Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 444/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 444/R/2009
Ședința publică din 7 iulie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Luminița Hanzer JUDECĂTOR 2: Claudia Ilieș Monica Rodina
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, reprezentat prin PROCUROR -.
S-a luat spre examinare recursul declarat de către DIICOT - Serviciul Teritorial Cluj împotriva încheierii penale fără număr din data de 2 iulie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect verificarea legalitatății și temeiniciei măsurii arestului preventiv față de inculpații și.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar și inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, avocat din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar, în substituirea d-ului avocat N din cadrul Baroului C, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Apărătorul ales al inculpatului depune două caracterizări privind pe inculpat, solicitând a fi avute în vedere la soluționarea cauzei.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reprezentanta DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj solicită admiterea recursului declarat, casarea încheierii penale atacate și rejudecând să se pronunțe o nouă hotărâre prin care să se dispună menținerea măsurii arestului preventiv față de inculpați. Instanța de fond a dispus, în temeiul art. 139 proc.pen. înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara, constatându-se că lăsarea în libertate a inculpaților nu mai prezintă la acest moment pericol concret pentru ordinea publică. Instanța de fond, când a apreciat că s-au modificat temeiurile arestării preventive, a avut în vedere aspectul că s-au reținut prin actul de sesizare a instanței cantități mult mai mari de substanțe stupefiante, în realitate fiind vorba de cantități mici. Inculpatul a desfășurat activitatea infracțională mai bine de 1 an de zile, iar la data de 7 aprilie 2009 a fost prins în flagrant, având asupra sa o cantitate de 30 gr hașiș proporționată. S-a reținut de asemenea că în favoarea inculpatului este posibilă aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, reducerea la Jap edespei, însă apreciază că ar fi prematură o discuție raportat la acest aspect, în condițiile în care nu există o hotărâre pe fond. Acest aspect poate fi analizat cu ocazia individualizării judiciare a pedepsei, la fel ca și aspectele privitoare la recunoașterea faptelor, la atitudinea sinceră avută pe parcursul procesului penal și la lipsa antecedentelor penale.
S-a susținut totodată că inculpatul a vândut droguri de risc și de mare risc doar investigatorului sub acoperire, ca urmare a unei atitudini provocatoare din partea acestuia, însă ambii inculpați au comercializat droguri de risc și droguri de mare risc, astfel că nu se poate susține că nu au avut reprezentarea că acele droguri nu vor ajunge pe piață.
Consideră că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpaților, motiv pentru care solicită admiterea recursului, cu consecința menținerii măsurii arestului preventiv față de inculpați.
Apărătorul ales al inculpatului solicită, în temeiul art. 38515alin. 1 lit. b proc.pen. respingerea recursului declarat de DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate. Instanța de fond, cu ocazia verificării legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, a dispus înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi țara, constatând că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii s-au schimbat. S-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, în temeiul art. 148 lit. f proc.pen. respectiv cercetarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. S-a avut în vedere și aspectul că inculpatul ar fi creat o piață de desfacere de droguri de risc și de mare risc. Acest inculpat a săvârșit însă un număr de 7 acte materiale, iar cantitatea de 14 pastile de ecstasy a vândut-o de fapt investigatorului sub acoperire. A oferit spre consum droguri de risc colegului de cameră și unor prieteni apropiați.
Potrivit art. 136 proc.pen. scopul măsurilor preventive este acela de a împiedica sustragerea inculpatului de la judecată sau de la executarea pedepsei. Însă una din obligațiile dispuse de către instanța de fond, atunci când a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv, a fost aceea de a nu-și schimba domiciliul. Nu ar mai putea influența mersul procesului penal la acest moment. Se află în arest preventiv de mai bine de 3 luni, timp în care a conștientizat gravitatea faptelor comise. Mai mult, inculpatul a fost provocat să vândă acele droguri de către colaboratorul sub acoperire. Pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil, justificând înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o măsură preventivă neprivativă de libertate.
Apărătorul ales al inculpatului solicită respingerea recursului declarat de DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj împotriva încheierii penale din data de 2 iulie 2009, prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Instanța de fond a pronunțat o soluție temeinică și legală când a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestului preventiv s-au schimbat. Măsura arestului preventiv se ia mai ales pentru a împiedica sustragerea inculpatului de la urmărire penală sau de la judecată, precum și pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal. în libertate, inculpatul nu se va sustrage de la procesul penal și va respecta toate obligațiile impuse de către instanță.
În cauză au fost administrate probe, iar ceea ce a mai rămas de administrat în materie de probațiune, nu este de natură să justifice privarea de libertate a inculpatului, pe considerentul că va zădărnici aflarea adevărului.
Referitor la temeiul arestării prevăzut de art. 148 lit. f proc.pen. susține că, deși prima condiție subzistă în continuare, respectiv pedeapsa mai mare de 4 ani, totuși nu mai este îndeplinită cea de-a doua condiție și anume lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică. Instanța de fond a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv pe motiv că pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat considerabil.
Inculpatul a dat declarații complete în cauză, a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, iar aceste aspecte pot fi avute în vedere și la acest moment, nu numai la pronunțarea soluției pe fond. După 3 luni de arest preventiv inculpatul a conștientizat gravitatea faptelor reținute în sarcina sa, e student și fără antecedente penale. Instanța de fond a impus în sarcina inculpatului anumite obligații pe care este dator să le respecte. În cazul în care nu va respecta aceste obligații cu rea credință se va lua din nou măsura arestului preventiv.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta săvârșită. Susține că a fost provocat de către colaboratorul sub acoperire. A realizat gravitatea faptelor comise și că starea de libertate trebuie prețuită.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că recunoaște și regretă faptele comise. Și-a dat seama de gravitatea acestor fapte, însă solicită să fie cercetat în libertate.
CURTEA
Prin încheierea penală fără număr din 02 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-,
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin încheierea penală nr. 32/C/08.04.2009 Tribunalul Cluja dispus arestarea preventivă a inculpaților și, considerându-se că față de aceștia sunt întrunite condițiile prev. de art. 143 și 148 lit. f din Codul d e procedură penală, respectiv că sunt indicii temeinice și probe că inculpatul este autorul infracțiunilor de trafic de droguri de risc și mare risc prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, respectiv că inculpatul a comis infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. 1 din același act normativ, pedeapsa prevăzută de lege pentru acestea este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică deoarece aceștia au furnizat droguri unui număr mare de persoane, în special în mediul studențesc, la acea dată existând indicii că cercul persoanelor care cumpărau sau primeau droguri de la inculpați este mai mare.
Prin rechizitoriul întocmit de procuror din cadrul - Biroul Teritorial Clujs -a dispus trimiterea în judecată a inculpaților pentru infracțiunile mai sus amintite, în formă continuată, iar inculpatul și pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consum propriu fără drept prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal.
Cu privire la starea de fapt s-a reținut în sarcina inculpatului că în intervalul de timp cuprins între lunile mai 2008 și martie 2009, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a vândut direct sau prin intermediul învinuitului un număr total de 14 comprimate ecstasy colaboratorului autorizat cu nume de cod " " și investigatorului sub acoperire cu nume de cod " Internulo" și că în primăvara anului 2009, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a vândut și oferit cannabis (skunk) colaboratorului autorizat cu nume de cod " și numiților, și, de asemenea că în cursul anului 2009, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut și a consumat în mod repetat cannabis, singur sau împreună cu mai multe persoane, iar în privința inculpatului că în perioada martie-aprilie 2009, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a introdus cannabis - marijuana pe piața de consumatori de droguri de risc din municipiul C-N, prin intermediul inculpatului punând în vanzare cannabis și a vândut direct cantitatea de cca. 40 de grame cannabis numiților, și.
Măsura arestului preventiv a fost menținută cu 2 ocazii de către instanță, inculpații fiind arestați preventiv de cca. 3 luni.
Potrivit art. 139 alin. 1 din Codul d e procedură penală măsura preventivă se înlocuiește cu altă măsură preventivă când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.
Temeiul pentru care măsura arestului preventiv a fost luată față de inculpați este cel prevăzut de art. 148 lit. din Codul d e procedură penală respectiv pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate, la data la care s-a soluționat propunerea de arestare preventivă, prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Până în prezent în cauză au fost audiați inculpații, care au recunoscut toate faptele pentru care au fost trimiși în judecată și martorii, și care au relevat împrejurarea că 4 dintre ei au consumat cannabis oferit de inculpatul, respectiv au tras fumuri din bonc - dispozitiv artizanal confecționat dintr-o sticlă de plastic și staniol, iar doi dintre ei au cumpărat 1,5 și respectiv 3 gr de marijuana de la inculpatul, confirmând astfel cele menționate în rechizitoriu. Persoanele cărora inculpatul le-a vândut droguri de mare risc, respectiv 14 pastile de ecstasy sunt colaboratorul autorizat și investigatorul sub acoperire a căror audiere nu are cum să fie influențată de inculpații lăsați în libertate
Pericolul concret pe care lăsarea în libertate a inculpaților l-ar fi putut reprezenta era considerat a fi denotat de pericolul social abstract și concret al infracțiunilor comise, de împrejurarea că aceștia au distribuit droguri în mediul studențesc, precum și de impactul social pe care traficul de droguri îl are. Pericolul social abstract al infracțiunii de trafic de droguri de risc, reflectat de limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor pentru această infracțiune, pentru inculpatul s-a modificat prin faptul că în urma declarației acestuia a fost începută urmărirea penală împotriva unuia din furnizorii de droguri, respectiv care este cercetat în prezent, făcând astfel posibilă aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, aplicare ce reduce limitele de pedeapsă la Apoi, inculpatul a oferit droguri (câte o țigară sau fumuri din bonc) colegilor săi de cameră precum și unor prieteni din Republica M, iar de vândut, a vândut doar investigatorului sub acoperire și colaboratorului autorizat ceea ce face ca pericolul social concret al infracțiunii să scadă și el. Mai trebuie amintit că după 3 luni de arest preventiv a scăzut și impactul infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații asupra opiniei publice și că aceștia par să fi conștientizat în arest urmările faptelor lor și ale teribilismului de care au dat dovadă. Toate acestea duc la concluzia că temeiurile care au determinat arestarea s-au schimbat în favoarea inculpaților și că măsura arestului preventiv poate fi înlocuită cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Curtea a dezvoltat 4 motive acceptabile pentru a refuza eliberarea în cursul procedurilor judiciare, respectiv riscul ca acuzatul să nu se prezinte la proces, inexistent în cauză deoarece dacă inculpații s-ar sustrage de la judecată ar fi automat rearestați potrivit normelor legale ce reglementează obligarea de a nu părăsi țara, riscul ca, în cazul eliberării, să împiedice desfășurarea procesului penal sau să comită alte infracțiuni - de asemenea inexistente de vreme ce marea majoritate a probelor au fost deja administrate, iar inculpații au recunoscut în totalitate faptele descrise în rechizitoriu, în plus, aceștia nu au antecedente penale. Curtea a stabilit de asemenea că trebuie luate în considerare gravitatea inculpării, circumstanțele cauzei, antecedentele și personalitatea inculpatului, ori, din probe rezultă, cel puțin despre inculpatul, că este un om deosebit și apreciat de către toți cei care îl cunosc, iar riscul de tulburare a liniștii publice este inexistent și el raportat la obligațiile ce pot fi impuse inculpaților dacă sunt lăsați liberi.
Apreciind că lăsarea în libertate a inculpaților nu mai prezintă același grad de pericol concret pentru ordinea publică și că buna desfășurare a procesului penal nu va fi cu nimic periclitată dacă inculpații vor fi cercetați în stare de libertate, în temeiul art. 139 alin. 1 din Codul d e procedură penală s-a dispus înlocuirea măsurii arestului preventiv luată față de inculpații, fiul lui și, născut la data de 13.08.1985, deținut în Penitenciarul Gherla și, fiul lui și, născut la data de 11.10.1989, deținut în Penitenciarul Gherla, cu măsura obligării de a nu părăsi țara fără încuviințarea Tribunalului Cluj.
Pe durata obligării de a nu părăsi țara inculpații sunt obligați să se prezinte la instanța de judecată ori de câte ori sunt chemați, să se prezinte la Poliția Z - inculpatul și la Biroul Central Universitar C - inculpatul ori de câte ori sunt chemați, să nu își schimbe locuința fără încuviințarea Tribunalului Cluj, să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme.
S-a atras atenția inculpaților că nerespectarea cu rea credință a obligațiilor ce li s-au impus duce la luarea măsurii arestului preventiv față de aceștia.
Împotriva acestei hotărâri a declarat, în termen legal, recurs, DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj, criticând-o ca nefiind temeinică și legală.
În motivarea recursului său, DIICOT- Serviciul Teritorial Cluj, a învederat curții faptul că inculpații au desfășurat activități infracționale pe o durată de timp destul de lungă, au traficat cantități relativ mari de droguri, iar referirea la aplicarea art.16 din Legea nr.143/200 în cazul inculpatului este prematură.
Apoi, s-a mai arătat și faptul că temeiurile care au stat la baza luării măsurilor preventive subzistă și în continuare.
Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:
Din probele administrate până în prezent rezultă existența unor indicii temeinice în sensul art.68 ind.1 că C.P.P. inculpații au comis faptele penale imputate, de altfel, pe parcursul cercetării judecătorești inculpații au recunoscut comiterea faptelor, aceste declarații coroborându-se cu depozițiile martorilor audiați până în prezent.
În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, acesta subzistă și în prezent.
Jurisprudența instanțelor a reținut că pericolul pentru ordinea publică nu este identic cu pericolul social al faptei. Pericolul concret are un sens mult mai larg și presupune o rezonanță a acelei fapte în rândul colectivității, de natură a naște temerea că împotriva unor asemenea persoane periculoase organele judiciare nu reacționează eficient. de insecuritate din rândul colectivității poate proveni din împrejurarea că o persoană care a comis o infracțiune de o gravitate ieșită din comun este cercetată în stare de libertate, circumstanțe ce ar putea încuraja și alte persoane să comită infracțiuni.
Raportat la cele de mai sus, curtea apreciază că în speță pericolul pentru ordinea publică rezultă în primul rând din modul și mijloacele în care a fost comisă fapta, din împrejurarea că inculpații au distribuit droguri în mediu studențesc, că inculpatul a acționat pe o durată de aproape un an de zile, traficând și droguri de mare risc.
De altfel, din considerentele hotărârii atacate nu rezultă că temeiurile ce au stat la baza luării măsurilor preventive s-au schimbat, instanța de fond făcând referire la jurisprudența CEDO și arătând că pericolul pentru ordinea publică s-a diminuat.
Față de cele de mai sus, constatând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive privative de libertate subzistă în continuare ( o eventuală aplicare a art.16 din Legea 143/2000 se va lua în considerare cu ocazia individualizării pedepselor în caz de condamnare), curtea în baza art. 38515pct.2 lit.d pr.pen. va admite recursul declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, împotriva Încheierii penale din data de 02 iulie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, pe care o casează în întregime și rejudecând:
În baza art.3002rap.la art.160 pr.pen. va menține starea de arest a inculpaților fiul lui și născut la 13.08.1985 și fiul lui și născut la 11.10.1989, ambii deținuți în Penitenciarul Gherla.
Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.2 lit.d pr.pen. admite recursul declarat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj, împotriva Încheierii penale din data de 02 iulie 2009, pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv, pe care o casează în întregime și rejudecând:
În baza art.3002rap.la art.160 pr.pen. menține starea de arest a inculpaților fiul lui și născut la 13.08.1985 și fiul lui și născut la 11.10.1989, ambii deținuți în Penitenciarul Gherla.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
5 ex./10.07.2009
Jud.fond.
Președinte:Luminița HanzerJudecători:Luminița Hanzer, Claudia Ilieș Monica Rodina
