Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 542/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMANIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALA NR.542/

ȘEDINȚA PUBLICĂ din 8 OCTOMBRIE 2008

PREȘEDINTE: Constantin Cârcotă JUDECĂTOR 2: Marcian Marius Istrate Mița

JUDECĂTORI - - - -

-

GREFIER - I - grefier șef secție penală

MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de

PROCUROR -

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

La ordine fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații: G, și, în prezent toți deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva Încheierii de ședință din 1.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, prin care s-a menți9nut măsura arestării preventive.

La apelul nominal au răspuns inculpații, în stare de arest, și G, asistați de avocat, în baza împuternicirilor avocațiale depuse la dosar și B, asistat de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.2/7.10.2008.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Curtea constată că apărător ales pentru inculpata este dl avocat care nu este prezent la acest termen de judecată.

Inculpata este de acord să fie asistată la acest termen de către dl. avocat, în substituirea apărătorului ales, avocat.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul inculpatului B, avocat ales, susține că recursul declarat vizează încheierea din 1.10.2008, prin care s-a menținut măsura arestării preventive. În opinia sa, măsura este nelegală și netemeinică.

Este nelegală, pentru că inculpatul este cercetat pentru două infracțiuni de înșelăciune și constituire în grup infracțional, reținându-se vinovăția sa pe baza unor înregistrările telefonice și pe baza declarațiilor de martori. S-a constatat, în acest sens, că nu s-au încălcat flagrant dispozițiile legale pentru obținerea acestora înregistrărilor telefonice, care după două termene au fost înlăturate. La acest moment, la instanța de fond, s-au audiat peste 40 martori, din declarațiile acestora nerezultând aspecte legate de activitatea infracțională a inculpatului B. Nici măcar unul nu a făcut referire la acesta, niciunul nu l-a cunoscut. Toți l-au indicat pe și care au emis file CEC. De la termenul anterior s-au schimbate temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă. Nu se mai impune menținerea acestei măsuri.

Motivarea instanței este lapidară, invocându-se doar disp.art.143 Cod procedură penală, fără a se indica indiciile temeinice. Inculpatul este arestat de mai bine de 1 an, fără motive temeinice. Nu există probe referitoare la acest inculpat pentru infracțiunea de înșelăciune. Nu a semnat niciun contract, filă CEC, iar referitor la infracțiunea de constituire în grup infracțională, arată că inculpatul a venit la firmă după ce aceasta a fost înregistrată la ORC, ca simplu angajat, pe post liber de merceolog.

Măsura arestării preventive este netemeinică pentru că nu există indicii din care să rezulte că inculpatul s-ar sustrage de la judecată. Are 54 ani, nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Să fie judecat în stare de libertate. Nu are antecedente penale, a dat declarații ample, complete.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Arestarea preventivă este o stare de excepție.

Apărătorul inculpaților și G, avocat ales, susține că motivarea instanței de fond privind menținerea arestării preventive este una generică, nu este nuanțată și nu se referă la situația fiecărui inculpat în parte. Inculpații sunt arestați din luna septembrie 2007, pentru înșelăciune și aderare la grup infracțional, în condițiile în care sunt concubini de 16 ani. Se acționează față de aceștia cu discriminare și inechitate. Din cuprinsul rechizitorului -fila 3, rezultă că aceștia, încă din luna noiembrie 2006, s-ar fi constituit într-un grup infracțional împreună cu mai multe persoane, B, cei doi fii ai, persoane care sunt libere. A mai reținut instanța că din declarațiile martorilor audiați în cauză nu rezultă alte aspecte care să se refere la participația directă la infracțiunea de înșelăciune. Cei doi inculpați nu puteau face activități de înșelăciune, pentru că la societatea respectivă nu avea vreo calitate oficială, nu putea încheia contracte, semna file CEC. Aceste activități au fost săvârșire de alte persoane care sunt cercetate în libertate. Primii care au fost ascultați în cauză au fost numiții și, care au fost lăsați să plece și ulterior au fost reținuți cei doi inculpați.

A mai motivat instanța că, importanța relațiilor sociale lezate, gravitatea infracțiunilor reținute, modalitatea și împrejurările concrete de comitere a acestora, numărul mare al actelor materiale, determină oportunitatea menținerii arestării preventive. Numai că toate aceste activități au fost desfășurate de persoanele care sunt libere. Pericolul public ar rezulta din sentimentul de neîncredere al persoanelor care desfășoară activități comerciale. Numiții și au fost cei care au încheiat contracte și au emis file CEC fără acoperire. . justiției în acest caz nu este corectă.

A trecut mai bine de 1 an de la data arestării preventive. A trecut termenul rezonabil în care se putea stabili vinovăția inculpaților și puteau fi aduși în fața justiției și ceilalți față de care s-a dispus disjungerea cauzei, pentru a se avea o vedere de ansamblu asupra săvârșirii infracțiunilor. Numiții și sunt cercetați în cauza disjunsă pentru mai multe fapte decât inculpații de față, fals, evaziune fiscală.

S-a arătat că inculpata a dat dovadă de persistență infracțională, pentru că mai este cercetată într-o altă cauză. Despre inculpatul G nu se menționează nimic, s-au ignorat circumstanțe favorabile, nu are antecedente penale, nu a emis file CE, nu a negociat direct cu contractanții, nu și-a însușit bani de pe urma activității infracționale.

Să se constate că măsura arestării preventive poate fi înlocuită, față de persoana inculpaților, probele dosarului, care nu au evidențiat participația lor directă, și a timpului scurs, precum și a existenței unei inechități create față de ceilalți inculpați.

Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului declarat de cei doi inculpați, să se caseze încheierea și să se înlocuiască măsura arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, până la terminarea procesului.

Procurorulsusține cu privire la motivele de inechitatea invocată în cauză, că nu-i poate fi imputată instanței pentru că nu se putea pronunța asupra celor doi - și - pentru că instanța nu a fost sesizată cu faptele comise de aceștia. Argumentele exced cadrului procesual și nu pot fi luate în considerare.

Legat de pericolul concret pentru ordinea publică, susține că este adevărat că s-au audiat foarte mulți martori, care nu și-au schimbat depozițiile, existând în continuare indiciile temeinice că inculpații au comis faptele cu care instanța a fost sesizată. Instanța nu se poate pronunța cu privire la alte aspecte, pentru că s-ar antepronunța în cauză.

La acest moment nu au dispărut temeiurile, acestea subzistă. Inculpata mai este cercetată într-un dosar privind patrimoniul unei societăți și a mai fost condamnată pentru infracțiuni concretizate în inducerea în eroare a unor persoane.

De asemenea, pentru inculpatul B, subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării.

Numărul actelor materiale comise, infracțiunile în sine reținute în formă continuată, urmarea materială produsă cu un prejudiciu foarte mare, se reflectă în mod direct asupra pericolului public dacă inculpații ar fi lăsați în stare de libertate.

Pentru aceste motive, solicită respingerea recursurilor, ca nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Apărătorul inculpaților și G, avocat ales,apreciază că după 14 luni de arest preventiv, se poate dispune înlocuirea cu măsura obligării foarte restrictive de a nu părăsi localitatea.

Apărătorul inculpatului B, avocat ales,susține că nelegalitatea la care s-a referit nu privește faptul că, cei care au semnat filele CEC, nu sunt arestați ci faptul că la acest moment cu există indicii, după audierea a 40 martori, că inculpatul Baî nșelat pe cineva.

Inculpatul B, în ultimul cuvânt, este de acord cu concluziile apărătorului său și lasă la aprecierea instanței dacă se poate judeca în stare de libertate.

Inculpatul G, avânt cuvântul,susține că s-au audiat peste 40 martori care au spus același lucru, că nu-l cunosc și că au încheiat contractul cu și. Solicită să i se acorde o șansă de a fi judecat în libertate, pentru că nu are antecedente penale, starea sănătății este precară. Nu se consideră vinovat pentru că el doar a lucrat la o agenție imobiliară și a condus o mașină. Are 35 ani.

Inculpata, recunoaște că are un dosar pe rolul instanței din 2001 și care face dovada că nu s-a ascuns, că nu a fugit și nu s-a sustras cercetării, a fost prezentă la toate termenele. A avut ocazia să fugă, vrea să se apere. Și în acel dosar este o situație asemănătoare, regizată. că neîntemeiat faptul că este cercetat și soțul său și fii săi. Fiica sa este plecată în Italia numai pentru a nu fi și ea introdusă în grupul infracțional, deși nu a făcut nimic. Din ultimii 15 martori audiați, a fost ajutat să-i recunoască din planșele foto, iar față parte din lumea interlopo, care umblă cu 10 recuperatori, nu putea să-l influențeze. Nu este vinovată, nu a comis nicio infracțiune.

După închiderea dezbaterilor și deliberare,

CURTEA

Asupra recursului penal de față;

Examinând actele și lucrările dosarului,constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 1.10.2008, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Galația dispus, în temeiul art.3002, în referire la art.160balin.1 și 3 din Codul d e procedură penală, menținerea aretării preventive a inculpaților ,G și B.

Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut, în esență, că măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată în mod legal și că temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri se mențin și impun în continuare privarea de libertate.

Împotriva acestei încheieri, au declarat recurs inculpații, G și B.

În dezvoltarea motivelor de recurs apărătorii aleși ai inculpaților au susținut că probele adminJ. în cauză nu fac dovada vinovăției lor și că înregistrările convorbirilor telefonice au fost efectuate fără exista o autorizație emisă în condiții legale, astfel că ele nu pot fi folosite ca mijloace de probă.

Inculpații au invocat și susținut că măsura arestării preventive a depășit o durată rezonabilă și că se impune revocarea acestei măsuri sau înlocuirea ei cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

De asemenea, au susținut că adevărații autori ai infracțiunilor sunt și, care au fost lăsați în libertate, astfel că nu se impune nici în cazul lor menținerea măsurii arestării preventive,

Recursul este nefondat pentru următoarele considerente:

Inculpații, G și B au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul cu nr. 11/D/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-T, Biroul Teritorial Galați, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.7 din Legea nr. 39/2003 și de art. 215 alin.1,2,3,4 și 5 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Codul penal precum și a dispozițiilor art.37 lit.a Cod penal în cazul inculpatei.

În fapt, în sarcina inculpaților s-a reținut că, în perioada noiembrie 2006 - ianuarie 2007, împreună cu, au constituit un grup infracțional organizat, grup la care au aderat și alte persoane și, cu ocazia încheierii și derulării unor contracte comerciale de achiziționare de mărfuri, prin folosire de nume și calități mincinoase și folosire de file CEC fără acoperire, au indus în eroare pe reprezentanții legali ai unui număr de 13 societăți comerciale, cauzându-le un prejudiciu total de 693.112,90 lei.

Împotriva inculpaților s-a luat în cursul măririi penale măsura arestării preventive în temeiul art. 143 și 148 lit. f Cod proc. Penală, reținându-se că din probele adminJ. în cauză, rezultă indicii temeinice că aceștia au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, că pentru ambele infracțiuni pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani și că, datorită modului și împrejurărilor concrete în care inculpații au săvârșit faptele, a numărului mare de acte materiale, a valorii mari a prejudiciului cauzat dar și a sentimentului de neîncredere pe care astfel de fapte îl creează asupra persoanelor care desfășoară activități comerciale, lăsarea inculpaților în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Examinând cauza, Curtea constată că se mențin indiciile temeinice care confirmă presupunerea că inculpații au săvârșit faptele pentru care sunt trimiși în judecată,aceste indicii rezultând nu numai din interceptarea convorbirilor telefonice -așa cum se susține în motivele de recurs -ci și din alte probe adminJ. până în acest moment, respectiv: declarațiile date de reprezentanții legali ai societăților comerciale prejudiciate, copiile facturilor emise de aceste societăți,copiile filelor CEC emise de SC SRL și declarațiile martorilor audiați în cauză.

Contrar celor susținute prin motivele de recurs, martorii audiați în cursul cercetării judecătorești nu au relatat aspecte care să conducă la reținerea altei situații de fapt, de cât cea avută în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Cât privește apărarea inculpaților, în sensul că interceptarea convorbirilor telefonice a fost efectuată fără a exista o autorizație emisă în condiții legale, aceasta este o chestiune care nu poate fi examinată în prezentul recurs, deoarece competența de a se pronunța asupra legalității probelor revine instanței investită cu soluționarea fondului cauzei.

Nu se poate reține că numiții și sunt principalii autori ai infracțiunilor și principalii beneficiari ai sumelor de bani obținute din vânzarea mărfurilor, atâta timp cât din probele adminJ. în cauză, rezultă că aceștia au acționat ca angajați ai SC SRL G, sub conducerea și coordonarea inculpaților și G.

De asemenea, având în vedere complexitatea deosebită a cauzei, care presupune efectuarea unei ample activități, de cercetare judecătorească, Curtea apreciază că nu poate fi primită favorabil critica formulată de inculpați, în sensul că măsura arestării preventive ar fi depășit o durată rezonabilă.

Întrucât măsura arestării preventive a inculpaților a fost luată cu deplina respectare a dispozițiilor legale, iar temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri nu au dispărut și impun în continuarea privarea de libertate, în mod corect prima instanță, având în vedere dispozițiile art.3002în referire la art.160 alin.1 și 3 Cod procedură penală a menținut arestarea preventivă.

Față de aceste considerente, văzând și dispozițiile art.38515pct. 1 lit. Cod procedură penală, urmează a fi respinse ca nefondate recursurile inculpaților.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații: G, fiul lui și, născut la data de 15.06.1973 în mun. P, jud. P, CNP -, domiciliat în G,-, -. 3, fiica lui și, născută la 20.03.1961 în comuna Județul V, CNP -, domiciliată în G,-, -. 3 și, fiul lui și, născut la data de 31.01.1954 în G, CNP -, domiciliat în G,-, - 4,. 54,. în G, str. - -, - 12,. 31, în prezent toți deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva Încheierii de ședință din 1.10.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

Obligă pe fiecare recurent la plata către stat a câte 50 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 8 octombrie 2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

Grefier,

I

Red. - 13.10.2008

Tehnored. - 14.10.2008

2 ex

Fond:

Președinte:Constantin Cârcotă
Judecători:Constantin Cârcotă, Marcian Marius Istrate Mița

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 542/2008. Curtea de Apel Galati