Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 510/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 3137/2/2009

774/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 510

Ședința publică din data de 08 aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Bădescu Liliana

JUDECĂTOR 2: Cîrstoiu Veronica

JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Sofica

GREFIER: G -

*****************

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de către recurenții inculpați G, C și împotriva Încheierii de ședință din data de 11.02.009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții - inculpați G, C și, personal în stare de arest și asistați de apărător din oficiu cu delegație la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:

Apărătorul din oficiu al recurenților-inculpați G, C și solicită admiterea recursurilor astfel cum au fost formulate considerând că nu mai este necesară menținerea stării de arest și solicită judecarea inculpaților în stare de libertate.

Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere ca nefondate a recursurilor formulate, având în vedere că se impune menținerea stării de arest a inculpaților, împotriva cărora s-a pronunțat o hotărâre de condamnare, iar la dosarul cauzei există probe și indicii că inculpații se fac vinovați de săvârșirea faptei pentru care sunt cercetați, față de natura și gravitatea faptei săvârșite, de trafic de droguri de mare risc, consideră că lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Recurentul-inculpat G arată că lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.

Recurenta-inculpată C solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate.

Recurenta-inculpată lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.

CURTEA,

Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin încheierea de ședință din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală (dosar nr-), în baza art.3002raportat a art.160 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților C, și G și s-a menținut această măsură.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este pe deplin justificată, din datele existente la dosarul cauzei existând cel puțin indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații G, C și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a măsurii arestării preventive.

Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile sunt nefondate.

Activitatea infracțională reținută în sarcina fiecărui inculpat a constat în aceea că, inculpata, în ziua de 16.10.2008, a vândut colaboratorului " " - nume de cod o doză cu heroină contra sumei de 40 de lei prin intermediul inculpatului zis" ", persoană ce locuia cu aceasta la adresa sa de domiciliu, inculpata C, în zilele de 10.10.2008,13.10.2008 și 15.10.2008, în baza aceleași rezoluții infracționale, a vândut colaboratorului " " - nume de cod 6 doze cu heroină prin intermediul inculpatului zis "", persoana care locuia cu aceasta la adresa sa de domiciliu, inculpatul G, in data de 13.10.2008, în jurul orelor 11:30 a vândut colaboratorului " " - nume de cod două doze de heroină, iar la același dată în jurul orei 17:00, a vândut aceluiași colaborator două doze cu heroină, ambele tranzacții realizându-se la domiciliul său și inculpatul, în zilele de 10.10.2008, 13.10.2008 și 15.10.2008 a ajutat-o pe inculpata C să îi vândă colaboratorului " " 6 doze cu heroină, iar la data de 16.10.2008 a ajutat-o pe numita "" să vândă aceluiași colaborator o doză de heroină, intermediind tranzacții la domiciliul acestora.

Analiza temeiurilor de fapt ale arestului preventiv exclude analiza probelor și a mijloacelor de probă, dar nu împiedică instanța să procedeze la o antamare a faptelor principale, cu scopul de a constata existența unei suspiciuni rezonabile, în sensul art.5 paragraf 1 lit.c și paragraf 3 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale; pornind de la aceste repere - Curtea apreciază că temeiurile avute în vedere la instituirea - față de inculpați, a celei mai grave măsuri preventive, subzistă și impun în continuare lipsirea acestora de libertate.

Astfel, probele din care rezultă presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care a sunt cercetați sunt: declarațiile de recunoaștere ale inculpatelor C și (între timp, inculpatul a revenit asupra declarațiilor inițiale, recunoscând săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa-declarația din data de 18.12.2008 aflată la filele 205-207 ), procesele-verbale întocmite de procuror, de redare integrală a proceselor-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire " ", procesele-verbale întocmite de procuror, de redare integrală a declarațiilor colaboratorului " ", procesele verbale, certificate de procuror, de redare a conținutului înregistrărilor audio-video în mediu ambiental, efectuate în baza autorizației cu nr. 811/A1/2008 din 09.10.2008, emisă de Tribunalul București, procesele-verbale de percheziție corporală, rapoartele de constatare tehnico-științifică - toate aflate la dosarul de urmărire penală și care formează un amplu ansamblu probator, din care rezultă indiciile temeinice.

Pericolul concret pentru ordinea publică - în cazul celor doi inculpați - este cu atât mai ridicat cu cât aceștia își conjugat eforturile și experiența infracțională, pentru a realiza un număr cât mai mare de tranzacții cu stupefiante.

Astfel, periculozitatea inculpatului G este evidențiată de metodele îndrăznețe la care recurgea pentru a vinde, în repetate rânduri, droguri,încheind tranzacțiile chiar la domiciliul său.

Inculpata avea legături strânse cu coinculpatul, pe care-l găzduia la domiciliul său și împreună cu care vindea drogurile, acest din urmă inculpat fiind deosebit de periculos, întrucât era inițiatorul multor asemenea tranzacții, el fiind acela care racola diverși intermediari, context în care a ajutat-o și pe inculpata C să vândă, în repetate rânduri, cantități apreciabile de droguri; această inculpată și-a demonstrat perseverența și abilitățile în abordarea activităților infracționale, în primul rând, prin colaborarea strânsă pe care o avea cu inițiatorul, aspect care denotă pericolul concret pentru ordinea publică pe care această inculpată îl prezintă.

Pe de altă parte, gravitatea deosebită a acestor fapte, relațiile sociale ocrotite prin stabilirea de către legiuitor a unor pedepse aspre, demonstrează că punerea în libertate a inculpaților recurenți ar amenința efectiv ordinea publică, mai ales din cauza faptului că acest gen de infracțiuni au repercursiuni extrem de nocive asupra sănătății și vieții membrilor societății, cu atât mai mult cu cât ele vizează, cu predilecție, populația tânără.

În sfârșit, raportându-se la scopul arestării preventive, astfel cum este definit în art.136 alin.1 din Codul d e procedură penală, Curtea apreciază că menținerea acestei măsuri este necesară și pentru a asigura buna desfășurare a judecății.

Față de aceste considerente, constatând ca fiind legală și temeinică încheierea instanței de fond în ceea ce îi privește pe inculpații recurenți, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de aceștia.

Constatând că recurenții sunt cei aflați în culpă procesuală, Curtea - în temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală - va obliga pe fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G, C și împotriva încheierii de ședință din 11 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală în dosarul nr-.

Obligă pe fiecare inculpat la câte 200 lei, cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei, pentru fiecare - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 aprilie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

GREFIER,

G -

Red.

Dact.

Ex.2

Președinte:Bădescu Liliana
Judecători:Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica, Dumitrașcu Sofica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 510/2009. Curtea de Apel Bucuresti