Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 494/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR. 3041/2/2009
741/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 494
Ședința publică din data de 07 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 2: Viorel Adrian Podar
JUDECĂTOR 3: Antoaneta
GREFIER -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva Încheierii de ședință din data de 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest și asistat de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și judecarea inculpatului în stare de libertate, avându-se în vedere, pe de o parte, că nu se mai mențin temeiurile care au determinat arestarea preventivă, în sensul că lăsarea în libertate a inculpatului nu prezintă un pericol concret pentru ordinea public și nu impietează buna desfășurare a procesului penal, iar, pe de altă parte, vârsta inculpatului (53 ani), faptul că mama acestuia este bolnavă de cancer, împrejurarea că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, că era încadrat în muncă la o societate comercială de publicitate, iar în prezent nu i s-a desfăcut contractul de muncă. De asemenea, solicită a se avea în vedere că inculpatul are două împrumuturi la bancă. Depune la dosar acte în circumstanțiere.
Invocă principiul egalității de tratament juridic, în sensul că, întrucât în aceeași cauză penală, pentru aceleași infracțiuni, unii inculpați - care au și antecedente penale - sunt cercetați în stare de libertate, se impune ca și clientul său să fie judecat în stare de libertate.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind temeinică și legală, întrucât temeiurile care au determinat arestarea preventivă se mențin și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, existând probe certe privind săvârșirea de către inculpat a 10 infracțiuni de trafic de influență și uz de fals, inculpatul recunoscându-și faptele, iar, din numărul mare de fapte săvârșite, din intervalul scurt de timp la care acestea au fost săvârșite, din valoarea ridicată foloaselor obținute și din modalitatea de săvârșire a faptelor rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Totodată, consideră că nu se poate invoca egalitatea de tratament juridic între inculpații din această cauză, dat fiind faptul că inculpații cercetați în stare de libertate nu au săvârșit același număr de fapte pe care le-a săvârșit inculpatul.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate pentru a-și îngriji mama bolnavă de cancer și de inimă și pentru a-și achita datoriile la bănci, consideră că lăsarea sa în liberate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din 26 martie 2009, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a dispus, printre altele și menținerea stării de arest a inculpatului .
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, pentru o bună înfăptuire a justiției, se impune ca cercetarea judecătorească să se desfășoare cu inculpatul în stare de arest,față de natura faptelor,modalitatea de săvârșire a infracțiunilor,de gradul de pericol social concret al faptelor comise.
Împotriva acestei încheieri,în termen legal, declarat recurs inculpatul,criticând-o pentru motivele consemnate în practicaua hotărârii.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii recurate,sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, sub toate celelalte aspecte, Curtea apreciază că recursul declarat în cauză nu este fondat, urmând a fi respins ca atare, pentru considerentele ce urmează:
Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond a menținut starea de arest a inculpatului,având în vedere că în cauză subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Astfel,inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea în concurs real a zece infracțiuni de trafic de influență prev. de art. 257 Cod penal și a 10 infracțiuni de uz de fals,toate cu aplic.art.33 lit.a Cod penal,constând în aceea că în în perioada septembrie - decembrie 2008, inculpații - și, in baza unor înțelegeri prealabile cu învinuiții și, au pretins și au primit de la denunțătorii, și a sume de bani cuprinse între 500 și 7000 de euro pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul Primăriei Sectorului 3 B în vederea obținerii unor locuințe sociale. Pentru a le crea martorilor denunțători convingerea că ar avea trecere pe lângă angajați ai susmenționatei instituții, inculpații au folosit contracte false de închiriere ce conțineau elemente de identificare a Serviciului Locativ, Patrimoniu și Evidența Proprietății Sector 3 ce fuseseră falsificate de inculpatul -.
În cauză sunt întrunite dispozițiile art.143 Cod procedură penală, în sensul să există probe că inculpatul a comis faptele ce i se rețin în sarcină.
Și dispozițiile art.148 Cod procedură penală subzistă în cauză, având în vedere că există probe că punerea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică,pericol analizat și în raport de gravitatea faptelor comise, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor.
Față de considerentele arătate, Curtea urmează ca, în baza art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, să respingă recursul inculpatului ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge,ca nefondat,recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 26 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.IE./ 2 ex./18.05.2009
Președinte:Mihai OprescuJudecători:Mihai Oprescu, Viorel Adrian Podar, Antoaneta
