Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 551/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 551/
Ședința publică de la 27 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 3: Viorica Costea Grigorescu
Grefier - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror
S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Tulcea, împotriva încheierii de ședință din data de 25 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
În conformitate cu disp.art.297 cod pr.penală la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat din oficiu de avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr.5356/2008, emisă de Baroul
Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea disp.art.176-181 cod pr.penală.
In conformitate cu disp.art.301 cod pr.penală, părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de ridicat.
Curtea nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 cod pr.penală, constată îndeplinite cerințele art.38511cod pr.penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prev. de art.38513cod pr.penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită, în principal, admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și, rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive, în opinia sa această măsură preventivă nu se mai impune a fi păstrată. Inculpatul se află în stare de arest din luna februarie 2008, termenul a depășit limita rezonabilității. la pronunțarea unei hotărâri definitive, inculpatul este beneficiarul prezumției de nevinovăție. Nu există dovezi că lăsat în libertate s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească sau că ar comite alte infracțiuni.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea soluției pronunțată în cauză de Tribunalul Constanța ca fiind legală și temeinică atunci când constată că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au modificat și nici nu au încetat să existe.
Recurentul inculpat, în ultimul cuvânt, arată că este de acord cu concluziile apărătorului său.
A,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.737 din 10.07.2008 Judecătoria Tulcea a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea mai multor infracțiuni de furt calificat.
Prin aceiași hotărâre s-a menținut măsura arestării preventive inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 17.02.2008 și până la zi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul iar pe rolul Tribunalului Tulceas -a format dosarul nr-.
Prin încheierea de ședință din data de 25 2008 pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Tulcea, în temeiul prevederilor art.3002Cod pr.penală a menținut măsura arestării preventive a inculpatului fiul lui și, ns.la 3.04.1988 în mun. T, CNP: -, domiciliat în comuna Greci,jud.T, în prezent aflat în Penitenciarul Tulcea, începând cu 28 2008 și până la 26 ianuarie 2009, inclusiv.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
Având în vedere faptul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unor fapte de natură penală, că prin natura lor respectivele fapte prezintă o periculozitate socială relativ ridicată și că, inculpatul prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, tribunalul apreciază că, temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu au încetat.
socială concretă a inculpatului rezidă în aceea că, acesta este recidivist ceea ce pune în evidență perseverența în săvârșirea de fapte antisociale, astfel că, există temerea justificată că, odată pus în libertate acesta ar fi predispus la săvârșirea unor fapte asemănătoare.
In termen legal, inculpatul a declarat recurs, care personal și prin apărătorul său, solicită în principal revocarea măsurii arestării preventive, urmând ca procesul penal să se desfășoare cu inculpatul în stare de libertate și în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
S-a invocat faptul că, nculpatul se află în stare de arest din luna februarie 2008, astfel încât, termenul a depășit limita rezonabilității, iar la pronunțarea unei hotărâri definitive, inculpatul este beneficiarul prezumției de nevinovăție. Nu există dovezi că lăsat în libertate s-ar sustrage de la cercetarea judecătorească sau că ar comite alte infracțiuni.
Recursul declarat în cauză este nefondat.
Astfel, recurentul inculpat a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de 3 X 208 alin.1 - 209 alin.1 lit.g și i cod penal și 20 x art.208 alin.1 - 209 alin.1 lit.g și i cod penal, constând în aceea că în perioada 04/17.02.2008 a pătruns pe timp de noapte, prin escaladare, în locuințele părților vătămate și de unde a sustras mai multe bunuri electronice, bani și buijuterii cauzând un prejudiciu total în sumă de 6.200 lei, iar la data de 16/17.02.20087 în jurul orelor 02,30 pătruns prin escaladare în locuința părții vătămate, unde a fost surprins de acesta și predat organelor de polițit.
În raport de infracțiunile ce se rețin în sarcina inculpatului, cerințele art.148 alin.1 lit.f cod pr.penală sunt îndeplinite, în sensul că se presupune că inculpatul a comis o infracțiune pentru care legea penală prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate prezintă un pericol pentru ordinea publică.
În cauză, din probele administrate până in acest moment procesual nu au apărut schimbări in complexul de fapte și împrejurări ce formează obiectul probațiunii, astfel încât, nu se justifică înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Întrucât temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și în prezent, curtea va respinge recursul ca nefondat în temeiul art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală.
În temeiul art.192 alin.2 cod pr.penală, va obliga recurentul la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu - av., din fondul
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit.b cod pr.penală,
Respinge recursul formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Tulcea, împotriva încheierii de ședință din data de 25 2008, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art.192 cod pr.penală,
Obligă pe inculpat la plata sumei de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu avocat oficiu - av., din fondul
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 2008.
Președinte, Ptr. Judecător,
- - - -, conf.art.312 cod pr.penală,
semnează Președinte de complet,
- -
- - -
Grefier,
- -
Jud.fond- /
Red.dec.jud. - -
Tehnodact.gref. -
2 ex./3.12.2008
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Zoița Frangu, Viorica Costea Grigorescu
