Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 507/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 507/ Dosar nr-
Ședința publică de la 29 Iulie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Popa
JUDECĂTOR 2: Alexandru Șerban
JUDECĂTOR 3: Nicoleta Hădărean
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public -
- procuror general în cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 22 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul inculpat G în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ), asistat de apărător din oficiu, avocat C -.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Avocat C - depune la dosar, în ședință publică, memoriu din parte inculpatului pentru a fi avut în vedere la soluționarea cauzei.
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și în temeiul art. 38513Cod procedură penală acordă părților cuvântul la dezbateri.
Avocat C -, apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat G, arată că inculpatul a formulat recurs împotriva încheierii de ședință a Tribunalului Brașov, prin s- menținut măsura arestării preventive față de acesta, apreciindu-se că temerile care au sta la baza luării măsurii preventive, respectiv dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală, subzistă în continuare.
Solicită admiterea recursului și pe cale de consecință să se dispună revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului.
Așa cum rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză până în prezent nu rezultă că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa. Proba privind testele ADN îl exclud pe inculpat de la locul faptei. Concluziile raportului de expertiză medico legal se precizează că nu au fost găsite profilul ADN al inculpatului la locul faptei, ci a unei persoane de sex feminin, care nu a fost identificată. De asemenea arată că declarațiile inculpatul de recunoaștere a săvârșirii fapte, au fost date sub violență.
Precizează că prezumția de nevinovăție nu a fost răsturnată, considerând că în cauză nu se mai poate menține măsura arestării preventive, pentru că nu există probe care să stabilească cu certitudine vinovăția inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public arată că inculpatul a declarat recurs împotriva încheierii de ședință din 22 iulie 2009 prin care Tribunalul Brașova menținut măsura arestării preventive.
Apreciază că, instanța trebuie să verifice dacă există indicii temeinice care să justifice menținerea acestei măsurii, fiindcă măsura arestării preventive se i- în condițiile prevăzute de art. 136, 143 Cod procedură penală și dacă există vreuna din cazurile prevăzute de art. 148 Cod procedură penală. În cauză, pericolul social deosebit al infracțiunilor, cu care instanța de fond a fost sesizată, nu mai trebuie discutat cel puțin prin prisma pedepsei prevăzută de lege pentru infracțiunea de omor calificat și nu se poate ignora faptul că inculpatul este perceput din comunitatea din care provine ca fiind autorul faptei, față de împrejurarea că este trimis deja în judecată și indiscutabil o asemenea persoană este perceput în comunitate ca un om deosebit de periculos care trebuie izolat de colectivitate, atâta timp cât există indicii temeinice și probe care îl acuză pe inculpat și a determinat trimiterea lui în judecată.
Față de cele arătate de apărătorul inculpatului la acest termen de judecată, apreciază că sunt probleme care se vor discuta în fața instanței de fond atunci când se va pune problema reținerii sau nu a vinovăției celui in cauză.
Față de motivele arătate, solicită menținerea încheierii recurate și să se constate că menținerea măsurii arestării preventive a fost judicios motivată de instanța de fond în fapt și în drept.
Astfel, solicită, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, respingerea recursului ca nefondat.
În cazul în care se va respinge recursul formulat,solicită ca în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare ocazionate cu soluționarea recursului, cheltuieli avansate de stat.
Recurentul inculpat G, având ultimul cuvânt, arată că nu este vinovat de infracțiunea reținută în sarcina sa și solicită judecarea sa în stare de libertate.
urtea
Deliberând asupra recursului penal de față,
Constată că, prin încheierea de ședință din data de 22 iulie 2009, Tribunalul Brașova menținut arestarea preventiva a inculpatului G, apreciind că în cauză, raportat la probele administrate, subzistă temeiurile arestării preventive, existând totodată, indicii ale comiterii unei fapte prevăzute de lege penală de către inculpat.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea arestării preventive și judecarea în stare de libertate deoarece nu prezintă pericol pentru ordinea publică, existând totodată serioase dubii cu privire la comiterea faptei de către inculpat.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, instanța constată următoarele:
Prin încheierile nr. 6 din 12 martie 2009, Tribunalul Bad ispus arestarea preventivă a inculpatului recurent pentru săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav, prev. de art. 174, 176 lit. d Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal, tâlhărie prev. de art. 211 alin.1, 2 lit.b și alin.2/1 lit.c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal, distrugere prev. de art. 217 alin.1 și 4 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit.a Cod penal, infracțiuni în concurs real prev. de art. 33 lit. a Cod penal, constând in aceea ca. în seara zilei de 22.11.2008, în jurul orelor 17,30 - 18,00 pătruns prin escaladarea gardului împrejmuitor în locuința părții vătămate din comuna,- județul B, unde a lovit-o pe aceasta cu o țeavă metalică în zona capului, cauzându-i astfel un traumatism cranio-cerebral cu hemoragie meningee și dilacerare cerebrală, care i-a cauzat moartea, după care a sustras din camera în care de afla victima suma de 50 lei, precum și faptul că a incendiat locuința părții vătămate.
Temeiurile arestării preventive l-au constituit prevederile art. 148 lit. f pr.pen. respectiv inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Pe parcursul desfășurării procesului, durata arestării preventive a fost menținută succesiv de către instanțele de judecata la fond și în recurs.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, se constată că soluția primei instanțe este legală și temeinică întrucât temeiurile ce au stat la baza luării măsurii preventive subzistă si in acest moment, luarea acestei măsuri fiind justificată de buna desfășurare a procesului penal, astfel cum prevăd dispozițiile art. 136.pr.pen.
În cauză sunt incidente și dispozițiile art. 143. pr.pen. astfel cum corect a analizat instanța de fond (motivare ce urmează a fi însușită și de instanța de recurs), existând indicii temeinice că inculpatul a comis fapte prevăzute de legea penală. Probele administrate în cauză până la acest moment conduc la presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează urmărirea penală a săvârșit faptele. Inculpatul a recunoscut inițial, atât la urmărirea penala, cat si in fata instanței de judecata, comiterea infracțiunilor, dând toate detaliile cu privire la modul de operare si de scăpare, aspecte ce s-au coroborat cu celelalte date ce reies din procesul verbal de reconstituire (operațiune realizata in prezenta inculpatului si a martorilor asistenți ce urmează a fi audiați in cercetarea judecătorească), si cel de conducere la fata locului, cu rapoartele de constatare tehnico-științifică, ale martorilor audiați in cauza.
Având în vedere condițiile concrete în care s-au comis faptele (prin exercitarea de violenta, asupra unei persoane de sex feminin, in vârstă, profitând de imposibilitatea acesteia de a se apăra in fata unei persoane de sex masculin), modul de operare și mijloacele folosite, consecințele produse prin acțiunea ilicită (victima a decedat, imobilul a fost incendiat ulterior săvârșirii omorului), precum și rezonanța socială pe care o au astfel de fapte în conștiința cetățenilor si starea de temere instalata în rândul comunității ca urmarea a comiterii de infracțiuni grave ce privesc libertatea persoanei, instanța de recurs constată că menținerea arestării preventive este justificată de buna desfășurare a procesului penal, potrivit dispozițiilor art. 136.pr.pen. probele care privesc fapta constituind tot atâtea probe cu privire la pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică punerea în libertate a inculpatului.
Raportat la considerentele expuse, instanța de recurs constată că această măsură nu înlătură prezumția de nevinovăție de care se bucură în continuare acesta, arestarea fiind necesară pentru a se asigura o bună soluționare a procesului.
Se constată, de asemenea, că durata arestării preventive nu depășit termenul rezonabil prevăzut de art. 5 paragraful 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților omului (arestarea preventiva s-a dispus de circa 6 luni de zile).
Față de considerentele expuse, în baza art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. Curtea de Apel va respinge ca nefondat recursul declarat și va menține încheierea recurată, obligându-l pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 189, art. 192 alin. 2. pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 22 iulie 2009 în dos. nr-, pe care o menține.
În baza art. 189. proc. pen. onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 100 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției și se include în cheltuielile judiciare.
În baza art. 192 alin. 2. proc. pen. obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 150 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 29 iulie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
aflată în concediu semnează grefier șef secție
Red. LP/ 21.08.2009
Dact.BD/31.08.2009
Jud. fond
- 2 exemplare -
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Alexandru Șerban, Nicoleta Hădărean
