Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 515/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 515/

Ședința publică din 02 octombrie 2008

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător

JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu

JUDECĂTOR 3: Elena Minodora

Grefier:

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin

- procuror

S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns inculpatul, aflat în stare de arest preventiv, fiind asistat de apărătorul ales, avocat, în baza împuternicirii avocațiale din 02 octombrie 2008, emisă de Baroul A - cabinet individual.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Potrivit art.172 alin.7 Cod procedură penală, s-a încuviințat apărătorului ales să ia legătura cu recurentul inculpat aflat în stare de arest.

Apărătorul recurentului - inculpat și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu au cereri prealabile de formulat.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursul în stare de judecată și acordă părților cuvântul asupra acestuia.

Avocat, pentru recurentul - inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate, iar pe fond judecarea inculpatului în stare de libertate, întrucât temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă, urmărirea penală fiind finalizată și nu s-a făcut niciodată dovada că inculpatul ar încerca să se sustragă urmăririi penale sau să zădărnicească aflarea adevărului. De asemenea, arată că celălalt mandat de arestare în lipsă nu a fost pus în executare, iar dacă se constata că inculpatul s-ar sustrage, se putea lua și o altă măsură față de el. Inculpatul este cercetat pentru fapte presupuse a fi săvârșite în anul 2003 - 2004, iar după 3 ani nu se poate invoca că el constituie pericol pentru ordinea publică.

Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică, solicită, în continuare, să se constate că măsura arestării preventive luată față de inculpat este legală și temeinică și că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea acesteia, iar alte elemente noi care să justifice lăsarea inculpatului în libertate nu au apărut.

Apreciază că lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol public concret având în vedere pericolul social al faptei, iar inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală.

Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate. De când este anchetat nu i s-a pus în vedere niciodată să nu părăsească țara sau localitatea.

CURTEA

Deliberând, constată:

Prin încheierea din 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-, s-a menținut starea de arest a inculpatului, fiul lui G și, născut la data de 11.07.1980, în C, județul A, domiciliat în C, str.-, -.D,.15, județul A, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr.8 S/P/2006, al DIICOT- Serviciul Teritorial Pitești, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.7 alin.1 din Legea nr.39/2003, - aderare la grup infracțional organizat, art. 290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal - fals în înscrisuri sub semnătură privată, art.215 alin.1,2,5 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal - înșelăciune, art.10 din Legea nr.87/1994, în condițiile art.9 alin.1 lit.c din Legea nr.241/2005 - evaziune fiscală, cu aplicarea art.13 Cod penal, în condițiile art.33 lit.a Cod penal.

În actul de sesizare a instanței, s-a reținut, în fapt, că inculpatul a aderat la un grup infracțional organizat de inculpatul, a produs documente de contabilitate primară false în perioada octombrie 2004 - octombrie 2005, cu ajutorul cărora a indus în eroare organele DGFP A, înșelând statul cu suma totală de 1.586.624 lei RON, reprezentând TVA încasat ilegal. Pentru aceiași perioadă, inculpatul a întocmit necorespunzător documente primare, acceptând, totodată, astfel de documente contabile în scopul împiedicării verificării financiar-contabile diminuând veniturile sau sursele impozabile.

Prin încheierea nr.37/CC/29.03.2007, pronunțată în dosarul nr-, a Tribunalului Argeș, s-a dispus arestarea preventivă doar a inculpatului, pentru 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a fost întemeiată pe dispozițiile art.148 lit.a și f Cod pr.penală, respectiv pe faptul că acesta s-a sustras de la urmărire penală și judecată, până la acel moment mandatul neputând fi executat.

Din datele de anchetă, a rezultat că inculpatul a fost plecat în Italia, în localitatea sau Spania, în localitatea, având prieteni în comunitățile de români. În raport de această situație, tribunalul a constatat că în speță sunt îndeplinite condițiile cerute de art.81 rap. la art.83 alin.2 Legea nr.302/2004, în sensul că instanța care a emis mandatul de arestare preventivă în cursul urmăririi penale ori al judecății sau instanța de executare urma să emită, din oficiu, sau la cererea procurorului un mandat european de arestare în vederea efectuării judecății, dacă fapta este pedepsită de legea penală română cu o pedeapsă privativă de libertate de cel puțin 1 an.

În speță, faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și arestat preventiv sunt sancționate de lege cu pedeapsa cuprinsă între 5-20 de ani, 10-20 ani; 6 luni -5 ani și, respectiv, 3 luni - 2 ani închisoare. Așa fiind, în baza art.81 rap. la art.83 alin.2 Legea nr.302/2004, s-a dispus emiterea mandatului european de arestare pentru inculpatul.

Prin încheierea nr.63/CC/13.06.2007 a Tribunalului Argeș, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data punerii în executare a mandatului.

Având în vedere faptul că inculpatul nu a ridicat obiecții în contra executării mandatului în ceea ce privește identitatea sa, s-a dispus punerea în executare a mandatului de arestare preventivă nr-, al Tribunalului Argeș, emis pe numele inculpatului, începând cu data de 18.07.2008.

Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea prevederilor legale în acest sens și a apreciat că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea ei, respectiv acesta se află în situația prev. de art.143 și art.148 lit.a și f Cod pr.penală, întrucât legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lui în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, iar inculpatul a dispărut de la domiciliu încercând să se sustragă de la urmărirea penală.

În consecință, măsura arestării preventive a fost apreciată ca fiind legală și temeinică, drept pentru care, în baza disp. art.160 rap.la art.300/2 Cod pr.penală, a fost menținută.

Impotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, solicitând revocarea măsurii arestării sau înlocuirea acesteia cu obligarea de a nu părăsi localitatea, deoarece nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri. Inculpatul a arătat că urmărirea penală a fost finalizată și că nu s-a făcut în concret dovada că inculpatul s-ar sustrage sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului, mandatul de arestare emis în lipsă nu a putut fi pus în executare, deoarece inculpatul era plecat în străinătate.

Analizând recursul, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, curtea constată că acesta este nefondat.

Trebuie reținut că inculpatul a fost trimis în judecată prin rechizitoriul nr.16D/P/2004 din 6 iunie 2007 al - Serviciul Teritorial Pitești, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni reținându-se starea de recidivă postexecutorie a inculpatului. Infracțiunile săvârșite de inculpat sunt infracțiuni grave și cu consecințe deosebit de grave, prejudiciile reținute în sarcina sa și a coinculpaților fiind foarte importante.

Amploarea activității infracționale, realizarea grupului infracțional în modalitatea descrisă în actul de acuzare și planificarea activității în mod riguros și pe durate importante de timp, dau măsura pericolului concret pentru ordinea publică, pe care îl prezintă inculpatul, chiar dacă nu a săvârșit o infracțiune de violență.

De altfel, trebuie avut în vedere că, chiar și legiuitorul a prevăzut pentru unele dintre infracțiunile reținute în sarcina inculpatului o pedeapsă identică cu cea pentru infracțiunea de omor, ceea ce înseamnă că pericolul social abstract al acestei fapte este la fel de important ca și cel pentru infracțiuni comise prin violență asupra persoanelor și nu se poate excludede planoideea pericolului concret pentru ordinea publică pe care îl reprezintă un inculpat care săvârșește infracțiuni în esență de natură economică.

unor mari prejudicii prin înșelăciune și teama pe care astfel de fapte, ca și emiterea de înscrisuri false privind unele tranzacții comerciale, sunt de natură să producă un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice în legătură cu stabilitatea și siguranța circuitului în civil sau comercial.

In concret, și datele privind persoana inculpatului sunt în măsură să conducă la aceeași concluzie. Inculpatul a fost condamnat și pentru alte tipuri de infracțiuni încă din perioada în care era minor și apoi și în perioada majoratului (în anul 2002 fiind condamnat la 6 pedepse de 3 ani închisoare pentru furt). Printr-un alt rechizitoriu, respectiv 8/P/2006, al A, același inculpat a fost trimis în judecată pentru infracțiuni similare celor pentru care este cercetat în prezenta cauză.

Atât în dosarul de față cât și în dosarul menționat anterior, s-au emis mandate de arestare în lipsă, iar apărarea inculpatului în sensul că nu știa de existența mandatului emis în prezenta cauză este, deoarece el fusese căutat la domiciliu încă din luna martie 2007 pentru a fi reținut în vederea ascultării și soluționării propunerii de arestare preventivă, dispusă în dosarul nr-, și ar fi putut să se întoarcă imediat după această dată, astfel încât la momentul judecării dosarului nr-, inculpatul s-ar fi aflat în țară și ar fi putut fi audiat înainte de a se dispune arestarea preventivă în prezenta cauză.

In consecință, curtea apreciază că în mod corect a fost luată măsura arestării preventive în baza art.148 lit.a) Cod pr.penală, și se impune menținerea acestei măsuri față de existența probelor și indiciilor și în sensul lit.f) a aceluiași articol, respectiv că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică, astfel cum a reținut tribunalul și cum s-a motivat anterior.

Față de cele expuse, curtea consideră legală și temeinică încheierea tribunalului și va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat, în baza rt.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, iar în baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, îl va obliga pe acesta la cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 11.07.1980, în C, județul A, CNP -, deținut în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din 23 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș -secția penală, în dosarul nr-.

Obligă pe recurentul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 2 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red./10 octombrie 2008

Tehnored./ex.2

Jud.fond

Președinte:Corina Voicu
Judecători:Corina Voicu, Dumitru Diaconu, Elena Minodora

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 515/2008. Curtea de Apel Pitesti