Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 58/2010. Curtea de Apel Bucuresti

Comentarii

0

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr. 77/2/2010

24/2010

DECIZIA PENALĂ NR.58/

Ședința publică din 11 ianuarie 2010

CURTEA DIN:

PREȘEDINTE: Niculae Stan

JUDECĂTOR 2: Vasile Băjan

JUDECĂTOR 3: Damian Dolache

GREFIER - ---

__________________________________________________________

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat de procuror.

Pe rol soluționarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat de recurentul-inculpat împotriva încheierii din data de 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu, cu delegația pentru asistență judiciară obligatorie nr. -/08.01.2010, depusă la dosarul cauzei (fila 6).

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și, făcând aplicarea disp. art.385¹³din Codul d e procedură penală, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul desemnat din oficiu recurentului-inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea încheierii din data de 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, revocarea măsurii arestării preventive potrivit disp. art.300²rap. la art.160^balin.1 Cod de procedură penală și continuarea procesului penal cu inculpatul în stare de libertate.

Consideră că nu subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de excepție și nu au apărut altele noi care să impună privarea de libertate a inculpatului.

De asemenea, apreciază că nu mai sunt îndeplinite dispozițiile art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, neexistând probe la dosar în acest sensul că în stare de libertate inculpatul ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică ori ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii instanței de fond, apreciind-o a fi temeinică și legală.

Susține că există suficiente probe și indicii temeinice în sensul că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, subzistând temeiurile care au stat la baza arestării preventive, apreciind astfel că lăsat în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Solicită a se avea în vedere natura și gravitatea faptei comise de inculpat, urmările produse și perseverența infracțională a acestuia, apreciind că sunt îndeplinite disp. art.143 Cod de procedură penală, precum și cele două condiții cumulative prev. de art.148 lit. f Cod de procedură penală.

Recurentul-inculpat, personal, în ultimul cuvânt, potriv. disp. art.385¹³alin.3.C.P.P. solicită a fi judecat în stare de libertate.

CURTEA,

Asupra recursului penal de față a reținut:

Prin încheiere de ședință din data de 18.12.2009 pronunțată în dosarul nr- Tribunalul București - Secția I Penală a dispus:

În baza art. 300²Cod procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților și, iar în baza art. 160 alin. 3 Cod procedură penală a menținut măsura arestării preventive a inculpaților și.

Pentru a dispune astfel, instanța reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 8820/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 B s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de an. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, 21 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie prev. de art. 26 rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, 2¹lit. a Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal.

În fapt, s-a reținut că la data de 08.09.2009, în jurul orelor 14:00, în timp ce se aflau pe Calea sector 5, inculpatul cu ajutorul inculpatului a smuls de la gâtul părții vătămate un lanț din aur și pandantiv, prejudiciul produs ridicându-se la suma de 1000 lei.

Față de inculpați s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea din camera, de consiliu din data de 09.09.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, fiind emis pentru inculpatul nr. 92/UP și pentru inculpatul nr. 93/UP, apreciindu-se că sunt întrunite condițiile prev de art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală.

Prin sentința penală nr. 1574/10.11.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 B, în dosarul penal nr- s-a dispus condamnarea inculpaților la o pedeapsă rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa închisorii de 1 an și 6 luni pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

În baza art. 350 Cod procedură penală, -a menținut starea de arest a inculpaților.

În conformitate cu disp. art. 300²Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța are obligația să verifice în tot cursul judecății (deci inclusiv în cursul soluționării apelului), dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive, procedând potrivit art.160 Cod procedură penală.

În speță, analizând actele și lucrările dosarului, Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive este legală și temeinică, fiind dispusă cu respectarea condițiilor prev. de art. 143 Cod procedură penală și art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Astfel, Tribunalul a apreciat că în cauză există indicii temeinice și probe în sensul prev. de art.143 Cod procedură penală, care să justifice presupunerea rezonabilă în sensul săvârșirii de către inculpați a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată. Sub acest aspect, instanța de apel a avut în vedere declarațiile părții vătămate, declarațiile inculpaților, procesul -verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, procesul-verbal de recunoaștere din grup și planșele foto.

De asemenea, Tribunalul a constatat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 148 lit. f Cod procedură penală, în sensul că pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile reținute în sarcina inculpaților este închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere natura și gravitatea faptelor reținute în sarcina acestora, împrejurările concrete în care au fost comise și sentimentul de insecuritate pe care l-ar crea punerea inculpaților în libertate. De asemenea, instanța a reținut și faptul că apelantul-inculpat este cunoscut cu antecedente penale, ambii inculpați neavând ocupație.

Pentru aceste considerente, Tribunalul, în baza art. 300 Cod proc edură penală rap. la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală, a constata legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive și a menținut starea de arest preventiv a apelanților-inculpați.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând admiterea recursului, casarea încheierii din data de 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, revocarea măsurii arestării preventive potrivit disp. art.300²rap. la art.160^balin.1 Cod de procedură penală și continuarea procesului penal cu persoana sa în stare de libertate.

În motivarea orală a recursului inculpatul arată că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri de excepție și nu au apărut altele noi care să impună privarea sa de libertate.

De asemenea, apreciază că nu mai sunt îndeplinite dispozițiile art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, neexistând probe la dosar în acest sensul că în stare de libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică ori ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Analizând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept conform art.385⁶alin.3 proc. pen. Curtea constată că recursul este nefondat.

Tribunalul, ca instanță de apel, a apreciat în mod corect că se impune menținerea măsurii arestării preventive dispusă față de inculpatul, având în vedere că în speță există probe și indicii temeinice, în sensul art.143 proc. pen. care să justifice presupunerea rezonabilă că aceasta a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat-complicitate la tâlhărie în formă agravată, respectiv procesul verbal de cercetare la locul faptei însoțit de planșele foto, declarațiile părții vătămate, procesul verbal de recunoaștere din grup și depoziția inculpaților și, din care rezultă că la data de 8.09.2009 aflându-se pe Calea, sector 5, l-a ajutat pe inculpatul să smulgă de la gâtul părții vătămate un lanț de aur și un pandantiv.

De asemenea este întrunit cazul prevăzut de art.148 lit.f proc. pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea pentru care este judecat inculpatul este mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Acest pericol este evidențiat de natura și modalitatea săvârșirii faptei, de gravitatea a acesteia, de împrejurările în care a fost comisă-într-un loc public, împreună cu o altă persoană, de antecedentele penale ale inculpatului aflat în stare de recidivă mare postexecutorie, aspecte care trezesc un sentiment de insecuritate în rândul opiniei publice prin eventuala lăsare în libertate a acestuia.

Drept urmare, observând atât că se mențin temeiurile inițiale ce au determinat arestarea inculpatului dar au intervenit și temeiuri noi prin condamnarea inculpatului de către prima instanță, Curtea, în temeiul art.385¹⁵pct.1 lit.b proc. pen. va espinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, iar în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală îl va obligă la plata cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 18.12.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr- și îl obligă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 11.01.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

---

Red. -

Dact./16.02.2010

Ex.2

Red. / Tribunalul București - Secția I Penală

Președinte:Niculae Stan
Judecători:Niculae Stan, Vasile Băjan, Damian Dolache

Vezi şi alte speţe de drept penal: