Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 484/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
Dosar nr.3.000/2/2009
715/2009
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
Decizia penală nr.484/
Ședința publică din data de 3 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mariana Constantinescu
JUDECĂTOR 2: Daniela Panioglu
JUDECĂTOR 3: Raluca Moroșanu
GREFIER ---
.
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin PROCUROR.
Pe rol judecarea recursului declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 24.III.2009 a Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest preventiv, asistat juridic de apărător din oficiu, din cadrul Baroului B, cu delegația nr. 011.227/1.IV.2009, depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul-inculpat, prin apărătorul din oficiu, învederează faptul că lăsarea sa în libertate nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere faptul că are trei minori în întreținere și este proprietarul locuinței în care nu s-au găsit droguri, astfel că solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și, pe fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, întrucât de la data de 6.III.2009, când Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a I-a penală, prin Decizia penală nr.341/R/6.III.2009, din Dosarul nr- (470/2009), a stabilit că se mențin temeiurile arestului preventiv, nu au apărut elemente noi care justifice revocarea sau înlocuirea măsurii de prevenție.
Recurentul-inculpat, personal, lasă la aprecierea Curții.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Încheierea de ședință din data de 24.III.2009, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a penală a respins, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpatul, și cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, formulată de inculpatul, iar, în temeiul art.300/2, Cod procedură penală, raportat la art.160/b, Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a celor doi inculpați.
În motivare, instanța de fond a arătat că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, și anume lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă din natura și gravitatea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, determinată de modalitatea concretă de comitere, din amploarea acestui fenomen infracțional, cu un impact negativ asupra societății civile, căreia i se creează un sentiment de nesiguranță și incertitudine, precum și din circumstanțele personale ale inculpaților, existând temerea că vor comite fapte de natură penală similare.
În termen legal, inculpatul a declarat recurs, pentru netemeinicie.
În motivarea orală a recursului, recurentul-inculpat a arătat că lăsarea sa în libertate nu mai prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere faptul că are trei minori în întreținere și este proprietarul locuinței în care nu s-au găsit droguri.
A solicitat admiterea recursului, casarea, în parte, a încheierii de ședință și, pe fond, rejudecând, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Analizând actele și lucrările dosarelor, precum și încheierea de ședință recurată, atât din punct de vedere al motivelor de netemeinicie invocate, cât și din oficiu, potrivit art.385/6, alin.3, Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursul nu este fondat.
Astfel, Curtea reține că, prin Încheierea de ședință din Camera de Consiliu din data de 22.2008, din Dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a I-a penală a dispus, în temeiul art.143, Cod procedură penală, raportat la art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, arestarea preventivă a inculpatului, față de care a fost emis nr.93//22.2008, iar, prin Rechizitoriul din data de 16.VI.2008, din Dosarul nr.570/D/P/2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Bucureștia dispus trimiterea în judecată a inculpatului, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prev. de art. 2, alin.1 și alin.2 din Legea nr.143/2000, reținându-se în sarcina sa că pe data de 21.2008, împreună cu inculpatul, zisă "", au vândut martorului-denunțător, cu suma de 20 lei, compusă din bancnote înseriate anterior, cantitatea de 0,10 grame de heroină, iar, la percheziția domiciliară efectuată, în imobilul din B,-, Sector V, în care locuiau inculpații, au fost găsite, ascunse în gardul împrejmuitor, un număr de 26 doze de heroină, în cantitate de 1,44 grame.
Curtea apreciază că, deși încheierea de ședință este insuficient și defectuos motivată, dovedind superficialitatea instanței de fond în analizarea temeiurilor arestului preventiv și a cererilor formulate de inculpat, măsura de menținere a stării de arest preventiv este legală și temeinică.
Se impune precizarea că, având în vedere disp. art.141, alin.1, teza a II-a, Cod procedură penală, potrivit cărora nu este supusă nici unei căi de atac încheierea de ședință prin care a fost respinsă, ca neîntemeiată, cererea de înlocuire a măsurii preventive, Curtea nu va face nici un fel de referire la cererea de înlocuire a măsurii de prevenție, formulată de inculpat.
Așadar, substituindu-se judecătorului de fond, Curtea va analiza temeiurile avute în vedere la luarea măsurii de arest preventiv, apreciind că acestea continuă să existe.
Curtea apreciază că este îndeplinită cerința prevăzută de art.143, alin.1, Cod procedură penală, în sensul că există indicii temeinice cu privire la comiterea faptei penale de către inculpat, respectiv procesul-verbal din data de 19.2008, întocmit de - - Sectorul V, B, potrivit căruia ușa locuinței din B,-, Sectorul V este deschisă consumatorilor de droguri de către inculpatul, zisă "" sau de către inculpatul, care-i primesc în interior și-i pe ușa de acces în garaj, procesele-verbale de constatare a infracțiunii flagrante și de percheziție domiciliară, ambele din data de 21.2008, conform cărora în garaj a fost găsit inculpatul, iar în interiorul imobilului au fost găsite, ascunse în gardul împrejmuitor, 26 doze de heroină, în cantitate de 1,44 grame, după cum s-a stabilit prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.857.176/22.2008, întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil ale Drogurilor, la care se adaugă declarațiile martorului-asistent -, potrivit cărora a văzut o femeie brunetă, identificată ca fiind inculpatul, ce se uita peste gard, fiind atentă pe stradă, declarațiile martorului-denunțător, care a arătat că i-a înmânat inculpatului suma de 20 lei, compusă din bancnote anterior înseriate, iar inculpatul i-a adus doza de heroină, apoi i-a luat-o, spunându-i coinculpatului să-i dea banii înapoi pentru că este poliție în zonă, declarațiile inculpatului, care a precizat că locuiește în imobilul respectiv de 5 ani, iar coinculpatul este chiriașul său de o lună. Prin urmare, susținerea recurentului-inculpat, potrivit căreia în locuința sa nu au fost găsite droguri, este lipsită de suport real, atâta timp cât s-a dovedit faptul că heroina era ascunsă în gardul împrejmuitor al curții inculpatului.
De asemenea, Curtea apreciază că sunt întrunite condițiile cumulative prevăzute de art.148, alin.1, lit.f, Cod procedură penală, și anume pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, ce rezultă, cu precădere, din datele personale ale inculpatului, care, la vârsta sa de 26 de ani, nu are studii școlare și nici vreo ocupație onestă, astfel că, lăsat în libertate, va relua activitatea infracțională, pentru a obține, în acest mod, importante și rapide venituri necesare traiului, cu atât mai mult cu cât susține că în întreținerea și educarea sa se află trei minori, ce presupun un efort financiar permanent și considerabil, provenit din alte surse decât munca cinstită.
Lipsa antecedentelor penale nu este de natură să diminueze sau să înlăture periculozitatea inculpatului față de societate.
În plus, Curtea constată că în fața instanței de fond coinculpatul a susținut, în contradicție cu declarațiile sale de la urmărirea penală și cu celelalte probe, printre care procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, că inculpatul nu era acasă, ci, probabil, la magazin, iar dozele de heroină găsite în gard le-a cumpărat de la un puști și-i aparțineau, ori această schimbare de atitudine procesuală a coinculpatului, care, la vârsta sa înaintată, de 60 ani, s-a decis să preia asupra sa întreaga activitate infracțională, justifică menținerea în continuare în stare de arest preventiv a inculpatului, care a negat de la început orice implicare, deși vânzarea drogurilor avea loc chiar în casa în care locuia împreună cu inculpatul, în calitate de chiriaș.
În consecință, Curtea, în temeiul art.385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 24.III.2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-, iar, în temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, va obliga pe recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art. 385/15, punctul 1, litera b, Cod procedură penală, respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 24.III.2009 Tribunalului București - Secția a II-a penală, din Dosarul nr-.
În temeiul art.192, alin.2, Cod procedură penală, obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 3.IV.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
-escu
GREFIER
-
Red. și dact.: jud.
-Secția a II-a penală: -.
2 ex.
Președinte:Mariana ConstantinescuJudecători:Mariana Constantinescu, Daniela Panioglu, Raluca Moroșanu
