Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 373/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 373/R/MF.
Ședința publică din 01 iunie 2009
Curtea compusă din:
Complet specializat pentru cauze cu minori și de familie
Președinte: dr.- -, președinte secție
Judecător:: - -
Judecător:: - - -
Grefier: -
DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CROIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM -
Biroul Teritorial Pitești reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpații, și, în prezent aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales, conform delegației avocațiale depusă la dosar, recurentul icnulpat, în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale depusă la dosar, recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, desemnată din oficiu pentru acesta conform delegației avocațiale nr. 2176/2009, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se depune al dosar delegație avocațială din partea apărătorului.
Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorilor aleși și desemnați din oficiu, să ia contact cu recurenții inculpați, aflați în stare de arest.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursurilor, acordând părților prezente cuvântul asupra acestora.
Avocat pentru inculpatul, arată că recursul vizează încheierea din 25 mai 2009, prin care s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpaților. Arată că, dosarul se află deja în cursul judecății iar inculpatului i se reține o participație minimă respectiv că a trimis niște SMS-uri.
Face referire la părțile vătămate care sunt 210 la număr, toți sunt cetățeni străini, cetățeni ai unor state cu care România are sau nu încheiate Tratate. Inculpații nu se pot audia până nu se va stabili cadrul procesual. În acest sens se referă la faptul că, se va menține starea de arest a inculpaților, numai de dragul menținerii pentru că nu se va putea efectua niciun act în dosar. Se susține că acest gen de infracțiuni, este grav dar în cauză se uită că este arestat un om. O soluție înțeleaptă ar fi aceea de a se lua măsura ca inculpatul se nu părăsească localitatea de domiciliu. Mai face referire și la faptul că, scopul măsurii poate fi atins și prin luarea măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea. Arată că, cele 9 luni de arest l-au marcat suficient pe inculpat dar această situație se poate schimba.
Solicită punerea în libertate a inculpatului și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Liberarea inculpatului nu poate dăuna în niciun fel, cursul dosarului. Există la dosar toate actele efectuate de parchet și instanță și inculpatul nu le mai poate schimba în vreun fel.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca și legală și temeinică.
Susține că, nu s-au modificat temeiurile inițiale și acestea se mențin. S-a analizat complexitatea cauzei și termenul rezonabil precum și numărul mare de părți vătămate implicate. Solicită ca recurenții să fie obligați la plata cheltuielilor de judecată.
Avocat pentru inculpatul, precizează că, instanța în baza disp. art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală, s-a verificat în mod formal starea de arest preventiv a inculpatului, textele de lege susmenționate prevăzând necesitatea verificării stării de arest, din oficiu, de către instanță. Analiza trebuie făcută nu pentru toți inculpații ci pentru fiecare în parte, iar argumentele trebuiesc aduse individual și nu general așa cum a făcut instanța de fond. Redă fragmente din încheierea atacată, și face referire la probe, precizând că acestea sunt date tehnice astfel că inculpatul nu mai are ce influența. De asemenea, mai face referire și la termenul rezonabil de soluționare a cauzei și la faptul că, instanța de fond a acordat termen în septembrie 2009, astfel că până la acea dată nu se vor efectua acte, în dosar. Mai trebuie observat și că, măsura nu mai urmărește scopul legitim, pentru că măsura arestului preventiv nu mai este proporțională cu scopul măsurii.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate cu consecința revocării măsurii arestului preventiv al inculpaților.
Reprezentantul parchetului susține că, într-adevăr probele tehnice nu pot fi influențate de inculpați, dar aceștia au reușit să ia legătura cu victimele, în acest sens fiind dovezi, depuse la dosar. Consideră că acestea sunt suficiente probe, pentru ca inculpaților să li se mențină starea de arest preventiv.
Avocat, desemnată din oficiu pentru inculpatul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și punerea în libertate a acestuia. Arată că, trebuie avută în vedere persoana inculpatului. - se țină cont de participația la gravitatea infracțiunilor, participație care este minimă. De asemenea, precizează că inculpatul, nu are cazier. Totodată, susține că, nu mai sunt îndeplinite condițiile privind pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar reprezenta persoana inculpatului.
Reprezentantul parchetului precizează că, inculpatul era săgeată, contribuind astfel la ridicarea, de 43 de ori, a unor sume de bani. Fără participația acestui inculpat, banii nu ar fi ajuns la liderul grupului. Mai mult decât atât, numele celor care ridicau banii apar pe formularele tipizate de la bancă. Apreciază că, o măsură fermă ar determina stoparea, sau cel puțin micșorarea numărului de persoane care încearcă să săvârșească infracțiuni prin ridicarea unor sume de bani prin și.
Recurenții inculpați, având pe rând ultimul cuvânt, solicită după cum urmează:
solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură. Arată că, stă în arest de câteva luni. Solicită a se ține cont de faptul că, are familie și au început probleme familiale de când el este arestat. Solicită ca instanța să aibă încredere în cuvântul său, și să dispună înlocuirea măsurii arestului cu o altă măsură.
, solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură. Achiesează la concluziile apărătorului său și mai solicită ca instanța să țină cont că la tribunal, s-a acordat termen în luna septembrie 2009.
, solicită judecarea cauzei în stare de libertate. Arată că, a recunoscut fapta și că este un om amărât, fapt care l-a împins să scoată inițial banii. Lucra la un gater la H, iar când nu a mai vrut să scoată bani a fost amenințat de "".
CURTEA:
Deliberând, constată:
Prin încheierea nr.51/F din 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, printre altele, s-a menținut măsura arestării luată față de inculpații, și.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a apreciat că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive, impunându-se, în continuare, judecarea inculpaților în stare de arest preventiv, existând "riscul ca inculpații să comită în continuare același gen de fapte infracționale informatice".
Impotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și.
Cei trei inculpați au susținut că dosarul se găsește în faza de judecată și că măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu o altă măsură mai blândă, ținându-se seama și de faptul că inculpații sunt în arest preventiv de 9 luni, suficient timp pentru a se putea susține inexistența pericolului concret pentru ordinea publică.
De asemenea, inculpații au invocat în favoarea lor situațiile familiale care reclamă prezența lor acasă.
Examinând dosarul cauzei, atât prin prisma motivelor invocate și din oficiu, potrivit art.385/9 Cod pr.penală, se constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului, se reține că cei trei inculpați au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, alături de alți 29 inculpați, fiind acuzați de săvârșirea infracțiunilor prev. de art.7 din Legea nr.39/2003, art.49 din Legea nr.161/2003, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, art.215 alin.1, 2, 3 și 5 Cod penal, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, toate cu aplic.art.33 lit. și b Cod penal ( și ) și art.7 din Legea nr.39/2003, art.23 din Legea nr.656/2002 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, și art.33 lit.a Cod penal ( ).
Măsura arestării inculpaților a fost luată cu respectarea dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f Cod pr.penală, în sarcina inculpaților reținându-se infracțiuni pentru care pedepsele prevăzute de lege depășesc 4 ani închisoare, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Din probele administrate până în prezent, rezultă indicii temeinice și presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care sunt judecați, fiind incidente temeiurile arestării preventive prev. de art.148 lit.f Cod pr.penală.
Imprejurarea că inculpații susțin că sunt nevinovați de comiterea infracțiunilor pentru care au fost au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv, reprezintă o prezumție legală respectată de autoritățile judiciare și care subzistă până la momentul pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare.
In consecință, prin luarea măsurii arestării preventive și menținerea în continuare a acesteia, nu s-a înlăturat prezumția, ci doar s-au verificat condițiile limitative prev. de art.148 Cod pr.penală, în raport de materialul probator administrat în cauză.
Aprecierea probelor se va face de către instanța de fond, sub aspectul reținerii sau nu a vinovăției inculpaților.
Analizând încheierea atacată și din perspectiva dispozițiilor art.5 din Convenție, curtea apreciază că sunt respectate și aceste dispoziții.
In ceea ce privește condiția ca lăsarea în libertate a inculpatului să prezinte un pericol concret pentru ordinea publică, conform art.148 lit.f Cod pr.penală, este, desigur, adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu poate fi confundat cu pericolul social ca trăsătură esențială a infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații, aceasta nu înseamnă, însă, că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptelor.
Prin urmare, la stabilirea pericolului public se are în vedere, pe lângă datele legate de persoana inculpaților și date referitoare la fapte care, în speță - fapte infracționale informatice - sunt de natură a crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, de neîncredere în justiție, în sensul că cei care concură la înfăptuirea ei nu acționează ferm împotriva infracționalității.
In plus, în conformitate cu art.5 din Convenție și art.23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unor noi infracțiuni, sunt necesare, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, precum și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
In ceea ce privește posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, curtea apreciază că, în cazul inculpaților, acest lucru este posibil și prin faptul că aceștia sunt bănuiți de săvârșirea majorității faptelor folosindu-se de calculator, lucru ușor de realizat în orice locație, dacă ar fi puși în libertate.
Pe cale de consecință, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, curtea va respinge recursurile ca nefondate.
In temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, iar inculpatul, în plus, și la 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Drepturilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile penale declarate de inculpații, și, în prezent aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 25 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.
Obligă pe inculpați la câte 200 lei cheltuieli judiciare statului, iar pe inculpatul și la 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu, care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01 iunie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
10 iunie 2009
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Raluca Elena
