Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ Nr. 38/

Ședința publică de la 29 Mai 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Ispas

JUDECĂTOR 2: Maria Uzună

JUDECĂTOR 3: Lucia Dragomir

Grefier - - -

Cu participarea Ministerului Public prin

Procuror -

S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpațiiși- ambii deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din 27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.

În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat în stare de arest și asistat de avocat din oficiu in baza împuternicirii avocațiale nr. 2515/2008, emisă de Baroul C și recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat din oficiu in baza împuternicirii avocațiale de la dosarul cauzei, emisă de Baroul

Procedura este legal îndeplinită, părtile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.

În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părtile prezente, arată că nu au exceptii de ridicat și nici cereri de formulat.

Curtea, nu are de ridicat exceptii din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța și, în principal să se dispună revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului cu consecința punerii în libertate a acestuia, iar în subsidiar, să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu. Inculpatul are o educație precară și solicită a se analiza dacă, probele administrate în cauză până în acest moment, se coroborează. Până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, inculpatul este beneficiar al prezumției de nevinovăție.

Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului cu consecința punerii în libertate a acestuia. In cauză se prefigurează elemente noi care să pledeze în favoarea inculpatului care relevă faptul că, actul sexual a fost consimțit. Apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se dispune menținerea măsurii arestării preventive, prelungirea acesteia peste termenul rezonabil tinde să se transforme în executarea unei pedepse. În subsidiar, solicită să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Procurorul având cuvântul arată că, cererea formulată in baza art. 139 alin. 1 cod pr. penală, este o cerere nouă, formulată în recurs. Solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea dispozițiilor încheierii instanței de fond, care este temeinică si legală si prin care, în mod corect s-a dispus menținerea stării de arest a inculpaților. Temeiurile care au stat la baza luării măsurii nu s-au schimbat, inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică.

Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că solicită judecarea în stare de libertate pentru a aduce dovezi că nu este vinovat și totul este o înscenare.

Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că solicită judecarea în stare de libertate pentru a aduce dovezi că nu este vinovat. Partea vătămată are o moralitate îndoielnică și a mai băgat încă trei persoane la pușcărie.

CURTEA:

Asupra recursurilor penale de față;

Prin încheierea de ședință din 27 mai 2008, Tribunalul Constanța, în baza art. 3002rap. la art. 160 alin. 1 și alin. 3 cod pr. penală a menținut măsura arestării preventive față de inculpații și.

In baza art. 139 alin. 1 rap. la art. 145 alin. 1 cod pr penală, a respins ca nefondată cererea formulată de inculpatul, de înlocuirea a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut următoarele:

Inculpații și au fost trimiși în judecată prin rechizitoriu, pentru săvârșirea infracțiunilor prev de art 197 al 1,2 lit a și al 3 teza I cod penal, cu aplic art. 41 al 2 cod penal, art 211 al 1, al 2 lit b,c și al 2/1 lit a,b cod penal și art 197 al 1,2 lit și art 211 al 1, al 2 lit b și al 2/1 a, cod penal,fiecare, toate cu aplic. art 33 lit a cod penal și art 37 lit a cod penal.

În fapt, s- reținut că în seara de 16/17.09.2007 în intervalul cuprins între orele 12,00 - 1,00,au supus-o pe partea vătămată, în vârstă de 14 ani, la acte sexuale, respectiv două rapoarte sexuale normale și trei orale, prin constrângere morală, prin amenințare cu un cuțit și cu bătaia, după care, tot prin amenințare cu bătaia și cu cuțitul i-au luat telefonul mobil. În aceeași seară,în intervalul orelor 21,30- 23,30, au supus- pe partea vătămată -, în vârstă de 17 ani, la două rapoarte sexuale normale, prin constrângere morală, prin amenințarea cu bătaia și cu cuțitul, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra, după care, tot prin amenințare cu bătaia și cuțitul, i-au luat suma de 13,00 RON și o brățară precum și o verighetă, ambele din.

La luarea măsurii arestării preventive au fost avute în vedere dispozițiile art 143 cod pr penală, și art 148 lit f cod pr penală.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului s-a constatat că la acest moment procesual,sunt indicii temeinice - prev de art 143 cod pr penală, în referire la art 68/1 cod pr penală și art 5 pct 1 lit c din O - ale comiterii infracțiunilor de viol și tâlhărie de către inculpații și ,indicii temeinice evidențiate de mijloacele de probă administrate până în prezent.

Instanța a apreciat că în cauză subzistă cazul prevăzut de art. 148 lit. f cod pr. penală,întrucât infracțiunile cercetate sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar faptele, în concret - pe timp de noapte, săvârșite de două persoane împreună, prin amenințare, prin folosirea unui cuțit, asupra unei minore - conturează un pericol concret evident pentru ordinea publică, constând în rezonanța socială puternic negativă, în starea de insecuritate resimțită de cetățeni ca două persoane, cercetate pentru infracțiuni grave - ce reclamă o reacție fermă din partea autorităților judiciare, sunt lăsate în libertate și pot repeta activitatea infracțională.

Având în vedere considerentele arătate, instanța a concluzionat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpaților, fără a constitui la acest moment procesual o măsură disproporționată în raport de scopul urmrărit, respectiv asigurarea imperativului ordinii publice.

Privarea de libertate a inculpaților corespunde și scopului măsurilor preventive, astfel cum este reglementat în art.136 al.1 cod procedură penal, în vederea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, conservării probelor, necesității asigurării prezenței inculpaților la dispoziția instanței și lămuririi cauzei sub toate aspectele, evitării riscului sustragerii acestora de la judecată.

În cauză nu au intervenit elemente noi în favoarea inculpaților iar temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii preventive nu au dispărut, pentru a justifica revocarea în condițiile art.160 al.2 cod procedură penală, așa cum au susținut apărătorii inculpaților, iar durata rezonabilă a măsurii arestării preventive nu a fost depășită, nefiind încălcate prevederile art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În raport de toate aceste elemente, rezultă cu prisosință că temeiurile arestării preventive nu s-au modificat până în prezent, astfel că cererea inculpatului de a fi înlocuită măsura arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea, conform art.139 al.1 rap. la art. 145 al.1 cod procedură penală nu are nici un suport.

Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Personal și prin apărători, recurenții susțin că s-a depășit termenul rezonabil al arestării preventive având in vedere că sunt arestați de aproape un an de zile și în cauză nu s-a pronunțat o hotărâre definitivă de condamnare, iar din probele administrate rezultă că, partea vătămată a consimțit să întrețină relații sexuale cu inculpații.

Se solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii recurate și revocarea măsurii arestării preventive, iar in subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.

La Curtea de Apel Constanta cauza a fost înregistrată sub nr--.

Examinând cauza, in raport de criticile aduse si din oficiu, curtea constată că, recursurile declarate de inculpații și sunt nefondate.

Din analiza probelor administrate până in acest moment procesual, Rezultă că, temeiurile avute in vedere la luarea măsurii arestării preventive, respectiv art. 143 cod pr. penală si art. 148 lit. f cod pr. penală, nu s-au schimbat, nefiind întrunite condițiile aplicării disp. art. 160/b alin. 2 cod pr. penală.

Față de natura si gravitatea faptelor pentru care inculpații sunt cercetați, și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, curtea constată că in speță se impune in continuare privarea de libertate a inculpaților.

Ca atare, menținerea măsurii arestării preventive dispusă de Tribunalul Constanta este legală și temeinică.

Drept urmare, în lipsa unor cauze de nulitate a hotărârii, în baza art. 38515pct.1 lit."b" proc.pen. vor fi respinse ca nefondate recursurile declarate de cei doi inculpați, cu aplicarea corespunzătoare a disp. art. 192 alin. 2 cod pr. penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

În baza art.38515pct.1 lit."b" proc.pen.

Respinge ca nefondate recursurile penale declarate de inculpațiiși- ambii deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din 27 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.

Conform art.192 alin.2 proc.pen. obligă recurenții la plata sumei de câte 100 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat din care câte 40 lei onorariu pt. av. și av. se vor plăti, potrivit art.189 proc.pen. din fondurile

În baza art.309 alin.ultim proc.pen. minuta s-a întocmit în 2 exemplare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 mai 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

- - - -

- -

GREFIER,

- -

Jud. fond.

Red.. Jud. -

Tehnodact. Gref. -

2 ex./03.06.2008

Președinte:Adriana Ispas
Judecători:Adriana Ispas, Maria Uzună, Lucia Dragomir

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 38/2008. Curtea de Apel Constanta