Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 559/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.559/
Ședința publică de la 02 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Maria Uzună
JUDECĂTOR 2: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 3: Viorica
Grefier -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-au luat în examinare recursurile penale declarate de inculpații,și - toți deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de 28 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură arestare preventivă.
În conformitate cu dispozițiile art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă:
- recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat, în substituire avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale de substituire nr.6/2009, emisă de Baroul Constanța;
- recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.4562/2009, emisă de Baroul Constanța;
- recurentul inculpat G, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.4563/2009, emisă de Baroul Constanța;
- recurentul inculpat, în stare de arest, asistată de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.4564/2009, emisă de Baroul Constanța;
- recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.4565/2009, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art.176-181 Cod procedură penală.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.38513Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive. Învederează instanței că inculpatul a recunoscut și regretă fapta săvârșită, nu s-a sustras de la urmărirea penală, fapta a fost săvârșită pe fondul unui mai vechi conflict existent între părți. Nu are antecedente penale, este arestat din luna martie 2009, apreciază ca fiind o perioadă de timp lungă de arest preventiv, ce contravine dispozițiilor art.5 din.
Având cuvântul, avocat solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive cu consecința judecării inculpatului în stare de libertate. Apreciază că temeiurile care au stat inițial la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, iar termenul de 7 luni de arest preventiv este mare. Consideră că nu există date certe că s-ar crea un sentiment de neliniște în rândul societății dacă inculpatul va fi lăsat în libertate. Inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, iar starea de arest reprezintă o situație de excepție și nu o regulă. Solicită a se avea în vedere că la acest moment cercetarea judecătorească se apropie de final, iar din probatoriul administrat în cauză nu se conturează vinovăția inculpatului.
În subsidiar, formulează concluzii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat G, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive. Consideră că nu mai subzistă temeiurile care au stat inițial la baza luării măsurii arestării preventive, nu sunt probe că inculpatul prezintă pericol pentru ordinea publică, nu are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei. Apreciază că din probatoriul administrat în cauză nu se conturează vinovăția inculpatului, iar judecata la prima instanță se apropie de final.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului și casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța, întrucât este netemeinică și nelegală. Învederează instanței că starea de arest a inculpatului reprezintă o măsură excepțională, nu mai subzistă temeiurile care au stat inițial la baza luării măsurii arestării preventive, cercetarea judecătorească se apropie de final, inculpatul se bucură de prezumția de nevinovăție. Menționează că inculpatul are vârsta de 20 de ani și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
În concluzie, în principal, solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive. În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Având cuvântul, avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, în principal, revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar, înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu s nu părăsi localitatea. Învederează instanței că temeiurile care au stat inițial la baza luării măsurii arestării preventive nu mai subzistă, nu au intervenit elemente noi, cercetarea judecătorească se apropie de final, au fost audiați aproape toți martorii. Apreciază că scopul măsurii arestării preventive a fost atins, cercetarea judecătorească se poate desfășura în continuare cu inculpatul în stare de libertate.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere a recursurilor declarate de inculpații, G, și. Învederează instanței că probele administrate în cauză nu au condus la schimbarea temeiurilor care au stat inițial la baza luării măsurii arestării preventive. Există indicii că inculpații sunt autorii faptei care li se reține în sarcină, aceștia prezintă pericol social concret, creează un sentiment de insecuritate pentru societate.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, solicită judecarea în stare de libertate.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, solicită judecarea în stare de libertate.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat G, solicită judecarea în stare de libertate.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, solicită judecarea în stare de libertate.
Având ultimul cuvânt, recurentul inculpat, solicită judecarea în stare de libertate și susține că regretă cele întâmplate.
- CURTEA -
Asupra recursurilor penale de față:
Prin încheierea de ședință din data de 28 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, s-a hotărât:
Respinge ca nefondate cererile formulate de inculpații, G, și privind revocarea măsurii arestării preventive, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În baza art. 3002Cod procedură penală raportat la art.160 alin.(3) Cod procedură penală menține arestarea preventivă a inculpaților:
-, fiul lui și, născut la data de 10.07.1988 în mun. C, jud.
-, fiul lui și, născut la data de 04.01.1982 în com. Podu, jud.
-G, fiul lui și, născut la data de 12.01.1991 în mun. C, jud.
-, fiul lui și, născut la data de 13.02.1989 în mun. M, jud.
-, fiul lui și, născut la data de 11.09.1985 în mun. C, jud.
dispusă prin încheierea nr. 27/03.03.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-.
Măsura dispusă se comunică administrației locului de deținere."
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:
Prin încheierea nr. 27/03.03.2009 a Tribunalului Constanțas -a dispus arestarea preventivă a inculpaților, G, și pe o perioadă de 29 zile, reținându-se îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și incidența cazurilor prevăzute de art.148 lit.a), b), f) Cod procedură penală pentru inculpații, și, respectiv incidența cazurilor prevăzute de art.148 lit.a), f) Cod procedură penală pentru inculpații, G. Măsura arestări preventive a fost ulterior prelungită și menținută succesiv de instanță.
La luarea măsurii arestării preventive s-a reținut că există indicii temeinice de comitere a faptei de către inculpați. În referire la cazurile prevăzute de art. 148 Cod procedură penală instanța a reținut că din interceptările convorbirilor telefonice din data de 20.02.2009, 21.02.2009, din declarațiile inculpaților și G- - filele 67, 73 dosar de urmărire penală, precum și din împrejurarea că inculpații au fost în mod repetat citați pentru a se prezenta în vederea audierii lor de către organele de poliție, rezultă că aceștia au fugit și s-au ascuns în scopul sustragerii de la urmărirea penală, fiind incident față de toți cei cinci inculpați temeiul prevăzut de art.148 alin.(1) lit.a) Cod procedură penală s-a mai reținut că din conținutul convorbirilor telefonice interceptate și redate în procesele-verbale aflate în dosarul de urmărire penală rezultă incidența în cauză a prevederilor art.148 alin.(1) lit.b) Cod, existând suficiente date în sensul că inculpații -, - și au încercat să zădărnicească aflarea adevărului,primul prin influențarea martorei, ceilalți doi prin influențarea celorlalți trei inculpați.
Prin rechizitoriul nr. 421/P/2009 din data de 25.05.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanțas -a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, G, și pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prevăzută de art.174 - 175 lit.i) Cod penal cu aplicarea art.75 lit.a) Cod penal.
S-a reținut în sarcina inculpaților că în data de 16.02.2009, in jurul orei 16,35, au agresat în mod violent pe numitul, în vârsta de 17 ani, pe care l-au lovit cu pumnii, picioarele si o tesla, preponderent in zona capului si a membrelor inferioare, provocându-i leziuni ce i-au pus viata in primejdie, rămânând cu infirmitate fizica permanenta.
În conformitate cu dispozițiile art.3002Cod procedură penală în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160 Cod procedură penală. Dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere, revocarea arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Instanța constată că în actualul stadiu procesual subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestări preventive, în sensul îndeplinirii condițiilor prevăzute de art. 143 Cod procedură penală și incidenței cazurilor prevăzute de art.148 lit.a), b), f) Cod procedură penală pentru inculpații, și, respectiv art.148 lit.a), f) Cod procedură penală pentru inculpații, G.
La prezentul termen de judecată, precum și la anteriorul termen au fost audiați mai mulți martori, însă din declarațiile acestora nu au apărut elemente de natură a aprecia că starea de fapt a suferit modificări care să influențeze aplicabilitatea dispozițiilor art.143 alin.(1) Cod procedură penală. temeinice comitere faptei subzistă în continuare, întrucât din mijloacele de probă administrate în faza de urmărire penală și pe parcursul cercetării judecătorești rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații sunt autorii faptei deduse judecății.
Inculpații sunt cercetați pentru comiterea unei fapte grave, prin care s-a adus atingere integrități corporale a părții vătămate, cu consecințe negative pe o perioadă mare de timp. Se reține că inculpații au acționat în comun, în loc public, prin folosirea unor obiecte dure, din dorința de a rezolvare neînțelegeri mai vechi cu partea vătămată, condiții în care prin lăsarea in libertate a inculpaților se creează un sentiment de insecuritate în comunitate, date fiind natura faptei, rezonanța socială negativă, contextul în care a fost comisă fapta, de natura a destabiliza ordinea de drept, securitatea socială și siguranța persoanelor.
Durata actuală a măsurii arestării preventive nu poate fi apreciată ca excesivă și nici în măsură să elimine reacția societății față de asemenea fapte, având în vedere elementele menționate mai sus și conduita inculpaților după comiterea faptei dedusă judecății. S-a reținut că toți inculpații au părăsit localitățile de domiciliu după comiterea faptei deduse judecății, iar inculpații -, - și au încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorei sau a celorlalți doi inculpați.
În condițiile în care inculpații au părăsit localitățile de domiciliu, iar trei dintre ei au încercat influențarea persoanelor audiate în cauză - martor sau coinculpați, așa cum s-a arătat și la anterioara verificare a legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive, privarea de libertate este impusă de necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, pentru a se evita posibilitatea influențării martorilor ce urmează a fi audiați în continuare, dar și pentru a se evita sustragerea lor de la judecată, întrucât prin conduita manifestată anterior inculpații au dat dovadă că sunt dispuși să recurgă la acțiuni menite să influențeze negativ cursul procesului penal.
Atât timp cât nu au încetat temeiurile inițiale și nici nu au intervenit modificări ale acestora, nu sunt îndeplinite cerințele art. 139 alin.(2) Cod procedură penală în referire la art.160 alin.(2) Cod procedură penală, respectiv art.139 alin.(1) Cod procedură penală, pentru a se putea revoca sau înlocui măsura arestării preventive, instanța va respinge ca nefondate cererile inculpaților, G, și privind revocarea măsurii arestării preventive, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În termen legal, împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, G, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurenții solicită în principal admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, susținând în esență că, în cauză nu mai subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive și nerezonabilitatea termenului de arestare preventivă.
În subsidiar, se cere înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, motivată de împrejurarea că cercetarea judecătorească nu va avea de suferit dacă inculpații sunt lăsați în libertate câtă vreme nu există probe că ordinea publică, ar fi pusă în pericol.
La Curtea de apel Constanța, cauza a fost înregistrată sub nr-.
Verificând încheierea din 28 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul nr- în raport de criticile aduse și din oficiu conform art.3856alin.(3) Cod procedură penală, Curtea constată că recursurile declarate de inculpații, G, și, sunt nefondate pentru considerentele ce urmează a fi analizate.
Potrivit art.3002Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive conform art.160 din același cod.
În conformitate cu art.160 alin.(1) și (3) Cod procedură penală în cursul judecății instanța verifică periodic dar nu mai târziu de 60 de zile legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune prin încheiere menținerea arestării preventive.
În raport de dispozițiile legale menționate se reține că în mod corect instanța de fond a constata că temeiurile de fapt și de drept, respectiv art.136 alin.(1), art.143 și art.148 lit.a), b), f) Cod procedură penală pentru inculpații, și, respectiv art.148 lit.a), f) Cod procedură penală pentru inculpații, G, care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Astfel, din probele administrate până în acest moment procesual rezultă indicii temeinice că inculpații au săvârșit infracțiunea dedusă judecății prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța nr.421/P/2009 din 25 mai 2009 prevăzută de art.20 raportat la art.174-175 lit.(i) Cod penal, infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Totodată, există probe certe că lăsarea inculpaților în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică apreciat de instanță în raport de gravitatea și natura faptei comise, de reacția comunității față de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, în loc public, de mai mulți inculpați prin acțiuni conjugate și prin folosirea unor obiecte dure, de urmarea produsă.
Nici criticile care privesc încălcarea dreptului de a fi judecat într-un termen rezonabil nu sunt întemeiate. În cauză este necesară asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în raport de conduita anterioară a inculpaților care au încercat în cursul urmăririi penale să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorilor existând posibilitatea unui comportament similar și în această fază procesuală.
Pentru aceste considerente, se constată că menținerea măsurii arestării inculpaților s-a dispus în mod întemeiat și legal neexistând motive de revocare a acesteia sau de înlocuire cu altă măsură preventivă mai puțin restrictivă.
Ca urmare, în lipsa unor cauze de nulitate a hotărârii recurate Curtea, în baza art.38515alin.(1) pct.(1) lit.b) Cod procedură penală va respinge recursurile ca nefondate, cu consecința obligării la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515alin.81) pct.(1) lit.b) Cod procedură penală;
Respinge ca nefondate recursurile formulate de inculpații,și - toți deținuți în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva încheierii de ședință din data de 28 septembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-.
În baza art.192 alin.(2) Cod procedură penală;
Obligă recurenții inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 200 lei fiecare.
În baza art.189 Cod procedură penală, onorariul avocat oficiu, în cuantum de câte 100 lei, va fi avansat din fondurile, în favoarea avocați, și.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 2 octombrie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Jud. fond.:
Red.dec.jud.: -
Tehnored.gref.
2 ex./5.10.2009
Președinte:Maria UzunăJudecători:Maria Uzună, Eleni Cristina Marcu, Viorica
