Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 535/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 535

Ședința publică de la 04 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Scriminți

JUDECĂTOR 2: Ciubotariu

JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu

Grefier - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

Pe rol judecarea recursurilor penale, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva", declarate deinculpatii, fiul lui si, nascut la 07.09.1974 și, fiica lui si, nascuta la 07.09.1977 - detinuti in Penitenciarul I, impotriva incheierii de sedinta din 21.08.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui in dosarul nr-.

La apelul nominal facut in sedinta publica, se prezinta inculpatul recurent asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I și avocat din Baroul Vaslui - care substituie pe avocat - aparator ales din cadrul Baroului de Avocati B, și inculpata recurenta asistata de avocat ales din Baroul Vaslui.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;

Luand cuvantul avocat sustine că o substituie pe doamna avocat si depune in instanta imputernicirea avocatiala de substituire.

Verificand actele dosarului, instanta constata ca doamna avocat este aparator ales al inculpatului, la fila 176 din dosarul Tribunalului Vaslui aflandu-se imputernicirea avocatiala a acesteia.

Avocat depune in instanta motivele de recurs formulate in scris de doamna avocat, care se ataseaza la dosarul cauzei. Inmânează câte un exemplar atât procurorului de sedinta cât și inculpatului.

Nemaifiind cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursurilor formulate de cei doi inculpati.

Avocat avand cuvantul pentru inculpatul recurent, sustine că, din informatiile pe care le are si din verificarile dosarului rezulta un prejudiciu de aproximativ 4 miliarde, acest prejudiciu, practic, este acoperit din bunurile sechestrate.

Solicita admiterea recursului, casarea incheierii recurate, revocarea masurii arestarii preventive pe care o apreciaza ca fiind prea și a se dispune punerea in libertate a inculpatului. Solicită a se aprecia această stare si a se avea in vedere că el a colaborat cu organele judiciare.

Avocat avand cuvantul pentru inculpata recurenta, sustine că, inculpata a inteles să declare recurs pentru motive de nelegalitate si netemeinicie. Raportat la persoana inculpatei, măsura arestarii preventive nu se justifică, se face trimitere la dispozitiile art.136 ind.1 din Codul d e procedura penala, pentru o mai bună infaptuire a justitiei.

Inculpata a fost arestata in luna februarie 2009. Deci o perioadă indelungată nu a prezentat pericol pentru ordinea publica, și deodată prezintă pentru că a avut o atitudine oscilantă.

Sunt 14 inculpati in cauză, sunt cadre cu pregătire, medici veterinari, directori de bancă, oameni care aveau o răspundere. Nu vede de ce și inculpata nu poate fi judecata in stare de libertate la fel ca ceilalti. Inculpatii care sunt liberi au tot interesul să tergiverseze aceasta cauza. Inculpata are varsta de 32 de ani, nu vede ce reeducare poate obtine in penitenciar, fiind un loc nociv pentru oricine. Beneficiind de masura obligarii de a nu parasi localitatea, ea se poate apăra, isi poate administra probe in favoarea ei.

Nu se poate retine litera "d" a art.148 Cod procedura penala ca temei pentru arestarea preventiva, nu a existat niciodată. Procurorul motiveaza in rechizitoriu, ca ea a avut o conduită oscilantă. Dupa cum se poate observa din dosar, inculpata nu a fost arestata de la inceput, ci din luna februarie a acestui an. Deci nu se poate retine litera "d" intrucat de la acea dată nu s-a mai desfasurat nici o activitate infractională, iar faptele care sunt descrise in rechizitoriu fac parte din infractiunile pentru care inculpatii au fost trimisi in judecată.

Consideră că inculpata nu prezinta pericol pentru ordinea publica, nu vede cum ar putea influența desfasurarea normală a procesului penal.

Solicita a se aprecia că recursul este fondat, in cauză există toate elementele care să convingă instanța că inculpata poate fi judecata in stare de libertate prin inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi țara, astfel ea s-ar putea apăra mai ușor.

Reprezentantul Ministerului Public avand cuvantul, sustine că, atât la luarea, cât și la prelungirea si mentinerea masurii arestarii preventive instanta a tinut seama de acest pericol social, de perseverenta infractionala si prejudiciul nerecuperat. Consideră că temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive față de inculpati subzistă in continuare, nu sunt incidente disp.art.139 alin.2 Cod procedura penala, deci cererea de inlocuire a masurii arestarii preventive este neintemeiata. Solicita respingerea recursului ca fiind neintemeiat si a se mentine in continuare starea de arest a inculpatilor.

Luand din nou cuvantul avocat sustine că, cere instantei să facă o reevaluare a probatoriului administrat si nu să fie cenzurat.

Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita instantei a studia probele din dosar, consideră că nu sunt intemeiate motivele care au dus la arestarea sa, nu este recidivist, din 2006 si pana in 2009 nu a savarsit alte fapte, dupa 7 luni de arestare nu are cum să influenteze buna desfasurare a procesului. Solicita a se dispune judecarea sa in stare de libertate pentru a readministra probele, el a fost doar un angajat.

Avand ultimul cuvant inculpata recurenta lasa la aprecierea instantei solutia ce urmeaza a se pronunta in cauză.

Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.

Ulterior deliberarii,

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursului penal de față:

Prin încheierea de ședință din 21 august 2009, Tribunalul Vaslui, în baza dispozițiilor art. 300 indice 2 raportat la art. 160 ind. b alin. 3 Cod procedură penală, a menținut arestarea preventivă a inculpaților:

, fiul lui și, născut la 07.09.1974 în mun. V, cu domiciliul în V, cu domiciliul în V, str.- --1,. B,.13, fără forme legale în V, str. -. 324,. C,.1,.13, jud. V și în V,-, jud. V, -, cetățean român, studii medii, ocupația muncitor, la SC SRL V, căsătorit, nu are copii minori, recidivist și

, fiica lui și, născută la 07.09.1977 în mun. V, domiciliată în mun. V, str. -.111,.A,.3,.6, județul V, -, cetățenia română, studii școala postliceală " " V, ocupația administrator la societate comercială cu răspundere limitată, necăsătorită, fără copii minori, cu antecedente penale, în prezent aflați în Penitenciarul Iași, dispusă prin încheierea nr. 2 din 05.02.2009, pronunțată de Tribunalul Vaslui, în baza căreia s-au emis mandatele de arestare nr. 3/U și 4 /U din 05.02.2009, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 din 39/2003; înșelăciune în convenții în formă continuată prev. de art. 215 alin. 1, 3, 4 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal; înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1, 3, 4, 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal; spălare de bani, prev. de art. 23 pct. 1, lit.a, c din 656/2002; evaziune fiscală, prev. de art. 6- 9 din 241/2005; instigare la infracțiunea de sustragere de sub sechestru, prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 244 Cod penal; punere în vânzare de alimente alterate, prev. de art. 313 Cod penal, și pe cale de consecință, respinge cererea formulată de inculpata - prin apărător, privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Inculpații au recurat încheierea de ședință sus menționată, în termen legal solicitând judecarea în stare de libertate, sau înlocuire a măsurii arestării preventive cu o altă măsură preventivă:

Inculpatul invocă faptul că nu a săvârșit infracțiunea pentru care se află în curs de judecată, nu există probe certe de vinovăție și nu prezintă un pericol social concret lăsarea sa în libertate;

Inculpatul invocă durata mare a arestului preventiv, nu mai prezintă un pericol concret la acest moment procesual.

Examinând legalitatea și temeinicia încheierii de ședință recurate, prin prisma motivelor invocate de fiecare recurent în parte, al probelor administrate până la acest moment procesual, al cadrului procesual al judecății instanța de recurs constată nefondate recursurile inculpaților pentru următoarele considerente:

Inculpații și se află în curs de judecată, împreună cu alți coinculpați pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din 39/2003; înșelăciune în convenții cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin.1, 3, 4, 5 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin.2 Cod penal; spălare de bani, prev. de art. 23 pct.1, lit.a, c din Legea 656/2002; evaziune fiscală, prev. de art. 6-9 din 241/2005; instigare la infracțiunea de sustragere de sub sechestru, prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 244 Cod penal; punere în vânzare de alimente alterate, prev. de art. 313 Cod penal.

Probele administrate până la acest moment procesual au fost analizate de instanța de fond prin prisma dispozițiilor art. 143.C.P.P. și art. 148 lit.d, f raportat și la art. 136.C.P.P. rezultând unele aspecte, anume:

Faptele din prezenta cauză comise în formă continuată se consideră a fi săvârșite la sfârșitul anului 2008 sau începutul anului 2009, date la care au fost epuizate acțiunile infracționale ale inculpaților. Aceste date sunt ulterioare condamnării inculpaților, hotărârea de condamnare a individualizat ciclul infracțional anterior, astfel că se poate aprecia că faptele din prezenta cauză sunt noi infracțiuni în sensul disp. art. 148 lit.d din Codul d e procedură penală.

sau lezarea ordinii publice există și atunci când se primejduiește nu numai viața sau integritatea corporală, sănătatea unei persoane, ci și atunci când se pun în pericol drepturi ale acestuia, precum dreptul de proprietate, întrucât infracțiunea de înșelăciune este una îndreptată contra patrimoniului.

Pericolul social concret al faptelor comise de cei doi inculpați în prezenta cauză, este determinat prin activitatea lor - au afectat grav un sector al vieții economice, aducând atingere comerțului și relațiilor sociale formate în jurul distribuției și consumului mărfurilor, de consecvența cu care cei doi inculpați au comis fapte de înșelăciune în aceeași modalitate, dându-i acesteia un caracter de continuitate, scopul final fiind acela de obținere de mijloace financiare, prin activități ilicite și disimularea provenienței acestora; de asemeni, punerea în vânare de alimente alterate sau având termenul de valabilitate expirat, constituie un atentat puternic la viața și sănătatea locuitorilor municipiului și județului

În raport cu art. 5 din Convenția europeană a drepturilor omului și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice de a se crede în posibilitatea săvârșirii unei noi infracțiuni, fiind necesară astfel apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenești, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.

Pericolul social potențial se apreciază în aport cu comportamentul inculpaților, reacția opiniei publice, rezonanța faptelor comise.

Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, prin sistemul de insecuritate în rândul societății, generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită sunt cercetate și judecate în stare de libertate.

Motivele de recurs invocate de fiecare recurent în parte vizează - pe de o parte, aspecte de interpretare probatorie în sensul nevinovăției inculpaților (la acest moment procesul administrarea probelor nu s-a finalizat, iar cadrul procesual al verificării legalității menținerii măsurii arestării preventive se circumscrie dispozițiilor art. 143 și 148 lit.d, f pr.Cod Penal fără a fi incidentă stabilirea vreunei forme de vinovăție); pe de altă parte, durata arestării preventive nu a depășit limita rezonabilă, fiind respectate dispozițiile normelor CEDO prin raportarea strictă la cazul în speță, natura și gravitatea infracțiunilor pentru care sunt judecați, gradul de pericol social concret, probatoriu rezultat cât și necesitatea finalizării procesului penal (al judecății) în bune condiții.

În final, criticile au vizat circumstanțe personale, cât și de egalitate de tratament cu ceilalți coinculpați față de care nu s-a luat măsura arestării preventive.

Față de acest aspect, "egalitatea de tratament" a fost raportată și analizată pentru fiecare inculpat în parte (în fapt și în drept), iar circumstanțele personale vor fi evaluate în strânsă raportare cu cele reale ale faptei, cât și în integralitatea lor și nu arbitrar sau distinct încât să justifice probator o schimbare a temeiurilor arestării preventive pentru fiecare dintre cei doi recurenți-inculpați.

Încheierea de ședință recurată este temeinică și legală, nu există viciu pentru a fi casată, astfel încât, în baza dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit.b pr.pen. constatând nefondate recursurile inculpaților, acestea vor fi respinse.

În baza dispozițiilor art. 192 alin.2 vor C.P.P. fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru aceste motive

În numele legii

Decide:

RESPINGE CA nefondate RECURSURILE formulate de inculpatii și impotriva incheierii de sedinta din 21.08.2009 pronuntata de Tribunalul Vaslui in dosarul nr-, incheiere pe care o mentine.

Obliga pe recurenti sa plateasca statului suma de câte 100 lei cheltuieli judiciare.

Definitiva.

Pronunțată în ședință publică, azi 04 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

-

Judecător,

- -

Grefier

- -

Red.

Tehn.

2 ex/30.09.2009

Tribunalul Vaslui:

Jud.

Președinte:Elena Scriminți
Judecători:Elena Scriminți, Ciubotariu, Otilia Susanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 535/2009. Curtea de Apel Iasi