Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 433/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 433/
Ședința publică de la 10 August 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Marius Cristianepure
JUDECĂTOR 3: Adriana Ispas
GREFIER - I -
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror
Pe rol judecarea recursului penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii dde ședință din data de 5 august 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul inculpat în stare de arest, asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 69112 din 07.08.2009 emisă de Baroul Constanța - Cabinet.
Procedura este legal îndeplinită cu respectarea disp. art. 176 181 cod pr. penală.
Recursul este declarat în termen potrivit art. 3853cod pr. penală și motivat conform art. 38510cod pr. penală.
Instanța, în baza art. 301 cod pr. penală întreabă părțile dacă mai au alte cereri, excepții prealabile de formulat și văzând că nu sunt, în baza art. 38511cod pr. penală constată recursul în stare de judecată și în temeiul art. 38513cod pr. penală, acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat, avocat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate ca netemeinică și nelegală și pe fond, solicită nemenținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Un prim aspect pe care îl învederează instanței, însă asupra căruia nu insistă, este acela că, potrivit art. 3001cod pr. penală, instanța este datoare să verifice legalitatea și temeinicia luării măsurii arestării preventive înaintea expirării duratei arestului preventiv, însă dosarul a fost înaintat instanței în chiar ziua expirării acesteia.
De asemenea, cu privire la legalitatea măsurii arestării preventive nu face obiecțiuni, dar critică temeinicia acesteia referitor la dispozițiile art. 148 lit. a cod pr. penală, întrucât s-a făcut dovada că inculpatul nu a încercat să se sustragă de la urmărirea penală, dimpotrivă, s-a predat singur organelor de cercetare, astfel cum se specifică și în actul de inculpare, deci acest aspect nu mai poate fi invocat în continuare ca temei al menținerii arestării, cu atât mai mult cât inculpatul este în stare de arest, apreciind că această afirmație este neprobată.
Cu privire la temeiul art. 148 lit. f cod pr. penală, arată că nu este îndeplinită cea de-a doua cerință a acestuia, respectiv că lăsarea inculpatului în stare de libertate ar reprezenta un pericol pentru ordinea publică, având în vedere vârsta tânără a inculpatului de numai 20 de ani. Precizează că nu se poate susține că vârsta și statura inculpatului ar fi putut să-l determine pe acesta să agreseze și să taie părțile vătămate cu vârste de câte 40 de ani și mai masive.
Dimpotrivă, părțile vătămate au cele care l-au urmărit pe inculpat și l-au bătut, cum de altfel acestea recunosc în declarațiile date, motivat de împrejurarea că inculpatul ar fi injuriat-o pe fiica uneia din părțile vătămate, între aceștia existând o relație mai veche.
De altfel, Curtea de Apel Constanța în recursul inculpatului la încheierea prin care s-a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile, a redus această perioadă la 5 zile, a analizat toate aceste elemente și a avut reprezentarea faptului că inculpatul nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Un ultim aspect pe care îl învederează este acela că la fond, instanța a făcut referire la dispozițiile art. 136 cod pr. penală în mod generic, fără a preciza cărui scop al măsurii preventive este necesară starea de arest, sens în care solicită să se rețină disp. art. 136 al. 8 cod pr. penală.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu Râmnicu S, părțile vătămate locuind în altă localitate astfel că nu există posibilitatea de a le amenința sau influența.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea recursului ca nefundat, menținerea încheierii recurate ca temeinică și legală, întrucât instanța de fond a analizat actele și lucrările dosarului și a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului luată în lipsa acestuia, chiar dacă inculpatul cunoștea de existența propunerii de arestare, susținerea inculpatului că nu s-a prezentat întrucât l-ar fi intimidat părțile vătămate fiind o simplă afirmație ce nu poate fi reținută.
De asemenea nu se poate reține faptul că inculpatul nu ar fi fost în măsură să agreseze părțile vătămate, având în vedere că una dintre acestea a mai fost agresată de inculpat de două ori pentru relațiile dintre inculpat și fiica unei părți vătămate, motiv pentru care s-a ajuns la acest conflict.
În concluzie solicită respingerea recursului, apreciind că în mod corect a fost menținută arestarea preventivă luată față de inculpat.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că achiesează la concluziile apărătorului și solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință 05.08.2009, Tribunalul Constanța a dispus:
" În baza art.3001alin.3 Cod procedură penală:
Constată legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispuse față de inculpatul - fiul lui și, născut la data de 17.02.1988, deținut în Arestul
Menține măsura arestării preventive față de inculpatul ."
Pentru pronunțarea hotărârii, instanța a reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință 66/18.05.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța, s-a dispus măsura arestării preventive față de inculpatul în temeiul art.143 Cod procedură penală, art.148 lit.a), f) Cod procedură penală.
Măsura arestării preventive a fost succesiv prelungită prin încheierile 77/05.06.2009 și 81/18.06.2009.
Din probele administrate până în prezent în cauză constând în declarațiile inculpatului coroborate cu cele ale părților vătămate și, ale martorilor -, -, copiile sms-uri, acte medicale, expertiza psihiatrică a inculpatului, există date certe care să conducă la bănuiala legitimă că inculpatul a săvârșit fapte prevăzute de legea penală.
Se constată și prezența temeiurilor prevăzute de art.148 lit.a), f) Cod procedură penală, având în vedere că acest inculpat s-a sustras urmăririi penale și pentru că există pericol social concret pentru ordinea publică, raportat la circumstanțele și împrejurările de fapt ale conflictului dintre părți, care au determinat escaladarea acestuia precum și deznodământul violent, urmările produse și consecințele care s-ar fi putut produce, datele ce caracterizează persoana inculpatului (deși fără antecedente penale, având o vârstă tânără, acesta sunt indicii că manifestă agresivitate ).
Măsura privării de libertate dispusă față de inculpat este legală și temeinică și se impune menținerea acesteia pentru viitor pentru a asigura o bună soluționare a cauzei, în acord cu scopul prevăzut de art. 136 Cod procedură penală.
Împotriva hotărârii, în termenul legal, inculpatul a declarat recurs, motivând netemeinicia acesteia referitor la dispozițiile art.148 lit.a) Cod procedură penală, întrucât inculpatul a făcut dovada că nu s-a sustras de la urmărirea penală, precum și cu privire la disp. art.148 lit.a), f) Cod procedură penală, în sensul că nu există indicii că lăsarea în libertate ar prezenta pericol social pentru ordinea publică.
Criticile nu sunt întemeiate.
Potrivit art.160 alin.(3) Cod procedură penală, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune menținerea arestării preventive.
Potrivit art.139 Cod procedură penală, măsura preventivă se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea acelei măsuri.
În cauză, sunt probe ( și, ale martorilor -, -, copii sms-uri, acte medicale, procese-verbale de recunoaștere, procesul-verbal de cercetare la locuința părților vătămate) din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele penale deduse judecății - "tentativă la omor calificat și deosebit de grav" prevăzută de art.20 cod penal rap. la art.174 alin.(1), art 175 alin.(1) lit.i) cod penal, art.176 cod penal și art.176 alin.(1) lit.b) Cod penal și "vătămare corporală" prevăzută de art.181 cod penal, ambele în concurs real, fiind îndeplinite și la acest moment cerințele art.143 Cod procedură penală și art.681Cod procedură penală.
În ceea ce privește existența temeiului prevăzut de art.148 lit.f) Cod procedură penală, respectiv a necesității privării de libertate în continuare a inculpatului, se constată că, după scurgerea a 3 luni de arest preventiv, sunt date că ordinea publică este încă amenințată în cazul punerii în libertate a recurentului inculpat, datorită gravității deosebite și a reacției publicului față de infracțiunile imputate acestuia, de riscul exercitării de presiuni asupra părților vătămate și a martorilor care încă nu au fost audiați, motiv pentru care privarea sa de libertate este legitimă; întradevăr, în condițiile în care inculpatul s-a predat din proprie inițiativă autorităților de anchetă, a cooperat cu organele judiciare, critica apărării referitoare la cazul prevăzut de art.148 lit.a) Cod procedură penală este motivată, dar nu conduce la modificarea stării de arest deoarece există în prezent cazul prev. de art.148 lit.f) Cod procedură penală. Totodată în lipsa cercetării judecătorești, apărările vizând fondul cauzei nu sunt confirmate în acest moment motiv pentru care este temeinică măsura menținerii arestării preventive.
În consecință, negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, recursul declarat de inculpatul este nefondat și în baza art.38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, va fi respins, urmând ca potrivit art.192 alin.(2) Cod procedură penală, să fie obligat la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct.(1) lit.b) Cod procedură penală;
Respinge, ca nefundat, recursul declarat de inculpatul - fiul lui și, născut la data de 17.02.1988 - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva încheierii de ședință din data de 05.08.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.
Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 100 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, 10.08.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
I -
Red.jud.fond.
Tehnored.jud.-
2 ex./11.08.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Marius Cristianepure, Adriana Ispas
