Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 572/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 572/
Ședința publică din 27 octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Doru Mercan dr. - -, președinte secție
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
JUDECĂTOR 3: Elena Minodora
Grefier -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin
Procuror -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 14 martie 1973, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 14 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată cu mijloace tehnice audio potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, desemnat din oficiu pentru acesta, conform delegației avocațiale nr. 3812/2008, depusă la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Se depune la dosar delegație avocațială din partea avocat, desemnat din oficiu pentru recurent.
Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, permite apărătorului desemnat din oficiu pentru recurent, să ia legătura cu acesta, deoarece se află în stare de arest.
Recurentul inculpat este de acord cu apărătorul desemnat din oficiu.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat desemnată din oficiu pentru recurent solicită admiterea recursului și încetarea stării de arest a inculpatului. Solicită de asemenea, ca instanța să aibă în vedere că, recurentul susține că nu este așa de vinovat cum susțin martorii.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, menținând încheierea atacată ca fiind legală și temeinică. Susține în continuare că, subzistă temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii precum și cele două condiții prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, respectiv că pedeapsa pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului este mai mare de 4 ani iar infracțiunea a fost săvârșită împotriva vieții unei persoane. Totodată, lăsarea în libertate a recurentului inculpat prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea în libertate. Solicită ca instanța să aibă în vedere că la dosar nu există decât declarații de martori care nu sunt coroborate cu alte probe, spre exemplu expertiza hainelor, blugilor, toporului, etc.
CURTEA:
Deliberând, constată:
Prin încheierea de ședință din 14 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul penal nr-, printre altele, s-a menținut starea de arest a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 14 martie 1973, domiciliat în comuna, sat ști, județul
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr.666/P/2007 din 6 iunie 2008, al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art.174 alin.1 rap. la art.175 alin.1 lit.i Cod penal, reținându-se că la data de 13 decembrie 2007, cu un topor, i-a aplicat victimei Gol ovitură puternică în cap, determinând decesul acestuia, care s-a produs la data de 22 decembrie 2007.
In raport de această stare de fapt, tribunalul a reținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art.143 Cod pr.penală, fiind incident și cazul prevăzut în art.148 lit.f Cod pr.penală, întrucât fapta sub aspectul căreia a fost trimis în judecată inculpatul, este pedepsită de lege cu închisoare mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, în cazul în care este lăsat în libertate.
Impotriva încheierii a formulat recurs inculpatul, solicitând încetarea stării de arest, susținând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică și că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii preventive.
Examinând dosarul cauzei, atât prin prisma motivului invocat, cât și din oficiu, potrivit art.385/9 Cod pr.penală, se constată că recursul este nefundat pentru considerentele ce vor urma:
In speță, din actele și lucrările dosarului, se reține că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pentru infracțiunea prevăzută de art.174 alin.1, rap. la art.175 alin.1 lit.i Cod penal, fiind acuzat de faptul că, pe fondul unor mai vechi neînțelegeri, între familia sa și cea a victimei, în ziua de 13 decembrie 2007, cu un topor, i-a aplicat victimei o lovitură puternică în zona capului, provocându-i leziuni traumatice care au necesitat internarea de urgență în Spitalul "-" unde a decedat la data de 22 decembrie 2007.
Fapta sub aspectul căreia a fost trimis în judecată inculpatul este pedepsită de legea penală cu închisoare de peste 4 ani, iar pericolul concret pentru ordinea publică rezultă chiar din modalitatea în care se presupune că a fost săvârșită fapta.
Ordinea publică înseamnă, printre altele, climatul social firesc, optim care se asigură printr-un ansamblu de norme și măsuri și care se traduce prin funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea siguranței cetățenilor și respectarea drepturilor acestora.
Or, lăsarea în libertate a unui inculpat care, fără nici cel mai mic respect față de valorile sociale cele mai importante apărate de lege, respectiv viața și integritatea corporală a omului, prezintă, într-adevăr, pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a justiției.
Pe de altă parte, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorului impresia că poate persista în sfidarea legii.
In raport de cele relevate, în cauză nu este oportună înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsură mai blândă, și această concluzie se impune chiar dacă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat faptul că orice măsură preventivă trebuie să fie conformă cu scopul urmărit de art.5 din Convenție, scop care constă în protejarea individului împotriva arbitrariului de libertate.
Față de cele ce preced, urmează ca în temeiul art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală, să se dispună respingerea recursului ca nefondat, iar în temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, să fie obligat recurentul-inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care 100 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECID
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 14 martie 1973, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii de ședință din data de 14 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
dr.
Grefier,
Red.
Tehnored.
Ex.2
Jud.fond
28 octombrie 2008
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu, Elena Minodora
