blândă, respectiv obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea formulate de inculpații și, apar ca fiind neîntemeiată și pe cale de consecință nu pot fi primită de
Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază recursurile declarate de inculpați ca fiind nefondate și în consecință, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, le va respinge ca atare.
Având în vedere că recurenții sunt cei care se află în culpă procesuală Curtea, în baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, îi va obliga pe aceștia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, și, împotriva încheierii de ședință din 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe recurenții - inculpați și la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare către stat din care suma de 100 lei onorariu apărător oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 06.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
G
Red.
Dact./02.02.2010
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Găgescu RisanteaJudecători:Găgescu Risantea, Bădescu Liliana, Ilie Ioana
