Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 574/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 574/R/2008
Ședința publică din 17 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Luminița Hanzer
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL CLUJ REPREZENTAT PRIN PROCUROR:
S-a luat spre examinare recursul declarat de inculpații și împotriva Încheierii penale din 26 septembrie 2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Cluj, având ca obiect menținerea măsurii arestului preventiv.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpații, aflați în stare de arest, asistați de apărător desemnat din oficiu, av., din Baroul Cluj, cu delegații la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, se prezintă interpretul autorizat de limba rusă, d-na, cu delegație la dosar.
Inculpații, pe rând, întrebați fiind, arată că sunt de acord să fie asistați de apărătorul desemnat din oficiu și că-și mențin recursurile declarate în cauză.
Apărătorul inculpaților solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestului preventiv, cu consecința punerii în libertate a inculpaților, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă și nu au intervenit temeiuri noi care să justifice menținerea măsurii. Instanța supremă a apreciat că s-a încălcat dreptul la apărare al inculpaților, deoarece aceștia nu au fost asistați de un interpret de limba rusă, în condițiile în care nu cunosc limba română. Cu onorar avocațial din.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. În mod corect instanța de fond a dispus menținerea măsurii arestului preventiv, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă în continuare și impun privarea de libertate a inculpaților. În mod corect s-a apreciat că în cauză sunt întrunite prevederile art.143 și 148 lit.f pr.pen. raportat la gravitatea faptelor, împrejurările în care s-au comis. Este real că instanța supremă a trimis cauza spre rejudecare, apreciind că faptul că nu li s-a asigurat inculpaților un interpret de limba rusă constituie o încălcare a dreptului la apărare, însă la toate termenele de judecată la care ÎCCJ a dispus amânarea cauzei, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestului preventiv. Astfel, în privința legalității și temeiniciei măsurii arestului preventiv s-a pronunțat și ÎCCJ. La luarea măsurii arestului preventiv, inculpații au dat declarații coerente, au arătat că înțeleg acuzațiile care li se aduc, împrejurare care este dovedită prin faptul că inculpații au depus la dosar memorii în limba română, memorii din care rezultă că aceștia cunosc limba română. În concluzie, solicită respingerea recursurilor și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și cercetarea sa în stare de libertate, apreciind că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Mandatul de arestare a fost emis cu încălcarea dreptului la apărare, deoarece nu li s-a desemnat un interpret de limba rusă, în condițiile în care nu înțeleg limba română. Solicită a se avea în vedere durata lungă de arest preventiv, procesul fiind deja de peste 4 ani. Prin restituirea dosarului la instanța de fond, s-a dovedit faptul că li s-a încălcat dreptul la apărare. Solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură pe care o permite legea.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate. Arată că mandatul de arestare a fost emis cu încălcarea dreptului la apărare, deoarece nu i s-a asigurat un interpret de limba rusă. Nu există nicio dovadă la dosar din care să rezulte că cunoaște limba română. Solicită înlocuirea măsurii arestului preventiv cu altă măsură legală. De asemenea, solicită a se avea în vedere că arestarea sa preventivă s-a transformat într-o pedeapsă.
CURTEA
Prin încheierea penală din 26 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj, în baza art.300/2 rap. la art.160/b alin.3 pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpaților, fiul lui și, născut la data de 22.08.1967 în Sadova - Republica M și, fiul lui și, născut la data de 11.11.1974 în Chișinău - Republica M, ambii deținuți în prezent în Penitenciarul Gherla.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a constatat că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați subzistă și în prezent, și impun în continuare privarea de libertate a acestora, pentru considerentele ce urmează a fi expuse mai jos.
Astfel, în primul rând, în cauză există indicii temeinice că inculpații și au săvârșit faptele reținute în sarcina lor (fapte constând în aceea că, în noaptea de 30 decembrie 2000, în jurul orelor 4,30, aceștia s-au deplasat la casa de schimb valutar "Prima " situată pe--4 din municipiul C-N, unde inculpatul a tras două focuri de armă asupra părții vătămate, casieră la casa de schimb valutar, cauzându-i leziuni care au necesitat peste 60 de zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în primejdie, după care au pătruns în interior și au sustras din seif diferite sume de bani în lei și în valută), aceste indicii fiind relevate de procesul-verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză balistică și suplimentul la acest raport, declarațiile părții vătămate, precum și recunoașterea de către aceasta a inculpatului de pe planșele foto, respectiv recunoașterea vocii inculpatului de pe caseta audio, procesul-verbal de recunoaștere din grup, recunoaștere efectuată de către partea vătămată asupra inculpatului, declarațiile martorilor, -, -, și -, raportul de expertiză criminalistică - poligraf al martorului, procesele-verbale de confruntare dintre martorul și cei doi inculpați, raportul de expertiză medico-legală privind leziunile cauzate părții vătămate, data producerii acestora și punerea în primejdie a vieții victimei, precum și adresele efectuate și procesele-verbale cuprinzând activitățile desfășurate pentru verificarea apărărilor inculpaților.
În al doilea rând, inculpații sunt acuzați că au comis două infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar referitor la probele din care rezultă pericolul social concret pe care l-ar reprezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a celor doi inculpați, acesta rezultă mai întâi din gravitatea deosebită a faptelor imputate (îndreptate, în mod premeditat, atât împotriva vieții cât și împotriva patrimoniului persoanei), din modul și mijloacele de săvârșire a acestora, din împrejurările în care au fost comise (inculpații venind din Republica M în municipiul C-N, înarmați cu un, în scopul de a săvârși jaful la casa de schimb valutar), precum și din faptul că lăsarea în libertate a unor persoane care au comis astfel de infracțiuni, ce au ajuns la cunoștința opiniei publice producând un puternic impact negativ (prin trecerea timpului nestingându-se rezonanța socială negativă produsă de săvârșirea acestor fapte), ar crea o stare de insecuritate socială gravă și de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social foarte ridicat.
În al treilea rând, susținerile inculpaților conform cărora încheierea prin care s-a dispus luarea măsurii arestării preventive față de aceștia ar fi lovită de nulitate absolută, întrucât cei doi inculpați, cetățeni moldoveni, nu au fost asistati de un interpret pentru limba rusă, sunt neîntemeiate întrucât, pe de o parte: în considerentele deciziei penale nr.2045/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de fond, nu se arată care sunt actele procedurale și procesuale lovite de nulitate absolută, precizându-se doar la modul general că au fost încălcate în cauză dispozițiile art.128 pr.pen. art.64 alin.2 pr.pen. precum și cele ale art.322-325 pr.pen. și -se practic în sarcina instanței de fond să stabilească care acte sunt lovite de nulitate absolută, în funcție de atingerea adusă dreptului la apărare al inculpaților în fiecare caz în parte (dreptul de a fi asistat de un interpret fiind de natură să garanteze exercitarea dreptului la apărare). Că este așa o dovedește fără putință de tăgadă împrejurarea că instanța supremă nu a indicat, astfel cum era obligată potrivit dispozițiilor art.385 alin.3 pr.pen. care este ultimul act procedural rămas valabil de la care procesul penal trebuie să-și reia cursul și, mai ales, faptul că dispunând rejudecarea, a menținut starea de arest a inculpaților, ceea ce înseamnă, implicit, că a constatat atât legalitatea măsurii preventive cât și faptul că temeiurile care au determinat arestarea inculpați lor impun în continuare privarea lor de libertate, conform prevederilor art.l60/b alin.3 pr.pen. Este de la sine înțeles că, în situația în care instanța supremă ar fi constatat nulitatea absolută a încheierii de arestare, pe motivul neasistării inculpaților de către un interpret pentru limba rusă, ar fi dispus punerea de îndată în libertate a inculpați lor, ceea ce însă nu s-a întâmplat (dimpotrivă instanța supremă constatând în repetate rânduri legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, pe care a menținut-o de fiecare dată 13, 29, 58, 88, 103 și 121 din dosarul nr-). Pe de altă parte, este adevărat că inculpații nu au fost asistați de un interpret, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, dar acest lucru s-a făcut în condițiile în care inculpații nu au solicitat să fie asistați de interpret pentru limba rusă, exprimându-se în fața instanței în limba română și dând declarații în limba română cu privire la acuzații le care li se aduc (5, 6 și 10 din dosarul nr.10878/2004 al Tribunalului Cluj ), lucru care este până la urmă perfect normal și plauzibil având în vedere faptul că inculpații sunt cetățeni moldoveni, de naționalitate moldovenească (și nu rusă), având așadar ca limbă maternă limba moldovenească, care este o doar o denumire alternativă pentru limba română, fiind practic identică cu aceasta (a se vedea în acest sens și nenumăratele memorii scrise În limba română de către cei doi inculpați, aflate la dosar).
Rezultă așadar că inculpații au înțeles foarte bine natura procedurilor desfășurate de organele judiciare împotriva lor, au avut în mod real posibilitatea de a lua cunoștință de acuzațiile care li se aduc și a răspunde la acestea, cu atât mai mult cu cât au fost asistați de către un apărător desemnat din oficiu (care nici el nu a reclamat necesitatea asistării inculpaților de un interpret pentru limba rusă), neputându-se astfel pune problema încălcării dreptului la apărare al acestora (mai cu seamă că, din momentul în care inculpații au solicitat să fie asistați de un interpret de limba rusă, pentru o mai bună înțelegere a unor termeni și expresii juridice, li s-a asigurat acest drept de către organele judiciare, inculpații beneficiind de traducere simultană în limba rusă și de traducerea corespunzătoare a actelor de la dosar începând cu data de 6 ianuarie 2005 și până în prezent).
În sfârșit, referitor la împrejurarea că inculpații sunt arestați în cauză de mai bine de 3 ani și 6 luni (începând cu data de 25.12.2004), lăsând la o parte faptul că la prelungirea duratei procesului penal au contribuit din plin și inculpații prin atitudinea obstrucționistă avută pe tot parcursul procesului (concretizată în exercitarea abuzivă a unor drepturi procesuale, respectiv formularea repetată a unor cereri de recuzare și excepții de neconstituționalitate, toate respinse ca neîntemeiate), trebuie avut în vedere faptul că, potrivit jurisprudenței CEDO, la aprecierea caracterului rezonabil a duratei arestării preventive, se ia în considerare, în afară de gravitatea infracțiunilor comise și existența unor indicii serioase cu privire la vinovăția inculpaților, și alte criterii cum ar fi pericolul ca inculpații să se sustragă procedurilor sau riscul de a săvârși noi infracțiuni, aceste două criterii (riscuri) fiind evident incidente în speță și justificând cercetarea inculpaților în continuare în stare de arest preventiv, având în vedere natura infracțiunilor de care sunt acuzați inculpații, faptul că sunt cetățeni moldoveni, fără domiciliu sau reședință în România, precum și dificultatea și circumstanțele prinderii acestora de către organele de urmărire penală (la aproape patru ani de la comiterea faptelor, respectiv la data de 25.12.2004, în vama de la frontiera cu Republica M, având asupra lor unelte și instrumente care relevă faptul că au intrat în România pregătiți pentru comiterea unor noi fapte prevăzute de legea penală - 249-250 ).
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații și prin care au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să fie revocată măsura arestării preventive.
În motivele de recurs inculpații au arătat că temeiurile care au dus la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și că temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri nu au intervenit.
Inculpații au mai arătat că, a apreciat că acestora li s-a încălcat dreptul la apărare prin faptul că nu au fost asistați de un interpret de limbă rusă în condițiile în care inculpații nu cunosc limba română.
Recursul formulat de cei doi inculpați urmează să fie respins pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Instanța de fond în mod corect a reținut că motivele care au dus la luarea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați subzistă și în prezent, întrucât există indicii temeinice din care rezultă că în noaptea de 30.12.2000, în jurul orelor 4,30 aceștia s-au deplasat la Casa de schimb valutar "Prima " situată pe--4 din mun.C N unde inculpatul a tras două focuri de armă asupra părții vătămate casieră la casa de schimb valutar, cauzându-i acesteia leziuni care au necesitat pentru vindecare un număr de peste 60 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus viața în primejdie, după care au pătruns în interior iar dintr-un seif au sustras diferite sume de bani în lei și valută.
temeinice rezultă din procesul verbal de cercetare la fața locului, raportul de expertiză balistică, declarațiile părții vătămate, precum și recunoașterea de către aceasta a inculpatului de pe planșa foto, precum și recunoașterea vocii inculpatului de pe caseta audio, procesul verbal de recunoaștere din grup, declarațiile martorilor, și, raportul de expertiză criminalistică, raportul de expertiză medico-legală din care rezultă leziunile suferite de partea vătămată.
În cauză sunt îndeplinite și condițiile prev.de art.148 lit.f pr.pen. întrucât inculpații au comis două infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani care prezintă pericol public rezultat din gravitatea deosebită a faptelor de care sunt acuzați inculpații, din modalitatea de comitere a faptelor, de împrejurările în care acestea au fost comise (inculpații venind din Republica M în mun.C N înarmați cu un în scopul de a săvârși jaful de la casa de schimb valutar) precum și din rezonanța socială negativă produsă de săvârșirea acestor fapte în rândul comunității.
Susținerile inculpaților referitoare la faptul că încheierea penală prin care s-a dispus luarea măsurii arestului preventiv ar fi lovită de nulitate absolută pe motiv că acestora la data luării măsurii nu li s-a asigurat un traducător autorizat de limbă rusă, nu sunt întemeiate, întrucât în considerentele deciziei penale nr.2045 /2008 a, prin care s-a dispus rejudecarea cauzei de către instanța de fond, nu se arată care sunt actele procedurale și procesuale lovite de nulitate absolută, precizându-se doar la modul general că au fost încălcate dispozițiile art.128 pr.pen. art.64 al.2 pr.pen. precum și cele ale art.322 - 325 pr.pen. lăsându-se instanței de fond sarcina să stabilească care probe sunt lovite de nulitate absolută în funcție de atingerea adusă dreptului la apărare al inculpaților.
, menținut de mai multe ori starea de arest a inculpaților inclusiv prin decizia de trimitere în rejudecare a cauzei la instanța de fond, iar dacă aceasta ar fi constatat nulitatea absolută a încheierii prin care s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe motivul neasistării acestora de către un interpret de limba rusă, ar fi dispus punerea în libertate a acestora, ceea ce nu s-a realizat.
adevărului că inculpații sunt arestați preventiv de aproape 4 ani, respectiv din data de 25 decembrie 2004, însă raportat la natura și complexitatea cauzei, dificultatea administrării probatoriului, apreciem că termenul rezonabil privind durata măsurii arestării preventive nu a fost depășit.
Având în vedere că inculpații sunt cetățeni moldoveni, fără reședință sau domiciliu în România, existând pericolul că aceștia fiind puși în libertate să se sustragă judecății sau unei eventuale executări a pedepsei, apreciem că nu se impune revocarea măsurii arestării preventive cu cercetarea inculpaților în continuare în stare de libertate, sens în care în baza art.385/15 pct.1 lit.b pr.pen. recursul formulat de inculpați împotriva încheierii penale din 26 septembrie 2008, dată în dosarul nr- a Tribunalului Cluj urmează să fie respins ca nefondat.
În baza art.181 pr.pen. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați C suma de 80 lei reprezentând onorariu pentru apărătorii din oficiu care se va suporta din.
Conform art.190 pr.pen. art.7 din Legea nr.178/1997 și art.1 din Ordinul Ministerului Justiției nr.1341/2005 urmează să se stabilească onorariul pentru traducere simultană în regim de urgență pentru două ore în cuantum de 120 lei în favoarea interpretului autorizat care va fi suportat din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.192 al.2 pr.pen. inculpații urmează să plătească statului suma de câte 140 lei cheltuieli judiciare din care suma de câte 40 lei reprezentând onorariul pentru apărătorii din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații, fiul lui și, născut la data de 22.08.1967 în Sadova - Republica M și, fiul lui și, născut la data de 11.11.1974 în Chișinău - Republica M, ambii deținuți preventiv în Penitenciarul Gherla, împotriva Încheierii penale din 26 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 80 lei onorar pentru apărătorul din oficiu (câte 40 lei pentru fiecare inculpat), sumă ce se va plăti din.
În baza art.189, 190 pr.pen. art.7 din Legea 178/1997 și art.1 din Ordinul Ministerului Justiției nr.1341/2005 stabilește suma de 120 lei - onorariu pentru traducere simultană, în regim de urgență (2 ore) în favoarea interpretului autorizat.
Obligă pe inculpați să plătească în favoarea statului suma de câte 140 lei cheltuieli judiciare, din care câte 40 lei reprezintă onorariul pentru apărătorul din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 01 octombrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja, Ana Covrig Luminița Hanzer
