Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 478/2008. Curtea de Apel Pitesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 478/
Ședința publică din 16 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Marioara Dumitru judecător
JUDECĂTOR 2: Marius Andreescu dr. - -
JUDECĂTOR 3: Marius Gabriel
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI, reprezentat prin:
- procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpații, și, toți deținuți în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 09 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică au răspuns recurenții inculpați, și, toți asistați de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosarul cauzei, emisă de Baroul A, Cabinet individual, lipsă fiind inculpatul -, reprezentat de același avocat.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
S-a încuviințat apărătorului inculpaților să ia legătura cu aceștia.
Avocat și reprezentanta parchetului având pe rând cuvântul arată că nu mai au alte cereri prealabile de formulat acordării cuvântului.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat acordării cuvântului, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocat pentru inculpați având cuvântul solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii din data de 09 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, ca fiind nelegală și netemeinică, pe fond punerea în libertate a inculpaților și continuarea judecării cauzei cu inculpații în stare de libertate, apreciind că nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri și inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică și au trecut 13 luni de când inculpații sunt arestați.
De asemenea, precizează că încheierea tribunalului, nu este motivată corespunzător, deoarece după 13 luni de arest, se face o motivare în bloc, respectiv: temeiurile avute în vedere la luarea măsurii se mențin în continuare existând în mod concret date din care rezultă faptul că lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și pe scurt se arată care sunt acestea și într-un final se face referire la art.143 că Cod Penal există date și indicii temeinice că inculpații ar fi săvârșit infracțiunea.
Pentru inculpatul - solicită în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea, având în vedere starea de sănătate a acestuia.
Precizează că starea de sănătate a inculpatului s-a agravat în urma unor deficiențe grave din sistemul medical al Penitenciarului Spital Colibași, inculpatului fiindu-i administrat tratament pentru virusul, dar în această perioadă i s- întrerupt de mai multe ori tratamentul și nu i s-a respectat regimul alimentar.
Inculpatul - a fost cercetat și de autoritățile spaniole și a fost achitat, însă de la dosar lipsește această hotărâre deoarece nu a reușit să o traducă.
În ceea ce îl privește pe inculpatul, arată că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale, are trei copii minori în întreținere, iar situația familială a acestuia este precară, soția neavând un loc de muncă.
Reprezentanta parchetului având cuvântul pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate, menținerea încheierii din data de 09 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr- ca fiind legală și temeinică, apreciind că nu au încetat motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri și sunt probe certe de vinovăție a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, iar pedeapsa minimă prevăzută de leguitor pentru această faptă este de minimum 10 ani.
Instanța de fond a analizat corect motivele cerute de legiuitor.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, punerea în libertate, precizând că părțile vătămate au fost găsite singure și cu toate bunurile.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, punerea în libertate.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt potrivit disp. art.385/13 alin. ultim Cod procedură penală solicită admiterea recursului, punerea în libertate.
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față, deliberând, constată:
Prin încheierea din 9 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, complet specializat de minori penal, în dosarul nr-, în baza dispozițiilor art.160/3 Cod pr.penală, s-a modificat controlul judiciar instituit în sarcina inculpatei, în sensul că s-a permis acesteia ca în perioada 10 - 12 2008, să se deplaseze în municipiul B la Institutul "Parhon".
In temeiul dispozițiilor art.300/2 Cod pr.penală, rap. la art.160/b Cod pr.penală, s-a menținut măsura arestării preventive luată față de inculpații, fiul lui și, născut la 11 decembrie 1979 în comuna, județul A, -, domiciliat în comuna, sat, județul A, fiul lui și, născut la 7 februarie 1977 în comuna, județul A, -, domiciliat în comuna, sat, județul A, fiul lui și, născut la 29 iunie 1975 în G, -, domiciliat în, sat, județul A, și, fiul lui G și, născut la 7 aprilie 1969 în P, județul D, -, domiciliat în aceeași localitate,-.
Au fost respinse cererile formulate de apărătorul inculpatului - ca neîntemeiate, pentru motivele expuse în considerentele încheierii.
Pentru a pronunța această încheiere, s-a reținut că, în cauză există indicii temeinice din care rezultă că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt cercetați, sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și, avându-se în vedere împrejurările și perioada mare de timp în care au fost comise, despre a căror existență au luat la cunoștință un număr mare de persoane, s-a apreciat că temeiurile ce au impus arestarea preventivă se mențin în continuare.
S-a apreciat că, lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, luându-se în calcul și împrejurarea că aceștia au refuzat să dea declarații în instanță, cu privire la faptele pentru care sunt cercetați, nu sunt la primul contact cu legea penală, inculpații au mai fost condamnați anterior pentru fapte de același gen, iar o mare parte din părțile vătămate și martori nu au fost încă audiați.
Impotriva încheierii au formulat recurs inculpații, și -, invocând nelegalitatea și netemeinicia acesteia, întrucât nu mai subzistă motivele avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, aceștia nemaiprezentând pericol pentru ordinea publică, dat fiind că au trecut 13 luni de când au fost arestați.
Se mai susține că, încheierea nu a fost motivată corespunzător, făcându-se o motivare în bloc.
Inculpatul - a invocat starea de sănătate, care s-a agravat, întrucât i s-a întrerupt de mai multe ori tratamentul pentru virusul, datorită unor deficiențe grave din sistemul medical al Penitenciarului Spital Colibași, nefiindu-i respectat nici regimul alimentar, precizând, totodată, că ar fi fost cercetat și achitat de autoritățile spaniole, situație față de care, a solicitat, în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea de a nu părăsi localitatea.
Inculpatul a arătat că are în întreținere 3 copii minori, nu este cunoscut cu antecedente penale și are o situație familială precară datorită faptului că soția nu realizează venituri.
Analizând încheierea recurată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art.385/6 alin.3 Cod pr.penală, se constată că acestea sunt nefondate, urmând a fi respinse, având în vedere următoarele argumente:
Potrivit art.300/2 Cod pr.penală, în cazurile în care inculpații sunt arestați, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160/b Cod pr.penală, și când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, prin încheiere motivată, se menține arestarea preventivă.
In speță, cei 4 inculpați sunt cercetați pentru comiterea infracțiunilor de trafic de persoane minore și majore și proxenetism, constituirea unui grup infracțional și spălare de bani, prevăzute și pedepsite de art.12 alin.1, 2 lit.a, art.13 alin.1, 3 din Legea nr.678/2001, art.329 alin.1 rap. la art.41 alin.2 Cod penal, art.7 din Legea nr.39/2003 și art.23 lit.b din Legea nr.656/2002, în condițiile art.33 lit.a Cod penal.
Prin încheierea nr.77/CC din 14 august 2007, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților, în baza art.148 lit.f Cod pr.penală, pe o perioadă de 29 zile, începând cu data de 15 august 2007 până la data de 12 2007, inclusiv, măsură ce a fost menținută de către instanță de mai multe ori până în prezent.
La acest moment, cauza se află pe rolul Tribunalului Argeș, instanță competentă a se pronunța după administrarea nemijlocită a probatoriului, cu privire la vinovăția sau nevinovăția inculpaților.
In ceea ce privește măsura preventivă ce a fost supusă verificării, tribunalul s-a confirmat acestui text și a constatat că există indicii temeinice care conduc la presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată, sancționate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, constatând, astfel, ca fiind îndeplinite în mod cumulativ cele două condiții prevăzute de art.143 și art.148 lit.f Cod pr.penală.
In speță, pericolul concret pentru ordinea publică, rezultă din chiar modalitatea în care se presupune că au fost săvârșite faptele de către inculpați, din perseverența infracțională deosebită de care au dat dovadă, potrivit acuzațiilor ce li se aduc acestora, care s-au constituit în grup infracțional în scopul de a săvârși trafic de persoane, proxenetism și spălare de bani.
Pericolul concret pentru ordinea publică își găsește expresia și în starea de neliniște, sentimentul de insecuritate în rândul societății, generat de faptul că persoane bănuite de comiterea unor infracțiuni cu urmări grave sunt cercetate în stare de libertate, în speță, neputându-se ignora faptul că, inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea unor fapte grave, de mare rezonanță în localitatea în care s-au produs.
Și în raport cu dispozițiile art.5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și cu art.5 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau acelea de a se crede în posibilitatea comiterii unei noi infracțiuni, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor și desfășurării în bune condiții a procesului penal.
Astfel, în speță, activitatea infracțională expusă în actul de sesizare al instanței, este de natură să formeze convingerea că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce justifică temerea că aceștia ar săvârși noi infracțiuni, precum și impunerea menținerii arestării lor, așa cum în mod corect a hotărât tribunalul prin încheierea recurată.
De asemenea, și atitudinea necooperantă a inculpaților îndreptățește Curtea să considere că, odată puși în libertate, aceștia vor încerca să zădărnicească aflarea adevărului, mare parte din părțile vătămate și martori nefiind audiați, urmându-se a se avea în vedere și faptul că inculpații au mai fost condamnați anterior pentru fapte de același gen.
Cu referire la celelalte susțineri, nu există dovezi certe în sensul că diagnosticul de care suferă inculpatul - nu poate fi tratat în rețeaua, iar situația familială precară a inculpatului nu prezintă relevanță în subzistența temeiurilor ce impun în continuare privarea sa de libertate, reținându-se, totodată, că instanța de fond a motivat în mod corespunzător încheierea recurată.
In raport de această situație de fapt, reținută în cauză, în mod corect tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat arestarea inculpaților impun în continuare privarea de libertate a acestora.
Pe cale de consecință, criticile formulate de inculpați fiind neîntemeiate, urmează ca în baza art.385/15 pct.1 li.tb Cod pr.penală, să se dispună respingerea recursurilor ca nefondate, iar în temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, recurenții-inculpați vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, și, toți aflați în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 09 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare recurent la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr. pt. aflat la
seminar, semnează
președinte complet,
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.2
Jud.fond
7 octombrie 2008
Președinte:Marioara DumitruJudecători:Marioara Dumitru, Marius Andreescu, Marius Gabriel