Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 569/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 569/
Ședințapublică din 24 Octombrie 2008
Curtea constituită din:
Președinte: dr.- - - președinte secție penală
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
JUDECĂTOR 2: Raluca Elena Șimonescu Diaconu
Grefier
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești
Secția de combatere a corupției reprezentată prin
- procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile penale declarate de inculpatele, și, împotriva încheierii de ședință nr.56 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns recurentele-inculpate:, personal, în stare de arest și asistată de avocat ales;,personal, în stare de arest și asistat de avocat ales șiCotar, personal, în stare de arest și asistată de avocat ales.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Avocatul desemnat din oficiu solicită ridicarea delegației din oficiu, având în vedere că inculpata are apărător ales în persoana domnului avocat.
Curtea, permite avocaților aleși să ia legătura personal cu recurentele-inculpate.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestora.
Avocatul, având cuvântul pentru recurenta-inculpată, solicită în principal admiterea recursului, casarea încheierii și judecarea în stare de libertate a acesteia, având în vedere că aceasta nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică.
Totodată, solicită a se avea în vedere starea de sănătate gravă a inculpatei ( a suferit două infarcturi, iar condițiile de la penitenciar, cât și cele de la Spitalul Penitenciar Jilava nu sunt optime pentru a-și îngriji sănătatea), atitudinea sinceră a inculpatei pe tot parcursul cercetărilor și faptul că a colaborat cu organele de urmărire penală.
În subsidiar, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
Avocatul, având cuvântul pentru recurenta-inculpată, solicită admiterea recursului, casarea încheierii și revocarea măsurii arestării preventive, apreciind că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri nu mai subzistă și trebuie dovezi concrete cu privire la pericolul public pe care l-ar prezenta inculpata dacă ar fi lăsată în stare de libertate.
Totodată, precizează că probele care au stat la baza luării măsurii arestării preventive au fost interceptările telefonice și în mediu ambiental, însă acestea au fost autorizate de Curtea de APEL PITEȘTI, iar acestea trebuiau autorizate de tribunal ca instanță de fond. În lipsa acestor aprobări legale nu se mai poate vorbi de indicii.
Avocatul ales, având cuvântul pentru recurenta-inculpată,solicită admiterea recursului, casarea încheierii, apreciind că nu sunt îndeplinite condițiile prev.de disp.art.300 pct.2 Cod procedură penală pentru a se menține arestarea preventivă a inculpatei.
Solicită revocarea măsurii arestării preventivă și punerea de îndată în libertate a inculpatei, apreciind că au încetat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, iar alte temeiuri noi nu există. Apreciază că nu mai există posibilitatea ca inculpata să influențeze denunțătorul care a dat declarații atât la urmărirea penală (denunțul) cât și la instanța de fond.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate, apreciind că instanța de fond corect a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatelor.
Cu privire la autorizarea interceptărilor telefonice, apreciază că nu poate atrage nelegalitatea încheierii faptul că a dispus autorizarea Curtea de APEL PITEȘTI.
Consideră că nu s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatelor, astfel că pune concluzii de respingerea recursurilor ca nefondate.
Recurentele-inculpate, în stare de arest fiecare, având pe rând ultimul cuvânt, arată:
arată că nu se face vinovată de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa și solicită judecarea în stare de libertate, cu precizarea că este foarte bolnavă și nu suportă regimul de detenție și, totodată, precizează că are în întreținere un copil bolnav de cancer osos.
arată că-și menține declarațiile date anterior și solicită judecarea sa în stare de libertate.
solicită judecarea sa în stare de libertate, întrucât nu se face vinovată de fapta ce i se impută.
CURTEA:
Deliberând, constată:
Prin încheierea nr.56 din 21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatelor, și.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reținut faptul că, prin rechizitoriul nr.15/P/2008, întocmit de - Serviciul Teritorial Pitești, au fost trimise în judecată, alături de alți coinculpați, în stare de arest preventiv, și cele trei inculpate, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.257 alin.1 Cod penal, rap. la art.5 alin.1 și art.6 din Legea nr.78/2000 și art.255 alin.1 Cod penal, rap. la art.5 alin.1 și art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, pericolul concret pentru ordinea publică existând în continuare.
Impotriva încheierii au declarat recurs inculpatele, și, solicitând casarea acesteia și punerea lor în libertate, susținând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
In plus, inculpata a invocat în sprijinul său starea de sănătate precară în care se găsește, precum și atitudinea sinceră avută în timpul procesului penal.
Examinând dosarul cauzei, atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, potrivit art.385/9 Cod pr.penală, se constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului se reține că cele trei recurente-inculpate au fost trimise în judecată în stare de arest preventiv, alături de alți coinculpați, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.257 alin.1 Cod penal, rap. la art.5 alin.1 și art.6 din Legea nr.78/2000, una dintre ele și cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.
Măsura arestării preventive a fost luată pe o perioadă de 29 de zile pentru inculpatele și, prin încheierea nr.69/CC din 26 septembrie 2008, apreciindu-se că în raport de modalitatea în care se presupune că acestea au săvârșit faptele de care sunt acuzate, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
In ceea ce o privește pe inculpata, măsura preventivă a arestului preventiv a fost luată pe 29 zile, prin încheierea nr.74/CC din 8 octombrie 2008, constatându-se că aceasta, în mai multe rânduri, a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea părților din cauză.
Potrivit art.300/1 alin.1 Cod pr.penală, după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice, din oficiu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive. Când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, aceasta menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă.
Or, în cauză, în mod corect tribunalul a constatat că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a celor trei inculpate.
Infracțiunile pentru care sunt cercetate inculpatele sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, așa încât se constată existența cazului prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală, pentru luarea măsurii arestării preventive pentru cele 3 inculpate, iar pentru și cazul prevăzut de art.148 lit.b Cod pr.penală.
Ordinea publică înseamnă, între altele, climatul social firesc, optim, care se asigură printr-un ansamblu de norme și măsuri și care se traduce prin funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea siguranței cetățenilor și respectarea drepturilor acestora.
Or, în contextul recredescenței infracțiunilor de corupție, lăsarea în libertate a unor inculpați care, traficând influența asupra unor ofițeri de poliție în scopul obținerii unor venituri ilegale, prezintă, într-adevăr, pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a justiției.
Pe de altă parte, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.
Faptul că inculpata este suferindă din punct de vedere medical, nu are relevanță în cauză, câtă vreme, potrivit art.139/1 Cod pr.penală, în cazul în care, pe baza actelor medicale, se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a, administrația locului de deținere poate dispune efectuarea tratamentului sub pază permanentă în rețeaua medicală a Ministerului Sănătății Publice.
In raport de cele relevate, în cauză nu se impune înlocuirea arestării preventive cu o altă măsură preventivă mai blândă, și această concluzie se impune și după raportarea la faptul că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat faptul că orice măsură preventivă trebuie să fie conformă cu scopul urmărit de art.5 din Convenție, scop care constă în protejarea individului împotriva arbitrariului de libertate.
Față de cele ce preced, urmează ca în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, să se dispună respingerea recursurilor ca nefondate.
Recurentele-inculpate vor fi obligate la cheltuieli judiciare către stat, în temeiul dispozițiilor art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECID
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpatele, și, aflate în Arestul IPJ A, împotriva încheierii de ședință nr.56 din 21 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă pe fiecare inculpată să plătească 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 100 lei se suportă din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2008, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.
Tehnored./ex.2
Jud.fond
28 octombrie 2008
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Raluca Elena Șimonescu Diaconu
