Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 497/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - menținere măsură arest preventiv -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 497
Ședința publică de la 11 Mai 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Mihai Marin
- - - JUDECĂTOR 3: Robert
- - - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Dolj.
Pe rol, soluționarea recursurilor declarate de inculpații și - ambii deținuți în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii de ședință din data de 04 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns recurenții - inculpați (în stare de arest), asistați de avocat ales.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, iar reprezentantul Ministerului Public neavând obiecțiuni, instanța de control judiciar a constatat dosarul în stare de judecată și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Avocat, având cuvântul pentru recurenții - inculpați, a solicitat admiterea recursurilor declarate cu consecința casării încheierii și, într-o teză principală, revocarea arestării preventive a celor doi inculpați și judecarea lor în stare de libertate având în vedere că din conținutul încheierii recurate nu rezultă dacă în prezent mai există temeiurile avute în vedere la luarea și ulterior prelungirea și menținerea stării de arest a celor doi inculpați, respectiv dispozițiile art. 148 lit. b și f Cod procedură penală. În ceea ce privește dispozițiile art. 148 lit. b Cod procedură penală, s-a arătat că nici unul dintre cei doi inculpați nu poate influența părțile sau experții, deoarece aceștia nu există, același lucru fiind valabil și în ceea ce privește distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, atâta vreme cât acesta se află deja la dispoziția organului judiciar. Referitor la dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, Tribunalul Dolj nu a arătat în ce constă pericolul social concret al celor doi inculpați și care face necesară menținerea lor în continuare în stare de arest, cu atât mai mult cu cât aceștia se află de 4 luni arestați, nu au antecedente penale și nu s-a făcut dovada existenței unei conivențe între inculpată și soțul său din Italia.
Într-o teză subsidiară, apărătorul recurenților inculpați a solicitat ca în urma admiterii recursului și casării încheierii recurate, să se înlocuiască măsura arestării preventive cu o altă măsură preventivă prev. de art. 145 Cod procedură penală.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, deoarece faptele pentru care sunt trimiși în judecată și cercetați cei doi inculpați sunt grave, existând probe certe la dosar că aceștia se fac vinovați de ce sunt acuzați, iar dosarul se află în faza cercetării judecătorești la Tribunalul Dolj.
Recurenții - inculpați și -, având pe rând cuvântul, au arătat că-și însușesc concluziile apărătorului, solicitând admiterea recursurilor.
Dezbaterile fiind încheiate;
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Prin Încheierea din data de 04 mai 2009, Tribunalul Dolj - Secția Penală în dosarul cu nr-, a respins cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații - fiica lui și, născută la data de 17 noiembrie 1982 și - - fiul lui și, născut la data de 30 noiembrie 1978, în prezent deținuți în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță C, cu măsura de a nu părăsi țara, în principal, și respectiv, cu obligarea de a nu părăsi localitatea, în subsidiar.
În baza art.3002Cod pr.penală rap la art.160 Cod pr.penală, s-a menținut starea de arest a inculpaților și.
Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
La data de 19 martie 2009 fost înregistrat pe rolul instanței sub nr- rechizitoriul Ministerului Public - Direcția de Investigare a Organizate și Terorism - Serviciul Teritorial Craiova sub nr. 1/D/P/2009, privind pe inculpații și -, în prezent deținuți în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C, pentru săvârșirea infracțiunilor de:
- constituirea unui grup infracțional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup faptă prev.și ped. de art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003 privind Prevenirea și Combaterea Organizate;
- acces, fără drept, la un sistem informatic - faptă prev.și ped. de art. 42, pct. 1 din Legea nr.161/2003, Titlul III, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției;
- deținerea de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, faptă prev. de art.25 din Legea nr.365/2002 privind comerțul electronic.
În sarcina inculpaților s-a reținut că în dimineața zilei de 14.01.2009 lucrătorii de poliție din cadrul IPJ. D, au executat activități specifice de punere în executare a mai multor mandate de arestare europene emise de autoritățile italiene unul dintre aceste mandate de arestare europene fiind emis pe numele de care, împreună cu alte persoane cetățeni romani și străini sunt cercetați de autoritățile italieni pentru mai multe infracțiuni, respectiv asociere in vederea săvârșirii unui număr nelimitat de infracțiuni, acces abuziv la sisteme informatice, instalare ilegală a unor aparate apte si intercepteze comunicări informatice și telematice interceptarea frauduloasă a comunicațiilor informatice și telematice, deținerea abuzivă de cârduri de acces la sisteme informatice, tăinuirea de bunuri obținute ilegal precum ș falsificarea și folosirea abuzivă de cărți de credit a se vedea în acest sens mandatul european de arestare emis de Judecătorului pentru anchete preliminarii atașat la dosar.
În cadrul activităților specifice desfășurate, mandatele de arestare europene au fost puse în aplicare, dar nu s-a reușit prinderea lui.
Urmare acestei situații, lucrătorii de poliție din cadrul IPJ D au desfășurat alte activități specifice printre care și supravegherea intrărilor și ieșirilor din orașul C, cunoscându-se faptul că mai folosea autoturismul marca HONDJ cu numărul de înmatriculare B 73, cumpărat în leasing și aflat în patrimoniul SC SRL C, administrată de numita în calitate de soție.
În jurul orei 12:30 lucrătorii de poliție din cadrul IPJ D au oprit în trafic autoturismul marca Honda cu nr. de înmatriculare I 73 în care se aflau numiții și -. După ce a fost condus la sediul IPJ D, în portbagajul autoturismului respectiv au fost identificate un număr de cinci plase din material plastic cu aparatură specifică falsificării echipamentelor de plată electronică, precum și alte bunuri folosite în această activitate, dar și diverse sume de bani conform procesului verbal întocmit în acest sens. De asemenea, asupra inculpatului - a fost găsit și ridicat în vederea expertizării un dispozitiv tip utilizat în copierea datelor de la bancomate.
Toate bunurile și sumele de bani descoperite în autoturismul marca Honda, precum și dispozitivul artizanal găsit asupra inculpatului - sunt menționate în procesul-verbal atașat la dosar, iar la dosarul cauzei a fost atașat dispozitivul artizanal menționat anterior, aflat în plic sigilat pentru a fi observat și de către instanță.
Cu privire la bunurile descoperite în autoturismului în care se aflau, inculpații au arătat că nu știau ce se află în portbagaj, iar sumele de bani descoperite asupra inculpatei, potrivit relatării acesteia, urmau a fi folosite la plata unor taxe, rate și înapoierea unor bani către bunici.
Totodată, cu privire la dispozitivul artizanal descoperit în buzunarul de la geacă cu care era îmbrăcat, inculpatul - a arătat că geaca nu-i aparținea, ci o luase de pe bancheta din spate a autoturismului atunci când urcase la volan.
Prin încheierea din data de 15 ianuarie 2009 s-a dispus arestarea inculpaților pe o perioadă de 29 de zile, începând cu data de 15 ianuarie 2009 până la data de 12 februarie 2009, măsură prelungită prin încheierea din 10 februarie 2009,pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 13 februarie 2009 până la data de 14 martie 2009 inclusiv și pe o perioadă de 15 zile, începând cu data de 15 martie 2009 până la data de 29 martie 2009, inclusiv, prin încheierea din data de 10 martie 2009.
Analizând actele și probele administrate în cauză, instanța a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților au fost cele prev de art 148 lit b și f pr.pen.
Pentru ca instanța să stabilească dacă mai subzistă temeiurile ce au determinat luarea măsurii arestării preventive, trebuie avute în vedere următoarele aspecte referitoare atât la pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpaților, cât și caracterul rezonabil al detenției preventive.
Pericolul pentru ordinea publică presupune o rezonanță a unei fapte și trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucru negative, reacții care ar produce perturbații la nivelul disciplinei publice și respectului față de lege.
Pentru a susține că este vorba de un pericol public care să justifice arestarea sau menținerea arestării nu este suficient doar ca acesta să fie afirmat și trebuie să se demonstreze că o întreagă colectivitate este pusă în primejdie dacă infractorul este liber.
Este adevărat că pericolul pentru ordinea publică nu se confundă cu pericolul social, trăsătură esențială a infracțiunii, dar aceasta nu înseamnă că în aprecierea pericolului pentru ordinea publică trebuie făcută abstracție de gravitatea faptei, adică pericolul poate fi dedus din împrejurările în care s-a comis fapta,natura și gravitatea acesteia,elementele ce caracterizează persoana infractorilor, complexitatea cauzei sau comportamentul perturbant ori agresiv al infractorilor.
În cauză, există indicii temeinice care conduc la concluzia că activitatea desfășurată de inculpați are un caracter infracțional și nu este una întâmplătoare.
Este neverosimilă susținerea celor doi inculpați, constând în aceea că nu au avut cunoștință despre natura bunurilor găsite în autoturismul cu care se deplasau, în condițiile în care pe numele soțului inculpatei, era emis un mandat de arestare european pentru săvârșirea unor infracțiuni similare pe teritoriul statului italian, iar acesta se aflase în domiciliul comun în noaptea ce a precedat reținerea celor doi inculpați din cauză.
spre care se îndreptau (locuința de la țară a bunicilor inculpatei) și sumele de bani aflate în posesia lor precum și faptul că aceste sume de bani nu au fost declarate de la început organelor de poliție, justifică presupunerea că scopul deplasării celor doi era acela de a ascunde bunurile și banii deținute, respectiv obținuți ilegal, precum și de a-l proteja astfel pe și întreaga sa activitate infracțională de care cei doi inculpați nu erau străini.
Din declarațiile date de inculpați rezultă anumite contradicții privind condițiile și cauza deplasării împreună în ziua de 14.01.2009, ceea ce denotă nesinceritatea acestora și faptul că au dorit să ascundă adevăratul scop al deplasării lor.
În raport cu art. 5 din Convenția Europeană pentru apărarea ordinii și libertăților fundamentale și art. 23 din Constituție măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit infracțiunea sau există motive temeinice de a crede în posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni, fiind necesară pentru apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
În privința primei condiții a arestări preventive, respectiv existența unor probe directe sau indirecte (indicii temeinice) instanța a constatat că subzistă presupunerea rezonabilă privind săvârșirea faptelor, acest lucru fiind dedus din procesul-verbal de percheziție, sumele de bani descoperite în autoturismul marca Honda, aparatura specifică falsificării echipamentelor de plată electronică, dispozitivul tip utilizat datelor de la bancomat, corespondența electronică și programul de citire și editare carduri.
Trebuie menționat că existența unor date și informații în legătură cu săvârșirea unei infracțiuni de către o persoană nu trebuie să echivaleze cu faptele necesare pentru a justifica o condamnare.
Având în vedere contradicțiile dintre declarațiile date de cei doi inculpați, sumele de bani aflate în posesia lor, destinația deplasării înainte de oprirea lor de către organele de urmărire penale, justifică faptul că inculpații urmăreau distrugerea bunurilor și a sumelor de bani.
Potrivit jurisprudenței CEDO, prin gravitatea deosebită și prin reacția particulară a opiniei publice, anumite infracțiuni pot suscita o " tulburare a societății" de natură să justifice o detenție preventivă, însă doar pentru un termen limitat.
Tot instanța europeană a subliniat că persistența motivelor plauzibile care au condus la arestarea unei persoane pentru săvârșirea infracțiunilor este o condiție sine qua non a legalității menținerii detenției.
În evaluarea pericolului pentru ordinea publică nu trebuie să se aibă în vedere numai datele privind persoana inculpatului cât și cele referitoare la infracțiunile de săvârșirea cărora sunt învinuiți.
Având în vedere natura infracțiunii săvârșite, frecvența săvârșirii unor astfel de fapte, modul concret de săvârșire, instanța apreciază că lăsarea în libertate a inculpaților ar putea încuraja alte persoane să comită fapte asemănătoare, putând crea în opinia publică un sentiment de insecuritate, credința că justiția nu acționează suficient de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social.
Astfel, este drept că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, însă circumstanțele personale ale acestora nu pot fi avute în vedere în mod singular, ci în coroborare și cu celelalte criterii arătate mai sus. În cauză, inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni care prezintă un grad de pericol social ridicat ce rezultă nu numai din limitele de pedeapsă stabilite de legiuitor ci și din amploarea și rezonanța unor astfel de fapte în rândul societății și caracterul său organizat.
Din actele și probele administrate în cauză instanța a constatat că de la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților și până în prezent (circa 4 luni) nu au fost administrate probe care să determine concluzia că aceste temeiuri s-au schimbat.
De asemenea, ținând seama de dispozițiile art 136 alin 1.pr.pen, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților, chiar și sub condiția respectării unor obligații stabilite de instanța de judecată, ar afecta buna desfășurare a procesului penal.
Față de cele mai sus expuse, instanța a constatat că lăsarea în libertate a celor doi inculpați ar reprezenta, pe de o parte, un pericol pentru siguranța oricărui cetățean care folosește aceste modalități de economisire și plasare a resurselor financiare iar, pe de altă parte, ar crea în rândul opiniei publice un sentiment general de insecuritate privind eficiența aplicării legii, motiv pentru care în baza art.3002Cod pr.penală, va dispune menținerea stării de arest a inculpaților.
Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs - în termen legal - inculpații și -, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică în ceea ce privește menținerea stării de arest a celor doi inculpați, deoarece în cauză nu mai subzistă temeiurile avute în vederea la luarea măsurii arestării preventive prev. de art. 148 lit. b și f Cod procedură penală.
De asemenea, într-o teză subsidiară, s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă din cele prev. de art. 145 Cod procedură penală.
Examinând recursurile formulate, Curtea urmează să le respingă ca nefondate.
Potrivit dispozițiile art. 3002Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal investită este datorare să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, în conformitate cu art. 160 Cod procedură penală.
Potrivit acestui din urmă text de lege, instanța este obligată să verifice periodic, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, putând fie să revoce această măsură și să dispună punerea de îndată în libertate a inculpatului, fie să mențină această măsură preventivă. În prima ipoteză, instanța trebuie să constatate fie că arestarea preventivă este nelegală sau că temeiurile care au determinat au încetat sau nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, iar în cea de-a doua ipoteză trebuie să constate persistența în continuare a temeiurilor inițiale care au determinat măsura preventivă sau existența unor temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În cauză, Curtea constată că în mod legal Tribunalul Dolj apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive împotriva celor doi inculpați, respectiv dispozițiile art. 148 lit. b și f Cod procedură penală, subzistă în continuare și nu au apărut temeiuri noi care să justifice revocarea acestei măsuri. Astfel, din actele și lucrările dosarului, rezultă fără dubiu că atât condițiile art. 147 lit. b Cod procedură penală, cât și cele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală, sunt în continuare întrunite în cauză și nu au apărut elemente noi, care să conducă la concluzia lipsei de temeinicie a măsurii arestării preventive luată față de cei doi inculpați și necesității punerii lor în libertate.
De asemenea, Curtea apreciază că nu este întemeiată nici solicitarea inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă, deoarece temeiurile avute în vedere la luarea primei măsuri nu s-au modificat de așa natură încât să facă oportună o astfel de înlocuire.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca fiind nefondate, recursurile declarate de inculpații și - ambii deținuți în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva Încheierii de ședință din data de 04 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
Obligă recurenții la plata sumei de câte 30 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Mai 2009.
- - - - - - -
Grefier,
Red.jud.
PS/ 13.05.2009
11 mai 2009.
Administrația Finanțelor Publice C va încasa de la rec.inc. și -, suma de câte 30 lei cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Mihai Marin, Robert
