Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 380/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.380/R/2009
Ședința publică din 08 septembrie 2009
PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Popovici Corina
JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art. 304 alin. 1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpații recurenți,fiul lui și, născut la data de 28 octombrie 1990 și, fiul lui și, născut la data de 25.04.1990, ambii aflați în Penitenciarul Oradea, având ca obiect menținere măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent în stare de arest și asistat de apărătorul ales al acestuia, av. în baza împuternicirii avocațiale de la dosar și inculpatul recurent în stare de arest și asistat de apărătorul numit din oficiu, av., în baza împuternicirii avocațiale nr.4271 din 07.09.2009 emisă de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul în susținerea recursurilor declarate de către inculpați.
Apărătorul inculpatului recurent, av. solicită instanței admiterea recursului, casarea și modificarea încheierii recurate ca fiind nelegală și netemeinică, pe cale de consecință a se dispune revocarea arestului preventiv și punerea inculpatului în stare de libertate, iar în subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea, cu motivarea că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri s-au modificat în prezent. Totodată susține că măsura arestării inculpatului a fost menținută în cursul judecății lipsind însă motivarea instanței, inculpatul fiind acuzat de infracțiunea de omor, iar motivarea instanței cuprinde aspecte cu privire la alți inculpați care ar fi făcut trafic de droguri.
Apărătorul numit din oficiu pentru inculpatul, av. arată că susține recursul declarat de către inculpat și solicită admiterea acestuia, casarea și modificarea încheierii atacate în sensul de a se dispune continuarea cercetării judecătorești cu inculpatul în libertate, întrucât acele temeiuri avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv nu mai subzistă în prezent.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii primei instanțe, arătând că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților se mențin, pedeapsa prevăzută pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani, inculpații prezintă pericol pentru ordinea publică și ca atare și cererea subsidiară apare ca nefondată.
Inculpatul recurent solicită cercetarea sa în stare de libertate.
Inculpatul recurent solicită punerea sa în libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din data de 01 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art.300/2 și art.160/b Cod procedură penală s-a menținut măsura arestului preventiv luată față de inculpații, născut la data de 25 aprilie 1990, deținut în Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin încheierea nr.13 din 5 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.17 din 5 martie 2009 și născut la data de 28 octombrie 1990, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin încheierea nr.14 din 6 martie 2009 Tribunalului Bihor în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.18 din 6 martie 2009.
S-a espins cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulată de inculpatul.
Definitivă în ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara formulată de inculpatul.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 13 din 5 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 17 din 5 martie 2009, iar inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 14 din 6 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 18 din 6 martie 2009, cu motivarea că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care sunt învinuiți, este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța a constatat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv acuzația comiterii unor infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 4 ani și pericolul concret pentru ordinea publică ce ar rezulta din lăsarea inculpaților în libertate, pericol ce poate fi dedus din gravitatea faptelor reținute în sarcina lor, subzistă și în prezent, iar aceste temeiuri impun menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Neexistând nici o modificarea sau dispariție a temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, nu se impune nici revocarea acesteia și nici înlocuirea cu o altă măsură preventivă neprivativă de libertate, nefiind îndeplinite condițiile art. 139 Cod procedură penală.
Văzând dispozițiile art. 300/2 combinat cu art. 160/b alin.3 Cod procedură penală și prevederile art. 23 alin.4/2 din Constituția României și dispozițiile art. 5 paragraful l lit.c din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, instanța a respins cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea formulată de și menținut arestarea preventivă a ambilor inculpați.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații și, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și modificarea ei, în sensul revocării măsurii arestării preventive și punerii în libertate, cu motivarea că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva acestora.
Examinând încheierea recurată prin prisma recursului declarat cât și din oficiu, conform art. 385/6 alin. 2 și art. 385/14 din Codul d e procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art.385/9 din același cod, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat apare ca nefondat și va fi respins ca atare, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
Temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu au încetat și ele impun în continuare privarea de libertate, pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta reținută în sarcina inculpaților este mai mare de 4 ani și în cauză există probe certe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În speță, pericolul social potențial se apreciază în raport cu comportamentul inculpaților, reacția opiniei publice, precum și rezonanța faptelor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată.
Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, de sentimentul de insecuritate în rândul societății, generată de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită sunt cercetate și judecate în stare de libertate.
Astfel fiind, în baza prevederilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpați, menținându-se ca temeinică și legală încheierea recurată.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală și art. 189 Cod procedură penală, va obliga pe inculpatul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs, iar pe inculpatul să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei onorariu pentru avocatul din oficiu, care se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală,
Respingeca nefondate recursurile penale declarate de inculpații, născut la data de 28.10.1990 și, născut la data de 25.04.1980, împotriva încheierii penale din 01 septembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe inculpatul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs, iar pe inculpatul să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei onorariu pentru avocatul din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 08 septembrie 2009.
Președinte Judecător Judecător Grefier
- - - - - - - -
red.dec.- /10.09.2009
jud.fond
tehnored.3ex./10.09.2009
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Popovici Corina, Condrovici Adela
