Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 553/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ nr.553 /R/2008
Ședința publică din 28 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații recurenți, născut la 06.10.1982, fiul lui - și și, născut la 06.05.1987, fiul lui și, ambii deținuți în prezent în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță O, împotriva încheierii penale din 20 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în dosar nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art. 160/b Cod de procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpații recurenți și, în stare de arest, asistați de apărător din oficiu avocat în baza delegațiilor din oficiu nr. 5135 și nr.5136 din 27 octombrie 2008 emise de Baroul Bihor.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat instanța acordă părților cuvântul asupra recursurilor.
Apărătorul din oficiu al inculpaților recurenți și avocat susține recursurile, solicită admiterea acestora, casarea și modificarea încheierii recurate în sensul de a se dispune revocarea măsurii arestării preventive luată față de inculpați, cu consecința punerii lor în libertate, considerând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive față de inculpați nu mai subzistă. Față de împrejurarea că inculpații nu au antecedente penale, de valoarea redusă a prejudiciului, care a fost recuperat, apreciază că lăsarea inculpaților în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere ca nefondate a recursurilor declarate de cei doi inculpați și menținerea ca legală și temeinică a încheierii recurate, apreciind că, în mod corect Tribunalul Bihora considerat că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au modificat, iar față de multitudinea infracțiunilor săvârșite și gradul de pericol social al acestora consideră că se impune menținerea inculpaților în stare de arest.
Inculpatul recurent având ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate.
Inculpatul recurent în ultimul cuvânt solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursurilor penale de față constată următoarele:
Prin încheierea penală din 20 octombrie 2008, Tribunalul Bihor, în baza art.300/2 raportat la art.160/b Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpaților, fiul lui - și, născut la 06.10.1982 în loc., jud. B, în prezent deținut in Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin încheierea nr. 2/M/10.01.2008 a Judecătoriei Oradea, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 3/M/10.01.2008 și, fiul lui și, ns. la 06.05.1987 în O, jud. B, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, măsură dispusă prin încheierea nr. 2/M/10.01.2008 a Judecătoriei Oradea, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 4/M/10.01.2008.
A respins cererea privind înlocuirea măsurii arestării formulată de inculpatul.
Pentru a pronunța această decizie Tribunalul Bihor a reținut următoarele:
Inculpații și au fost condamnați prin sentința penală nr.763/2008 a Judecătoriei Oradea pentru comiterea unei infracțiuni de furt calificat prev. de art.208 al.1 - 209 al.1, lit. a,e Cod penal cu aplic. art.37 lit. a și b și 41 al.2 și 42 Cod penal în ceea ce îl privește pe inculpatul și a unei infracțiuni prev. de art. 208 al.1 - 209 al.1, lit.a,e Cod penal cu aplic. art. 41 al.2 și 42 Cod penal la în ceea ce îl privește pe inculpatul, la câte o pedeapsă de 5 ani 6 luni închisoare inculpatul, respectiv 6 ani închisoare inculpatul, cauza fiind înregistrată la această instanță în apel la 07.07.2998.
Văzând că prin sentința de condamnare s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților iar până în prezent nu au intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, tribunalul a reținut că acestea justifică în continuare privarea lor de libertate, motiv pentru care a dispus menținerea stării de arest cu privire la ambii inculpați.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații și -, solicitând admiterea acestora, casarea hotărârii atacate în sensul de a se dispune revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii lor în libertate.
Inculpații recurenți au susținut în motivele de recurs că, lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu au antecedente penale iar prejudiciul cauzat prin infracțiunile comise a fost recuperat.
Verificând încheierea recurată prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, conform prevederilor art.385/6 alin.2 Cod procedură penală și art.385/14 Cod procedură penală cu referire la art.160/b alin.3 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursurile formulate de către inculpați sunt neîntemeiate și, în consecință, în baza dispozițiilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală cu referire la art.141 Cod procedură penală și art.160/b alin.3 Cod procedură penală vor fi respinse.
Prin încheierea recurată, în conformitate cu prevederile art.160/b Cod procedură penală, Tribunalul Bihora menținut măsura arestării preventive a inculpaților, motivându-se această hotărâre cu aceea că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpaților nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpaților.
Criticile formulate de către inculpați sunt nefondate.
Potrivit dispozițiilor art.148 lit.f Cod procedură penală, măsura arestării preventive poate fi luată și menținută dacă sunt întrunite condițiile cerute de art.143 Cod procedură penală și inculpații au săvârșit infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa detențiunii pe viață și pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Măsura preventivă dispusă și menținută de către instanța de apel respectă și exigențele prevederilor art.5 paragraf I lit.c din Convenția d l Strasbourg, în cauza dedusă judecății, existând motive verosimile de a bănui că inculpații au comis infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
Totodată, este de reliefat că, măsura dispusă respectă și exigențele dispozițiilor art.5 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, fiind deținuți în baza condamnării pronunțate de o instanță competentă - Judecătoria Oradea.
Potrivit dispozițiilor art.148 lit.f combinat cu art.160/b alin.3 din Codul d e procedură penală, în cursul judecății, măsura arestării preventive poate fi menținută dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau dacă există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.
În cauză, condițiile prevăzute de art.148 lit.f Cod procedură penală sunt îndeplinite cumulativ întrucât, pe de o parte, inculpații sunt acuzați de săvârșirea unor infracțiuni grave, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar, pe de altă parte, există probe că lăsarea lor în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Cât privește cea de-a doua condiție, instanța apreciază că pericolul concret pentru ordinea publică trebuie interpretat în contextul actualelor reglementări juridice.
Instanța de control judiciar consideră că nu se poate acredita ideea că atunci când asupra unei persoane planează acuzații grave, în cazul lăsării în libertate a unei astfel de persoane, nu ar fi afectat încrederea opiniei publice în lege și slujitorii acesteia. Această afectare produce, după caz, la nivelul societății civile sentimente de insecuritate față de incapacitatea legii de a fi eficientă și de a garanta protecția socială față de fapte grave.
Cât privește cerința textului legal, de a exista dovezi că inculpații au săvârșit infracțiuni grave, este de reliefat că probațiunea administrată până în acest moment nu este de natură a înlătura constatarea că există date certe, respectiv motive verosimile de a bănui că inculpatul a comis infracțiunile de care este acuzat.
Prin urmare, în mod corect, instanța de fond, constatând că temeiul care a determinat arestarea preventivă a inculpaților impune în continuare privarea de libertate a acestora, a menținut starea de arest preventiv față de aceștia. Măsura preventivă fiind legală și temeinică, nu există motive, la acest moment, pentru revocarea acesteia.
Conform prevederilor art.160/b alin.1 Cod procedură penală, în cursul judecății, instanța este obligată să verifice periodic, dar nu mai târziu de 60 zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive, ceea ce s-a și realizat în fapt, respectiv prin încheierea recurată, înainte de a expira perioada celor 60 de zile (inserată și în prevederile art.23 din Constituția României), instanța de apel a procedat la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.
Astfel fiind, în baza prevederilor art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală combinat cu art.141 și art.160/b alin.3 Cod procedură penală, se va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpați, menținându-se ca temeinică și legală încheierea recurată.
În temeiul dispozițiilor art.192 alin.2 și art.189 Cod procedură penală, inculpații recurenți vor fi obligați să plătească statului suma de câte150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariu pentru avocat din oficiu sa va avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 385/15 pct.1 lit. "b" Cod procedură penală combinat cu art.141 Cod procedură penală și art.160/b alin.3 Cod procedură penală
RESPINGE ca nefondate ecursurile penale declarate de inculpații născut la 06.10.1982 și născut la 06.05.1987, ambii deținuți în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 20 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurenți să plătească statului suma de câte 150 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de câte 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - - - -
pentru judecător -
-, în concediu de odihnă
semnează președintele de complet
judecător
red.dec. jud.- M/10.11.2008
jud.fond C,.
tehnored. dec. GM/3 ex./11.11.2008
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Munteanu Traian, Pătrăuș Mihaela
