Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 572/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 572
Ședința ne publică de la 30 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 2: Gabriela Scripcariu
JUDECĂTOR 3: Elena Scriminți
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal, avand ca obiect "mentinere masura de arestare preventiva", declarat deinculpatul, fiul lui si -, nascut la 02.01.1992, detinut in Penitenciarul I, impotriva incheierii de sedinta din 22.09.2009 pronuntata de Tribunalul I, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal facut in sedinta nepublica, se prezinta inculpatul recurent asistat de avocat - aparator desemnat din oficiu de catre Baroul d e Avocati I, cu delegatie la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care;
Interpelat de catre instanta, inculpatul recurent precizeaza că isi mentine recursul declarat si nu mai are cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanta constată cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in sustinerea recursului.
Avocat avand cuvantul, solicita admiterea recursului, casarea incheierii recurate si a se dispune judecarea inculpatului in stare de libertate, consideră că temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive s-au schimbat, nu există indicii că inculpatul s-ar sustrage de la judecată. Când s-a dispus prelungirea duratei arestarii preventive față de inculpatul, s-a consemnat că s-a sustras de la judecată, dar nu este adevarat, el nu s-a sustras, a fost o neintelegere, el a fost plecat la muncă in străinătate si doar acesta a fost motivul pentru care nu a fost prezent in fața instanței de la inceputul judecății.
A se avea in vedere caracterizarile depuse la dosar, din care rezultă că el are o atitudine corespunzatoare in societate.
Solicită admiterea recursului avand in vedere probele dosarului.
Reprezentanta Ministerului Public avand cuvantul, apreciaza incheierea recurata ca fiind legala si temeinica, corect instanta a constatat legalitatea si temeinicia masurii arestarii preventive a inculpatului si a dispus mentinerea acestei masuri.
Ideea că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luarii masurii arestarii preventive este incorectă, instanta a constatat că in cauză au fost incidente dispozitiile art.160 ind.b si ind.h Cod procedura penala, din probele de la dosar rezultă că inculpatul s-a sustras de la judecată.
Consideră că se impune mentinerea starii de arest preventiv a inculpatului, prezintă pericol concret pentru ordinea publica, motiv pentru care solicită respingerea recursului ca fiind nefondat.
Avand ultimul cuvant inculpatul recurent solicita a fi judecat in stare de libertate, vrea să lucreze in continuare.
Declarand inchise dezbaterile, instanta lasa cauza in pronuntare.
Dupa deliberare,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din data de 22 2009,pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Iași, în baza art. 3002rap. la art. 160 și art. 160hCod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului, fiul lui și -, născut la data de 02.01.1992 în orașul, județul H, cu domiciliul în sat, comuna, județul I, în prezent deținut în Penitenciarul Iași sub puterea mandatului de arestare preventivă nr. 1/F din 21.04.2009, emis de Tribunalul Iași, măsură ce a fost menținută în baza art. 160 alin. 3 cu referire la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că, la acest moment procesual, temeiurile care au determinat arestarea preventivă nu au încetat ci dimpotrivă, subzistă și continuă să legitimeze menținerea inculpatului în mediu carceral.
Astfel, mijloacele de probă administrate în cauză nu au infirmat existența indiciilor temeinice și chiar a probelor din care rezultă bănuiala legitimă că inculpatul ar fi săvârșit fapta prevăzută de legea penală pentru care a fost trimis în judecată.
În ceea ce privește buna desfășurare a cercetării judecătorești, tribunalul a constatat că poate fi asigurată doar prin menținerea stării de detenție a inculpatului, având în vedere că acesta s-a sustras o bună parte a procesului penal atât de la urmărirea penală cât și de la cercetarea judecătorească (inculpatul a plecat de la domiciliu deși cunoștea că este urmărit penal și nu a încunoștințat despre noul domiciliu organele judiciare), dar și faptul că a încercat să zădărnicească aflarea adevărului prin influențarea martorului - și a reprezentantului legal al părții vătămate.
Ținând seama de gradul ridicat de pericol social a faptei presupus a fi comise de inculpat, ce rezultă din importanța valorilor sociale pretins lezate, de împrejurările comiterii, de vârsta părții vătămate și starea de temere a acesteia din acest moment, dovedită de faptul că s-a impus internarea într-un centru de plasament, de urmările fizice, dar, în special cele psihice ale unei astfel de fapte, tribunalul a constatat că temeiurile arestării preventive nu s-au modificat, subzistă și impun în continuare menținerea arestării preventive.
În termen legal încheierea de ședință a fost recurată de inculpatul pentru motive de netemeinicie, susținând că în mod eronat s-a apreciat că lăsarea sa în libertate ar reprezenta pericol pentru ordinea publică, în această fază procesuală neexistând riscul influențării desfășurării procesului penal.
Se solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință și judecarea în stare de libertate a inculpatului.
Verificându-se actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor invocate dar și sub toate aspectele conform prevederilor art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, se constată că recursul nu este fondat.
Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de viol, prev. de art. 20 rap. la art. 197 alin. 1 și 3 Cod penal, reținându-se în fapt că în seara zilei de 21 iulie 2008, prin constrângere fizică, a încercat să supună minora a- în vârstă de 10 ani la raport sexual.
Temeiul juridic care a stat la baza luării măsurii arestării preventive este cel reglementat de dispozițiile art. 148 lit. "f" Cod procedură penală.
Probele administrate în cauză furnizează suficiente elemente, în accepțiunea art. 143 din Codul d e procedură penală, care să permită conturarea suspiciuni că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute, faptă sancționată cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Cu privire la pericolul pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea inculpatului în libertate, în mod corect s-a constatat de prima instanță că acest pericol este real, cert și actual, fiind extras din elemente, precum: importanța valorilor sociale pretins lezate, urmările produse sau care s-ar fi putut produce, împrejurările comiterii faptei, încercarea inculpatului de a zădărnici aflarea adevărului prin influențarea martorului - și a reprezentantului legal al părții vătămate.
Ca atare, în mod just prima instanță a apreciat că temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii arestării, cea mai severă dintre măsurile preventive prin prisma criteriilor prevăzute de art. 136 alin. 8 Cod procedură penală, nu au încetat și nu s-au modificat, ci impun în continuare privarea de libertate, în scopul asigurării unei desfășurări a procesului penal, în înțelesul art. 136 alin. 1 Cod procedură penală, coroborat cu art. 1 alin. 2 Cod procedură penală.
Fiind întrunite atât condițiile prevăzute de art. 143 cât și ale art. 148 lit. "f" Cod procedură penală, dispoziția instanței de fond privind menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului este legală și temeinică.
În temeiul considerentelor expuse, criticile formulate de inculpat nu sunt fondate, urmând ca în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să se respingă recursul promovat.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care s-a inclus și onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 22.09.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, încheiere pe care o menține.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu va fi avansată din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 30 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
05.10.2009
2 ex.
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea, Gabriela Scripcariu, Elena Scriminți
