Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 512/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 512
Ședința publică de la 03 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 3: Claudia Susanu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva", formulat deinculpatul, fiul lui si, nascut la 27.08.1984 - in prezent detinut in Penitenciarul I, impotriva incheierii penale din data de 30.09.2008, pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de av., aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Dupa ce a luat legatura cu inculpatul recurent, av. sustine ca inculpatul isi mentine recursul declarat si nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului declarat de inculpatul.
-. avand cuvantul, solicita admiterea recursului formulat de inculpatul recurent impotriva incheierii de sedinta din data de 30 septembrie 2008, prin care s-a prelungit masura arestarii cu privire la acesta.
Considera ca masura arestarii este o masura exceptionala si scopul acestei masuri poate fi atins si cu inculpatul in stare de libertate. Nu este o persoana care să prezinte un pericol social si solicita, in conformitate cu disp. art.139 alin.1 ind.3 Cod procedura penala, admiterea acestui recurs.
Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, apreciaza ca incheierea din 30 septembrie 2008 Tribunalului I este legala si temeinica, se afla in prezenta unei infractiuni de tentativa la infractiunea de omor calificat, dar e vorba de o aplicare a literei a) in primul rand, e vorba de tentativa cu premeditare, inculpatul și-a pregatit atacul impotriva victimei, victima este prietena lui, i-a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul, necesitand 25-30 de zile de ingrijiri medicale, pentru care instanta de fond a chibzuit foarte bine si a apreciat ca subzista in continuare temeiurile care au stat la baza masurii arestarii preventive si a dispus mentinerea arestarii preventive a inculpatului, motiv pentru care solicita respingerea recursului.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent sustine ca nu prezinta pericol social concret, nu s-a dus s-o omoare, nici măcar cu gândul să se certe cu ea. Erau in relatii bune. Solicita judecarea in stare de libertate.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Ulterior deliberarii,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din data de 30 septembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Iași, în baza dispozițiilor art.3002raportat la art.160 alin.1 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 27.08.1984 în I, deținut în Penitenciarul Iași în baza mandatului de arestare preventivă nr.52/U din 22.08.2008, emis de Tribunalul Iași, măsură ce a fost menținută în baza art.160 alin.3 Cod procedură penală.
În motivarea încheierii de ședință s-a reținut că măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată, prelungită și menținută în mod succesiv, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale ce reglementează această instituție de drept procesual penal.
Analizând și evaluând mijloacele de probă existente la dosar prima instanță a constatat că de la momentul arestării inculpatului nu au apărut elemente noi care să justifice aprecierea că temeiurile arestării - cele prevăzute de art.143 și art.148 lit. f Cod procedură penală nu au încetat și nu s-au modificat ci, impun în continuare privarea de libertate a inculpatului, legitimitatea menținerii în detenție fiind justificată de natura și importanța relațiilor sociale pretins încălcate prin activitatea infracțională bănuit desfășurată, de gravitatea faptei presupus a fi comisă, modalitatea și împrejurările concrete în care se presupune că a fost săvârșită acțiunea ilicită, urmările produse.
În termenul prevăzut de art.160 alin.4 raportat la art.160 alin.2 Cod procedură penală, împotriva încheierii de ședință a declarat recurs inculpatul care, prin apărătorul desemnat din oficiu a solicitat admiterea acestuia, casarea încheierii atacate și punerea sa de îndată în libertate. S-a susținut în motivarea recursului că în cauză nu se justifică menținerea măsurii arestării preventive în condițiile în care lăsarea în libertate a inculpatului nu ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, neexistând riscul de a influența desfășurarea procesului penal, ori de a se sustrage cercetării judecătorești.
Verificându-se actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, dar și sub toate aspectele conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, se rețin următoarele:
Potrivit art.5 din Convenția europeană a drepturilor omului și libertăților fundamentale și art.23 alin.1 din Constituția României nimeni nu poate fi privat de libertate.
În aceleași texte însă, sunt înscrise și excepții de la regula generală sus-menționată.
Astfel în art.5 paragraful 1 lit. c din Convenție, ratificată prin Legea nr.30/1994 se prevede că se exceptează de la dreptul de a nu putea fi lipsit de libertate și cel care a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune ori când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia.
În raport de reglementările internaționale menționate, cu referire expresă la excepția reprezentată de arestarea preventivă s-a stipulat, printre altele, că privarea de libertate trebuie să se realizeze numai în formele legale și după procedura prevăzută de legislația fiecărui stat, conform Convenției, respectiv, cu respectarea procedurii prevăzută de legea procesual penală, prin raportare și la dispozițiile constituționale.
În conformitate cu dispozițiile art.3002raportat la art.160 alin.1 Cod procedură penală în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar potrivit art.160 alin.3 al aceluiași cod, când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate instanța dispune prin încheiere motivată menținerea stării de arest.
Din examinarea actelor dosarului se constată că inculpatul este trimis în judecată prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art.20 raportat la art.174-175 lit. a și i Cod penal reținându-se că în ziua de 21 august 2008, cu premeditare, cu un cuțit a aplicat două lovituri părții vătămate, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un număr de 25-30 de zile de îngrijiri medicale și i-au pus viața în pericol.
Procedând la efectuarea verificărilor dispuse de legea procesual-penală prima instanță în mod corect a constatat că față de inculpat continuă să fie incidente dispozițiile art.143 și ale art.148 lit. f Cod procedură penală prin existența unor probe temeinice ce permit conturarea suspiciunii că s-ar face vinovat de comiterea infracțiunii de omor calificat sub forma tentativei, faptă sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și a condiției prezentării pericolului pentru ordinea publică, prin raportare la persoana celui acuzat și la perspectiva atentării în continuare a normelor de drept.
Prima instanță a examinat plural criteriile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive și care impun în continuare privarea de libertate a inculpatului raportat la impactul social deosebit pe care îl au asemenea infracțiuni în rândul populației, cu luarea în considerare a valorilor sociale ocrotite prin textul incriminator și al limitelor de pedeapsă.
De altfel, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă din partea societății ar întreține și încuraja climatul infracțional, ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii și ar induce un sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a justiției.
Toate aceste aspecte justifică dispoziția instanței de fond în sensul menținerii arestării preventive, astfel că în conformitate cu prevederile art.38515pct.1 lit. b Cod procedură penală se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care s-a inclus și onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, ce va fi avansat din fondul special al Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din 30 septembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 150 lei (RON) cheltuieli judiciare, din care 100 lei (RON) onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 3 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
08.2008.-
2 ex.-
Președinte:Gabriela ScripcariuJudecători:Gabriela Scripcariu, Tatiana Juverdeanu, Claudia Susanu
